Decizia civilă nr. 600/2013. Rezoluțiune contract

ROMÂNIA

T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._

Cod operator date cu caracter personal 11553

DECIZIA CIVILĂ NR.600/2013

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: F. -IANCU M.

JUDECĂTOR: D. -M. D. JUDECĂTOR: I. P. GREFIER: C. P.

Pe rol fiind recursul formulat de recurenții SC O. V. I. G. SA (fosta BCR A. V. I. G. SA), în contradictoriu cu intimatele M. A.

-R. și B. A. -N., împotriva sentinței civile nr. 5003/14 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, cauza având ca obiect, în primă instanță, pretenții.

La apelul nominal se prezintă reprezentanta intimatelor, d-na avocat P. a P. în substituirea avocatului titular, d-l O. P., lipsind recurenta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că în data de 15 noiembrie 2013 recurenta a răspuns dispozițiilor instanței de la termenul de judecată din data de 21 octombrie 2013.

Instanța constată că recurenta a comunicat instanței Condițiile Generale de asigurare pentru tipul de asigurare Casa-Plus. Comunică reprezentantei intimatelor un exemplar.

Instanța pune în vedere reprezentantei intimatelor să precizeze dacă a avut în vedere la fondul cauzei condițiile generale specifice contractului Casa-Plus.

Reprezentanta intimatelor bănuiește că a avut în vedere la fond condițiile generale specifice contractului Casa-Plus.

Instanța pune în vedere reprezentantei intimaților să precizeze dacă are vreo cerere de formulat raportat la înscrisul comunicat.

Reprezentanta intimatelor nu are cereri de formulat raportat la înscrisul comunicat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul pe fondul recursului.

Reprezentanta intimatelor solicită respingerea recursului, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a hotărârii atacate. Apreciază că există în prezenta cauza îndeplinite cele trei condiții ale rezoluțiunii. Reclamantele au făcut dovada faptului că au sesizat Electrica cu privire la incidentul referitor la șocul electric. Consideră că reclamantele nu aveau obligația, nici raportat la Condițiile Generale, de a obține acea declarație prin care Electrica să-și asume vina pentru șocul electric în discuție. Pe de altă parte, apreciază că nu se poate confunda aspectul referitor la riscul asigurat și îndeplinirea obligațiilor de către asigurător cu aspectul referitor la neexecutarea contractului; chiar dacă reclamantele au obținut acele despăgubiri, raportat la faptul că erau îndeplinite condițiile pentru asigurarea riscului asigurat, iar pârâta nu și-a îndeplinit această obligație,

apreciază că sunt îndeplinite condițiile referitoare la rezoluțiunea contractului, motiv pentru care solicită menținerea hotărârii atacate.

Instanța solicită reprezentantei intimatelor să clarifice următorul aspect: căreia dintre cele două părți contractante îi revenea, din punctul său de vedere, sarcina de a dovedi îndeplinirea condițiilor contractuale pentru plata indemnizației de asigurare.

Reprezentanta intimatelor, având în vedere că părțile pe care le reprezintă au solicitat rezoluțiunea, arată că dovedirea era în sarcina reclamantei, însă apreciază că a dovedit îndeplinirea acestor condiții.

Instanța pune în vedere reprezentantei intimatelor să precizeze, în opinia sa, în raporturile dintre părțile pe care le reprezintă și asigurător, în cadrul procedurii de soluționare a dosarului de acordare a daunelor, sarcina dovedirii îndeplinirii condițiilor pentru plata indemnizației, între cele două părți, anterior adresării instanței de judecată, căreia dintre părți îi revenea.

Reprezentanta intimatelor arată că sarcina dovedirii revenea persoanelor asigurate; arată că a depus toate actele, mai puțin acea adeverință solicitată cu privire la faptul că Electrica își asumă culpa pentru acel șoc electric, a invitat partea adversă la conciliere, s-au purtat discuții; sarcina dovedirii revenea persoanelor asigurate în funcție de completarea dosarului de daună, sesizarea, solicitarea acelei indemnizații, aspecte pe care apreciază că părțile pe care le reprezintă le-au îndeplinit. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

Instanța reține cauza în pronunțare.

