Decizia civilă nr. 64/2013. Acțiune în constatare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.64/2013
Ședința publică din data de 22 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -L. R. JUDECĂTOR: A. - A. M.
G.: M. V. -G.
S-a luat în examinare apelul, ca urmare a recalificării căii de atac din recurs, formulat apelanții-reclamanți P. NV B. prin asociat W. D. și
D. R. M. împotriva sentinței civile nr. nr.3686 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș, în contradictoriu cu intimații- pârâți
C. W. L. N. și W. J., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul apelanților- reclamanți P. NV B. și W. D., avocat Tătaru C. Adela cu delegație în substituirea av. Tătaru D. din Baroul Cluj, cu delegație la dosar și reprezentantul intimaților- pârâți C. W. L. N. și W. J., avocat Iuți A. G. din Baroul Maramureș, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este legal timbrat.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece apelul care este formulat în termen, motivat, comunicat și timbrat.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul apelanților- reclamanți P. NV B. și W. D., avocat Tătaru C. Adela susține oral apelul așa cum a fost formulat și motivat în scris și în esență solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate și rejudecând cauza să se dispună admiterea în întregime a acțiunii formulată de către reclamanți.
Hotărârea atacată este criticabilă având în vedere că nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, precum și raportat la faptul că hotărârea este nelegală și neteminică, deoarece acțiunea introductivă este întemeiată.
Cu cheltuieli de judecată în fond și taxa de timbru achitată în apel. Reprezentantul intimaților- pârâți C. W. L. N. și W. J. ,
avocat Iuți A. G. dezvoltă pe larg considerentele inserate în întâmpinarea depusă la dosar și în esență solicită respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca legală și temeinică. Fără cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3686 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș
a fost respinsă ca nefondată acțiunea precizată formulată de reclamanții P. NV B. prin asociat W. D. și W. D. R. M., în contradictoriu cu pârâții C. W. L. N. și J. W. .
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că acțiunea dedusă judecății se fundamentează pe actul juridic denumit contract de împrumut încheiat la data de_, între domnul W. D. și soții J. W. și HELLEN W., prin care s-au convenit următoarele:
1.W. D. le acordă un împrumut nepurtător de dobândă pentru preluarea inventarului societății SC H&Q CONFEX SRL în cuantum de 50.000 euro soților
și HELLEN W. .
Acest împrumut va fi rambursat în funcție de posibilități, cel târziu până în_ . Se convine ca rambursarea să se facă prin transferul inventarului societății SC H&Q CONFEX SRL la societatea P. SRL (în conformitate cu lista de inventar semnată, care a fost deja înmânată).
În momentul în care transferul respectivului inventar va fi avut loc în mod oficial, acest împrumut se consideră rambursat.
Dacă împrumutul nu se restituie integral la data de_, se poate percepe dobândă legală de la persoanele împrumutate.
Acest contract de împrumut al sumei de 50.000 euro acordat pârâților s-a încheiat cu reclamantul W. D., care din probele administrate în cauză a rezultat că reprezintă societatea P. NV B., cu condiția ca acesta să fie rambursat cel târziu până la_, rambursarea urmând să se facă prin transferul inventarului SC H&Q CONFEX SRL, conform unei liste de inventar.
Suma de 50.000 euro a fost transferată la data de_, din contul P. NV B., în contul pârâtei C. W. L. N., plata fiind ordonată de reclamantul W. D. .
Condiția acordării împrumutului a fost îndeplinită de către pârâtă, predarea bunurilor de inventar ale SC H&Q CONFEX SRL, devenită ulterior SC HIQ PROMO TRADE SRL realizându-se potrivit facturilor nr.0. -0. din_, emise de către societatea cumpărătoare SC P. SRL B. M. și achitate de către aceasta din urmă prin O.P. nr.057/_ .
În aceste condiții, acest împrumut s-a considerat rambursat, potrivit art.3 din contractul de împrumut.
T. a constatat că, prin prisma temeiului de drept invocat de către reclamanți, respectiv art.948 Cod civil, contractul îndeplinește condițiile pentru validitatea acesteia.
Motivele de nulitate sau de rezoluțiune a contractului de împrumut invocate de către reclamanți nu au fost întemeiate, în condițiile în care ambele părți și-au îndeplinit obligațiile contractuale, considerent pentru care acțiunea a fost respinsă față de ambii pârâți.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs recalificat apel P. NV B. prin asociat W. D. și W. D. R. M. , solicitând în baza art. 304 pct. 7 și art. 304 pct. 9 C. pr. civ., coroborat cu art. 3041și 312 alin 3 ca, după rejudecarea pe fond a cauzei modificarea sentinței atacate și admiterea în întregime a acțiunii formulate de către reclamanți.
În motivarea apelului apelnatii arata că sentința atacată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale și ca urmare a unei aprecieri incorecte a situației de fapt din aceasta speța.
Prin acțiunea formulată de către reclamanți aceștia au solicitat instanței să pronunțe o hotărâre judecătoreasca prin care:
Să constatate nulitatea contractului încheiat între reclamanți și cei doi pârâți la data de_ și să dispună repunerea parților în situația anterioara în sensul de a obliga pârâții în solidar la restituirea sumei de 50.000 euro încasată de către aceștia.
În subsidiar, în cazul în care va considera ca nu sunt îndeplinite condițiile pentru constatarea nulității contractului, să dispună rezoluțiuna contractului cu efectul repunerii parților în situația anterioara și să oblige pârâții la restituirea sumei de 50.000 euro.