T. UL,

Prin sentința civilă nr. 5003/2013 pronunțată la data de 14 martie 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă actiunea formulata de reclamantele M. A. R., B. A. N. in contradictoriu cu parata SC

O. VIENA I. G. S.A și s-a dispus rezolutiunea contractelor de asigurare de bunuri incheiate intre reclamante si parata, confirmate prin Politele ACP nr. 67445 (pt. ap. 3), nr. 67430 (pt. ap. 1), nr. 97891 (pt. ap. 7), fiind obligată parata sa restituie reclamantei M. A. sumele achitate cu titlu de prima de asigurare, conform politelor de asigurare Casa Plus nr. 67430 si nr. 67445, respectiv suma totala de 179 euro, sa restituie reclamantei B. A. N. suma achitata cu titlu de prima de asigurare, conform politei de asigurare Casa Plus nr. 97891, respectiv suma de 81 euro și să achite reclamantelor cheltuieli de judecata in cuantum de 133 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că reclamanta M. A. R. a incheiat cu parata la data de_ Polita de asigurare Casa Plus nr. 67430 cu privire la apartamentul nr. 1 situat in C. N. ,

S. B. N. nr. 20. Polita de asigurare a fost valabila in perioada_ -_ .

La data de_ reclamanta M. A. R. a incheiat cu parata Polita de asigurare Casa Plus nr. 67445 cu privire la apartamentul nr. 2 situat in C. N. ,

S. B. N. nr. 20. Polita de asigurare a fost valabila in perioada_ -_ .

La data de_ reclamanta B. A. N. a incheiat cu parata Polita de asigurare Casa Plus nr. 97891 cu privire la apartamentul nr. 7 situat in C. N. ,

S. B. N. nr. 20. Polita de asigurare a fost valabila in perioada_ -_ .

Potrivit conditiilor generale de asigurare, anexa la politele de asigurare amintite, printre riscurile suplimentare asigurate se afla la art.2.2.1 si

avarierea/distrugerea echipamentelor electrice/electrocasnice aflate in locuinta asigurata din cauza unor fenomene electrice: arcuri electrice, supratensiune, suprasarcina, scurtcircuit, intrerupere accidentala de curent. In cazul producerii unui eveniment asigurat, asiguratul avea obligatia, potrivit art. 5.6, art. 5.9 si art. 5.11, sa instiinteze asiguratorul despre producererea evenimentului asigurat in termen de 48 ore de la producerera acestuia, sa conserve dreptul de regres al asiguratorului impotriva celor vinovati de producerea evenimentului si sa indeplineasca toate procedurile necesare exercitarii acestui drept, sa furnizeze toate documentele in legatura cu evenimentul asigurat, si sa permita reprezentantilor asiguratorului sa faca investigatii referitoare la natura daunei, intindere, legatura de cauzalitate cu fapta culpabila. Potrivit art. 6.1 si art. 6.7, stabilirea si plata despagubirii se fac de catre asigurator pe baza documentatiei complete privind cauzele si imprejurarile in care s-a produs evenimentul asigurat si dupa caz a actelor din care rezulta valoarea reparatiei, depagubirea urmand sa fie achitata in termen de 15 zile lucraroare de la data primirii ultimului document justificativ solicitat de asigurator.

La data de_ din cauza unui soc de tensiune pe reteaua de alimentare cu energie electrica s-a defectat/ars aparatura electrica din cele trei apartamente asigurate de catre parata, astfel ca reclamantele au avizat de dauna parata, la data de_, formandu-se dosarele de dauna nr. ACP2/CJ/100021/10 (aferent apartamentului nr. 3), nr. ACP2/CJ/100020/10 (aferent apartamentului nr. 1), nr. ACP2/CJ/100022/10 (aferent apartamentului nr. 7) in cadrul carora s-au solicitat despagubiri pentru aparatura electrica defectata din fiecare apartament. Producerea evenimentului asigurat a fost constatata de catre inspectorul de dauna al paratei, dl. Hanca C., la data de_, incheindu-se procesul verbal de la fila 209, in care se mentioneza ca despagubirea va fi recuperata de la IREC.

Parata, astfel cum rezulta din cuprinsul intampinarii si din pozitia procesuala exprimata in cursul procesului, a refuzat plata despagubirii in cele trei dosare de dauna, intrucat reclamantele nu au depus la dosarul de dauna o declaratie din partea SC FDEE Electrica SA prin care acesta sa-si asume integral culpa pentru prejudiciul produs. Instanta a retinut ca reclamantele au facut o astfel de solicitare, astfel cum rezulta din inscrisul de la fila 175, dovada fiind depusa la dosarul de dauna, insa s-a refuzat eliberarea unui astfel de document. Totodata, instanta a retinut din recunoasterile reclamantelor, ca SC FDEE Electrica SA a achitat integral despagubirea pentru prejudiciul cauzat reclamantelor la data de_ .

In drept, instanta a retinut ca potrivit art. 1020 C. civ. pentru a se putea dispune rezolutiunea judiciara a unui contract sinalagmatic trebuie indeplinite in mod cumulativ mai multe conditii: existenta unei neexecutari insemnate a contractului din partea uneia dintre parti, neexecutarea sa fie culpabila partii care nu si-a indeplinit obligatiile contractuale, debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarziere.

In cauza, instanța a constatat ca parata, desi potrivit prevederilor contractelor de asigurare incheiate cu reclamantele avea obligatia sa achite despagubirea pentru evenimentul asigurat produs in data de_, a refuzat plata despagubirii conditionand-o de depunerea de catre reclamante a unei adeverinte de la SC FDEE Electrica SA prin care acesta sa-si recunoasca culpa in producerera socului de tensiune. Instanta apreciaza ca aceasta atitudine a paratei constituie o neexecutare insemnata si culpabila a contractelor care

justifica rezolutiunea judiciara a acestora. Instanta a retinut ca, intr-adevar, conform prevederilor contractuale reclamantele aveau obligatia sa conserve dreptul de regres al paratei impotriva celor vinovati de producerea evenimentului asigurat, lucru pe care reclamantele l-au si facut prin sesizarea inregistrata la furnizorul de energie electrica si depusa la dosarul de dauna. Chiar inspectorul de dauna al paratei cu ocazia constatarii la fata locului, in cuprinsul procesului verbal intocmit, a facut mentiunea ca se va realiza regresul catre societatea care furniza energia electrica. Insa, contrar sustinerilor paratei, instanta a apreciat ca obligatia reclamantelor de a conserva dreptul de regres al paratei nu implica obligatia de a face dovada ca SC FDEE Electrica SA era vinovata de producerea evenimentului asigurat. Daca clauza inserata in art. 5.9 din conditiile de asigurare ar fi interpretata in sensul pretins de parata, aceasta ar echivala cu inlaturarea caracterului aleatoriu al contratului de asigurare, pentru asigurator, si cu lipsa cauzei contractului, pentru asigurat. Or specific contractelor de asigurare, care sunt contracte aleatorii prin natura lor, este ca fiecare dintre parti are in vedere, la incheierea contractului, posibilitatea unui castig si riscul unei pierderi, datorita unor imprejurari viitoare si incerte de catre depinde intinderea sau chiar existenta obligatiilor lor. Riscul contractului este suportat de catre asigurat in ipoteza in care pe perioada derularii acestuia, desi a platit prima de asigurare, nu s-a produs evenimentul asigurat, si dimpotriva riscul este suportat de catre asigurator, in cazul producerii evenimentului asigurat, acesta fiind obligat sa-l despagubesca pe asigurat pentru prejudiciile produse, chiar daca valoarea acestora depaseste valoarea primei de asigurare. Faptul ca asiguratorul are potrivit legii posibilitatea sa pretinda despagubirile, achitate asiguratului sau, pe calea regresului, dupa ce se subroga in drepturile asiguratului platit, nu il indreptateste pe acesta sa conditioneze plata despagubirii de dovedirea de catre asigurat a conditiilor raspunderii civile delictuale ale persoanei vinovate. O astfel de obligatie o are asiguratorul in procesul cu tertul vinovat de producerea evenimentului asigurat. Prin incheierea contractului de asigurare, in schimbul platii primei de asigurare, asiguratul a transferat riscurile producerii evenimentului asigurat in sarcina asiguratorului, cu tot ceea ce implica aceasta. De altfel, instanta a retinut din depozitiile celor doi martori audiati in cauza care lucreaza in domeniul asigurarilor, Hanca C. si Ciurchea Sorin, ca in practica asiguratorilor pentru ipoteza producerii riscului asigurat in litigiu este suficienta pentru conservarea dreptului de regres reclamatia depusa de catre asigurat la furnizorul de energie electrica, nefiind necesare alte documente. In ceea ce priveste apararea paratei in sensul ca in cauza este incidenta sanctiunea rezilierii, nu a rezolutiunii, instanta a retinut ca contractul de asigurare este un contract cu executare succesiva numai in privinta obligatiei asiguratorului, nu si a asiguratului de plata a primelor de asigurare care este o obligatie cu executare uno icto, rezilierea ca sanctiune judiciara presupunand ca obligatiile ambelor parti au caracter succesiv.

Pentru toate aceste considerente, retinand ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 1020 C. civ, instanța a admis actiunea si a dispusd rezolutiunea contractelor de asigurare in litigiu incheiate intre parti.

Totodata, avand in vedere ca prin rezolutiunea contractelor a disparut cauza platii primelor de asigurare instanta a obligat parata la restituirea catre reclamante a primelor de asigurare achitate in temeiul celor trei contracte de asigurare, respectiv catre reclamanta M. A. suma de 133 euro pt. ap. 1 si

suma de 46 euro pt. ap. 3 si catre reclamanta B. A. N. suma de 81 euro pt. ap. 7.

In baza art. 274 C.p.c. a obligat parata la plata in favoarea reclamantei a sumei de 113 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand timbrajul actiunii.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurenta SC

O. V. I. G. SA, solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a hotărârii atacate, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în fond și în recurs.

În motivarea recursului recurenta a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală întrucât aceasta nu a determinat în mod legal intervenirea condițiilor prevăzute de lege pentru rezoluțiune, ci a avut în vedere doar voința reclamanților asigurați care, obținându-și despăgubirea de la FDEE ELECTRICA, au decis în mod unilateral denunțarea contractului pentru a-și primi înapoi prima plătită. Din nici un act al dosarului de daună nu rezultă că reclamanții asigurați au solicitat plata despăgubirii iar recurenta ar fi refuzat această despăgubire.

Din chiar procesul-verbal de convocare la conciliere și din acțiunea formulată reiese faptul că reclamanții asigurați recunosc că au fost despăgubiți pentru daunele suferite de către FDEE ELECTRICA, ceea ce face să transpară că acesta este adevăratul motiv pentru care au solicitat rezoluțiunea și recuperarea primelor.

Practic, instanța de fond a încălcat principiul irevocabilității de gradul I al actelor juridice și a făcut ca reclamanții să determine prin propria lor voință denunțarea unui contract legal încheiat care își produsese efectele.

Or, dacă reclamanții doreau într-adevăr să dea eficiență acestor contracte, se îndreptau cu o cerere în despăgubire și nu solicitau rezoluțiunea contractelor. Din această situație reiese că, de fapt, după ce reclamanții și-au obținut despăgubirea nu mai aveau nici un interes să solicite plata daunelor și, în acest fel, au decis recuperarea fără drept a primei prin promovarea unei acțiuni în pronunțarea rezoluțiunii contractelor de asigurare, deși aceste contracte de asigurare își produseseră pe deplin efectele și, practic, ele nu mai puteau fi rezoluționate.

Recurenta susține că instanța de fond nu a constatat elementul esențial pentru pronunțarea rezoluțiunii și anume neîndeplinirea de către recurentă a obligației de a plăti despăgubirea, așadar nu a constatat din nici o probă că recurenta a refuzat acordarea despăgubirii.

Prin concluziile scrise depuse la dosar, intimații M. A. R. și B. A.

N. au solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea sentinței civile atacate, fără cheltuieli de judecată.

În susținerea poziției procesuale intimații au arătat că, cu privire la îndeplinirea condițiilor pentru a se dispune rezoluțiunea, acestea au fost enunțate și explicate prin cererea de chemare în judecată a pârâtei, îndeplinirea lor fiind ulterior constatată de către instanță prin sentința dată în fond, fapt ce a determinat dispunerea de către aceasta a rezoluțiunii contractelor de asigurări de bunuri. Astfel, ca urmare a dispunerii acesteia, părțile trebuiau puse în situația

anterioară încheierii acelor contracte, deci prestațiile, în măsura în care s-au executat trebuiau restituite. în consecință, cum numai subsemnatele ne-am executat obligațiile contractate, ne vedem îndreptățite la restituirea sumelor de bani avansate ca prime de asigurare. Aceste sume de bani sunt datorate ca

urmare a desființării respectivelor contracte, cauza fiind neexecutarea culpabilă a obligațiilor asumate de către pârâtă, obligații ce constau în plata despăgubirilor aferente producerii oricărui risc asigurat. Din aceste considerente, nu se poate constata nicio legătură între obligația pârâtei de a ne plăti primele de asigurare și obținerea de către noi a despăgubirilor de la FDEE Electrica, aceste două obligații de plată având cauze diferite și fiind inserate în două convenții diferite, subsemnatele având dreptul de a ne fi executate ambele obligații. Restituirea primelor de asigurare reprezintă consecința pronunțării rezoluțiunii contractelor de asigurare de bunuri, pe când plata integrală a despăgubirilor de către FDEE Electrica are la baza răspunderea civilă contractuală, ca urmare a contractului de prestări de servicii încheiat între subsemnatele și FDEE Electrica.

Din aceste considerente, argumentul invocat de către pârâtă, în sensul că singurul motiv pentru care intimatele au decis în mod unilateral denunțarea contractelor a fost acela de a-și recupera și primele de asigurare, după ce în prealabil au fost despăgubite și de către FDEE Electrica, trebuie apreciat ca fiind neîntemeiat. Aici nu se poate vorbi despre o denunțare unilaterală a contractului, fiind incidente prevederile referitoare la rezoluțiunea judiciară.

Cu privire la afirmația potrivit căreia "reclamanții asigurați au decis în mod unilateral denunțarea contractului pentru a-și primi înapoi prima plătită", pârâta susține că instanța ar fi încălcat prevederile art. 969 Vechiul Cod Civil, admițând ca întemeiată o astfel de afirmație, însă acest lucru este lipsit de vreun temei legal. Astfel, ținând cont de constatările făcute în paragraful anterior, cu privire la cauza diferită a celor două obligații de plată, precum și de prevederile art. 969 VCC care, la teza a doua prevede "Ele se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege", trebuie reținut că în această ultimă categorie, a cauzelor autorizate de lege se poate include și rezoluțiunea, care, fiind asociată cu neexecutarea unui contract, este văzută ca și o cauză de încetare a acestuia, datorată unei neexecutări culpabile din partea unei părți contractante.

Afirmația pârâtei cu privire la faptul că rezoluțiunea a fost dispusă doar pe baza voinței discreționare a intimatelor se apreciază că este neîntemeiată, considerentele expuse susținând această idee. De altfel, în astfel de cazuri, însăși legea este cea care oferă părții (care în ciuda executării în mod corespunzător a obligațiilor sale nu primește contraprestația), posibilitatea de a opta pentru rezoluțiunea contractului în caz de neexecutare din partea celeilalte părți și de a primi înapoi prestațiile executate în baza acestuia.

Art. 969 Vechiul cod civil are următorul conținut: "(1) Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. (2) Ele se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege". Astfel, orice alte argumente înaintate de către pârâtă referitoare la o denunțare unilaterală a contractelor din partea intimatelor nu ar trebui luate în considerare.

În ceea ce privește negarea din partea pârâtei a existenței unui refuz de a plăti respectivele despăgubiri s-a arătat că motivul pentru care pârâta susține neîndeplinirea condițiilor de constatare a rezoluțiunii celor trei contracte de asigurare de bunuri este legat de faptul că aceasta susține că nu i se poate reține o neexecutare culpabilă a obligațiilor contractuale. Aceasta susține că nu rezultă din niciun act al dosarului această neexecutare, bazată pe condiția impusă intimatelor de a obține în prealabil o declarație din partea FDEE Electrica prin care aceasta din urmă să își asume culpa pentru prejudiciul produs ca urmare a șocului de tensiune.

Trebuie precizat că intimatele, în vederea recuperării în cel mai scurt timp a prejudiciului produs de acel șoc de tensiune, au decis să urmeze procedura de reparare a acestuia pe lângă pârâtă. În acest sens, s-au deschis 3 dosare de daună, intimatele procedând la strângerea întregii documentații necesare în vederea acordării despăgubirilor respective. În momentul în care a fost înaintat pârâtei primul dosar de daună, solicitându-se totodată și plata despăgubirilor, intimatele au fost informate că mai trebuie depusă la dosar și o declarație din partea S.C FDEE Electrica S.A prin care aceasta își asumă integral culpa pentru prejudiciul produs în data de_, obligație ce nu era însă prevăzută contractual.

Nici nu putea fi prevăzută în contract o asemenea obligație, pentru că aceasta ar însemna că obligația asigurătorului de plată a indemnizației de asigurare la realizarea riscului asigurat ar fi condiționată de asumarea de către un terț față de contract a culpei pentru producerea acestui risc.

Informarea respectivă a avut loc verbal, fiind dată broker-ului de asigurări Ciurchea Sorin, care le-a ajutat pe intimate la întocmirea dosarelor de daună. Acest lucru rezultă din declarația sa, dată ca martor în acest proces, care coroborată cu întâmpinarea depusă de către pârâtă la cererea de chemare în judecată, prin care aceasta recunoaște faptul că a cerut în completarea dosarelor de daună respectiva declarație din partea FDEE Electrica, constituie dovezi suficiente în sensul existenței la dosar a unor fapte care să ateste o neexecutare din partea pârâtei. Aceasta, în sensul că dacă toată documentația necesară acordării despăgubirilor a fost depusă, în afară de acea declarație din partea FDEE Electrica, atunci nu se justifică faptul că acele despăgubiri nu au fost totuși plătite intimatelor. Singura plauzibilă care poate fi formulată este în sensul că condiționarea acordării despăgubirilor de obținerea declarației respective se poate interpreta ca un refuz din partea pârâtei de a-și executa obligațiile asumate contractual, aceasta cu atât mai mult cu cât obținerea acestei declarații nu făcea parte din obligațiile contractuale, fiind și ceva ce nu ținea strict de voința intimatelor.

Un alt motiv de recurs invocat de către pârâtă se referă la faptul că din momentul în care FDEE Electrica și-a asumat responsabilitatea pentru daunele produse, contractele de asigurări de bunuri încheiate între intimate și pârâtă și-ar fi produs efectele, în sensul executării obligațiilor contractate și astfel nu se putea cere rezoluțiunea acestora. Insă, potrivit art. 973 VCC "Convențiile n-au efect decât între părțile contractante". Astfel, faptul că FDEE Electrica a plătit

intimatelor despăgubirile integrale, aceasta fiind doar un terț cu privire la contractele de asigurări de bunuri, nu poate echivala cu o executare a obligațiilor din partea pârâtei. În consecință, contractele respective nu pot fi considerate ca executate, astfel, soluția rezoluțiunii contractului apare ca fiind cea corectă.

Mai mult, pârâta susține că după ce intimatele au fost despăgubite de către FDEE Electrica, nu mai exista niciun interes din partea acestora în a cere acesteia plata daunelor și astfel au decis promovarea fără drept a rezoluțiunii respectivelor contracte. Însă, așa cum s-a arătat anterior, intimatele nu au solicitat obligarea pârâtei la plata indemnizației de asigurare, ci la restituirea prestațiilor executate de acestea (primele de asigurare), consecutiv rezoluțiunii contractului în baza neexecutării sale.

Referitor la interesul intimatelor, s-a arătat că asiguratul încheie un contract de asigurare pentru a fi acoperit în cazul producerii unui risc. Concret,

pentru a fi sigur că, respectând niște condiții contractuale și legale bine determinate, în cazul în care i se produce riscul contra căruia s-a asigurat, știe că va fi despăgubit în termenul prevăzut și de o societate solvabilă. Aceasta indiferent că terțul vinovat este determinat sau nu, că își recunoaște sau nu vina, că este solvabil sau nu. Evident că, fiind vorba de o asigurare de bunuri, nu se poate obține o despăgubire dublă. Însă, concret, intimatele nu ar fi trebuit să aștepte despăgubirea de la Electrica și să parcurgă și toată procedura solicitată de aceasta în vederea obținerii despăgubirii, ci să rezolve problema cu societatea de asigurări cu care a contractat. Aceasta este cauza încheierii unui contract de asigurare de bunuri. Neîndeplinirea culpabilă a obligației de către societatea de asigurare nu poate fi negată. Plata parțială sau totală a despăgubirii, în urma demersurilor intimatelor, de către un terț nu schimbă calificarea comportamentului debitorului contractual. În fața nerespectării culpabile a obligațiilor contractuale ale uneia dintre părți, menținerea contractului nu se mai justifică, după cum nu se mai justifică executarea propriilor obligații contractuale ale intimatelor. Astfel, cum este cazul în speță, având în vedere că pârâta nu și-a respectat obligațiile asumate prin contract, plata prețului asigurării efectuată de intimate în considerarea acoperirii riscului de către asigurător, trebuie restituită.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a susținerilor din cuprinsul întâmpinării, cu luarea în considerare a prevederilor art. 304, 3041și 312 C.pr.civ., tribunalul reține următoarele:

T. ul retine in fapt ca reclamanta M. A. R. a incheiat cu parata la data de_ Polita de asigurare Casa Plus nr. 67430, cu privire la apartamentul nr. 1 situat in C. N., S. B. N. nr. 20. ,valabila in perioada_ -_, iar la data de_ reclamanta M. A. R. a incheiat cu parata Polita de asigurare Casa Plus nr. 67445 cu privire la apartamentul nr. 2 situat in C. N. ,

  1. B. N. nr. 20, valabila in perioada_ -_ .

    La data de_ reclamanta B. A. N. a incheiat cu parata Polita de asigurare Casa Plus nr. 97891 ,cu privire la apartamentul nr. 7 situat in C. N.

    , S. B. N. nr. 20, valabila in perioada_ -_ (f. 8-10).

    Conditiile generale de asigurare, care in fata primei instante au fost doar pentru CASA PROMO(f. 92-97) si abia in recurs pentru CASA PLUS( f. 23-27

    ),sunt constatate de catre T. ca fiind aproape identice pentru cele doua tipuri de asigurari ,constituie anexa la politele de asigurare . Conform acestor conditii generale, pentru CASA Plus, printre riscurile suplimentare asigurate se afla la art.2.2.1 si avarierea/distrugerea echipamentelor electrice/electrocasnice aflate in locuinta asigurata din cauza unor fenomene electrice: arcuri electrice, supratensiune, suprasarcina, scurtcircuit, intrerupere accidentala de curent.

  2. ul mai retine ca in cazul producerii unui eveniment asigurat, asiguratul si-a asumat obligatia, potrivit art. 5.6, art. 5.10 si art. 5.12, sa instiinteze asiguratul despre producererea evenimentului asigurat in termen de

48 ore de la producerera acestuia, sa conserve dreptul de regres al asiguratorului impotriva celor vinovati de producerea evenimentului si sa indeplineasca toate procedurile necesare exercitarii acestui drept,sa furnizeze toate documentele in legatura cu evenimentul asigurat si sa permita reprezentantilor asiguratorului sa faca investigatii referitoare la natura daunei, intindere, legatura de cauzalitate cu fapta culpabila. Conform art. 6.1 stabilirea si plata despagubirii se fac de catre asigurator pe baza documentatiei complete privind cauzele si imprejurarile in care s-a produs evenimentul asigurat si dupa

caz a actelor din care rezulta valoarea reparatiei, depagubirea urmand sa fie achitata in termen de 15 zile lucratoare de la data primirii ultimului document justificativ solicitat de asigurator.

La data de_ din cauza unui soc de tensiune pe reteaua de alimentare cu energie electrica s-a defectat/ars aparatura electrica din cele trei apartamente asigurate la parata, iar reclamantele au avizat de dauna parata, la data de_, formandu-se dosarele de dauna nr. ACP2/CJ/100021/10 (aferent apartamentului nr. 3), nr. ACP2/CJ/100020/10 (aferent apartamentului nr. 1), nr. ACP2/CJ/100022/10 (aferent apartamentului nr. 7) in cadrul carora s-au solicitat despagubiri pentru aparatura electrica defectata. Producerea evenimentului asigurat a fost constatata de catre inspectorul de dauna al paratei, la data de_, incheindu-se procesul verbal de la fila 209.

T. ul retine ca parata nu a platit despagubirile in cele trei dosare de dauna, deoarece reclamantele nu au depus la dosarul de dauna o declaratie din partea SC FDEE Electrica SA prin care acesta sa-si asume integral culpa pentru prejudiciul produs.

In acest context T. ul retine ca este dovedit ca reclamantele au facut, in acest sens, o solicitare catre SC FDEE Electrica SA( fila 175), iar SC FDEE Electrica SA a achitat integral despagubirea pentru prejudiciul cauzat reclamantelor, fara a elibera o recunoastere expresa a culpei sale.

T. ul retine ca intemeiata apararea intimatelor in sensul ca nu se poate constata nicio legătură între obligația pârâtei de a plăti primele de asigurare și obținerea despăgubirilor de la FDEE Electrica, insa apreciaza totodata ca in contextul contractual asumat de catre intimatele reclamante, nici nu se poate retine in sarcina paratei un refuz culpabil de plata a despagubirilor.

Prima instanta a retinut ca daca clauza inserata in art. 5.9 din conditiile de asigurare ar fi interpretata in sensul pretins de parata, aceasta ar echivala cu inlaturarea caracterului aleatoriu al contratului de asigurare, pentru asigurator si cu lipsa cauzei contractului, apreciind ca obligația asigurătorului de plată a indemnizației de asigurare la realizarea riscului asigurat ar fi condiționată de asumarea de către un terț față de contract a culpei pentru producerea acestui risc.

T. ul apreciaza insa ca ,in mod neintemeiat ,s-a retinut in prima instanta o culpa a paratei recurente, in contextul in care prin art. 5.10 reclamantele- intimate si-au asumat expres obligatia de a indeplini toate procedurile necesare exercitarii dreptului de regres, iar prin art. 5.12 s-au obligat sa furnizeze toate documentele in legatura cu evenimentul asigurat. T. ul retine ca, prin astfel de clauze asumate expres, asiguratii au fost de acord sa l-i se ingreuneze sarcina probei, dar aceasta nu este echivalent cu lipsa cauzei contractului de asigurare sau cu inlaturarea caracterului aleatoriu al contractului de asigurare, asa dupa cum a apreciat prima instanta. De asemenea, T. ul mai retine ca asiguratii au acceptat expres ca plata despagubirii se face de catre asigurator pe baza documentatiei complete intr-un termen de 15 zile care curge de la data primirii ultimului document justificativ solicitat de asigurator.

In consecinta, T. ul apreciaza ca in speta nu poate fi retinut ,in sarcina paratei asigurator ,un refuz culpabil de plata, iar cererea de rezolutiune este pe fond neintemeiata.

In baza tuturor considerentelor mentionate deja, T. ul va admite ca intemeiat recursul formulat de recurenta SC O. V. I. G. SA (fosta

BCR A.

V. I. G. SA), în contradictoriu cu intimatele M. A. -R.

și B.

A.

-N., împotriva sentinței civile nr. 5003/14 martie 2013, pronunțată

de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o va modifica în totalitate .

In consecinta, T. ul va respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare

în judecată formulată de reclamantele M.

A.

-R. și B.

A.

-N.

în

contradictoriu cu pârâta SC O. V. I.

G.

SA (fosta BCR A.

V.

I.

G. SA).

In baza art. 274 c.pr.civ. vechi, T. ul o va obliga pe reclamanta M.

A. -R. să plătească pârâtei SC O. V. I. G. SA (fosta BCR A. V.

I. G. SA) suma de 373,15 lei, iar pe reclamanta B. A. -N. suma de 168,81 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță, reprezentand onorariu avocatial, in cote aferente, conform dovezii existente (fila 160 dosar de fond).

In baza art. 274 c.pr.civ. vechi T. ul o va obliga pe intimata M. A. -

R. să plătească recurentei SC O. V. I. G. SA (fosta BCR A. V.

I. G. SA) suma de 39,93 lei, iar pe intimata B. A. -N. 18,07 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentand taxa aferenta de timbru si timbrul judiciar.

PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul formulat de recurenta SC O. V. I. G. SA (fosta BCR A. V. I. G. SA), în contradictoriu cu intimatele M. A. -R. și B. A. -N., împotriva sentinței civile nr. 5003/14 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o modifică în totalitate în sensul că respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele M. A. -R. și B. A. -N. în contradictoriu cu pârâta SC O. V. I. G. SA (fosta BCR A. V. I. G. SA),

având ca obiect rezoluțiunea contractelor de asigurare de bunuri nr. ACP 67445 (pt. ap. 3), nr. ACP 67430 (pt. ap. 1) și nr. ACP 97891 (pt. ap. 7), cu obligarea pârâtei la restituirea către reclamanta M. A. -R. a sumei de 179 euro, reprezentând prime de asigurare și la restituirea către reclamanta B. A. -N. sumei de 81 euro, reprezentând primă de asigurare și, respectiv, obligarea pârâtei la plata către reclamante a sumei de 133 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță.

Obligă reclamanta M. A. -R. să plătească pârâtei SC O. V. I.

G. SA (fosta BCR A. V. I. G. SA) suma de 373,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță.

Obligă reclamanta B. A. -N. să plătească pârâtei SC O. V. I.

G. SA (fosta BCR A. V. I. G. SA) suma de 168,81 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță.

Obligă intimata M. A. -R. să plătească recurentei SC O. V. I.

G. SA (fosta BCR A. V. I. G. SA) suma de 39,93 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Obligă intimata B. A. -N. să plătească recurentei SC O. V. I.

G. SA (fosta BCR A. V. I. G. SA) suma de 18,07 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2013.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

GREFIER,

F.

-IANCU M.

D. M.

D.

I.

P. C. P.

Red.DMD/MM

2 ex./_

Judecător fond: R. C. V. e, Judecătoria Cluj-Napoca.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 600/2013. Rezoluțiune contract