Să oblige pârâții la plata dobânzii legale de la data punerii în întârziere prin notificare
1.Un prim motiv de recurs este acela ca hotărârea pronunțata în cauza a fost data cu încălcarea prevederilor art. 261 alin 1 pct. 5 C. pr. civ., care prevede că orice hotărâre judecătoreasca trebuie să cuprindă " motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."
Recursul se poate formula în condițiile art. 304 pct. 7 atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, sau când cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii.
Articolul 261 alin 1 pct. 5 al codului de procedura civila a fost explicitat pe larg și foarte frumos în literatura de specialitate.
În acest sens, motivarea unei hotărâri, considerentele de fapt și de drept, reprezintă un element indispensabil pentru acest important act procedural, o garanție puternica pentru parți referitor la respectarea drepturilor lor și un element necesar pentru instanțele superioare în exercitarea controlului declanșat prin căile de atac.
În concordanta cu acestea, motivarea unei hotărâri trebuie să fie pertinenta, completa, întemeiata, omogena, concreta, convingătoare și accesibila.
Ea trebuie să fie clara, precisa, să nu se rezume la o înșiruire de fapte și argumente, să se refere la probele administrate în cauza și sa fie în concordanta cu acestea, să răspundă în fapt și în drept la toate pretențiile formulate de către părți, să conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv.
Instanța nu trebuie să se limiteze la a expune cererile formulate de reclamant, ci are obligația de a se pronunța cu privire la fiecare cerere, pentru a da posibilitate a instanței de recurs sa exercite controlul judiciar.
O hotărâre trebuie să cuprindă în motivarea sa argumentele pro și contra care au format, în fapt și în drept, convingerea instanței cu privire la soluția pronunțata, argumente care în mod necesar trebuie să se raporteze, pe de o parte, la susținerile și apărările parților, iar pe de alta parte la dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecații, în caz contrar hotărârea fiind lipsita de suport probator și legal și pronunțata cu nerespectarea dispozițiilor art. 261 alin 1 pct. 5 C. pr. civ.
Consideră că nu numai părțile au obligația de a susține și dovedi toate pretențiile și apărările pe care le invoca în cauza, dar și instanța are obligația de a-și motiva hotărârea raportat la toate aspectele și motivele invocate de către părți.
Față de aceste prevederi legale dezbătute mai sus, consideră că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu încălcarea acestor dispoziții, iar sentința pronunțata este nemotivată.
Motivarea efectivă a sentinței se rezumă la patru fraze în care instanța analizează împreuna, atât motivele de nulitate ale actului juridic dedus judecații cât și motivele de rezoluțiune, cu toate că cele doua instituții ale dreptului sunt total diferite. Fără a arata în nici un fel considerentele pentru care înlătura motivele invocate de reclamanți în susținerea acțiunii, fără a dezbate motivele
precise de nulitate și de rezoluțiune indicate de reclamanți, retine doar ca acestea sunt neîntemeiate cu consecința respingerii acțiunii.
Mai mult decât atât instant de fond se afla intr-o grava confuzie, de unde rezulta ca nu a înțeles situația faptica și juridica din aceasta cauza.
Astfel, instanța retine valabilitatea contractului de împrumut încheiat între reclamantul W. D"haese și pârâți, prin care acesta acorda un împrumut în suma de 50.000 euro către acestea din urma, împrumut care urma să fie restituit prin transferul inventarului societății H&Q CONFEX SRL, și constata ca fiind îndeplinita aceasta obligație de către pârâți.În ciuda acestei constatări totuși arata în motivare ca transferul bunurilor de inventar al SC H&Q CONFEX s-a realizat potrivit facturilor nr. 0. -0. din_ emise de către HIQ PROMO TRADE ( și nu P. așa cum eronat retine instanța) și achitate de către P. prin OP nr. 0571_ .
Instanța se contrazice în aceasta motivare deoarece, dacă aceste bunuri au fost achitate de către societate a reclamanta P. prin ordinul de plata nr. 057/2008, atunci cum se poate considera ca fiind rambursat, prin transferul acelorași bunuri, împrumutul în suma de 50.000 euro acordat de reclamant. Înseamnă că aceste bunuri au fost plătite de doua ori, o data prin acordarea împrumutului și o data prin plata făcuta prin OP.
În realitate singura reținere reala și corecta făcuta de instanța de fond este aceea că într-adevăr bunurile care au făcut obiectul contractului de împrumut au fost de fapt vândute de către societatea H&Q CONFEX, denumita ulterior HIQ PROMO TRADE prin facturile nr. 0. -0. din_ emise de către vânzătoarea HIQ PROMO TRADE și achitate de către comparatoarea P. prin OP nr. 0571_, acesta fiind și motivul de rezoluțiune în sensul neîndeplinirii obligației de restituire a împrumutului de către parâții Westerhof.
II. Al doilea motiv de recurs consta din faptul ca instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinica și nelegala, deoarece acțiunea formulata de reclamanți este întemeiata, din următoarele considerente de fapt și de drept:
La data de 27 noiembrie 2007, reclamantul W. D"haese împreuna cu d-na
L. N. C. W. și șotul acesteia J. W., au încheiat un act sub semnătura privata prin care reclamantul s-a angajat sa achite o suma de bani către d-na W. în schimbul preluării tuturor bunurilor din patrimoniul societății H&Q Confex SRL, respectiv a inventarului acesteia, așa cum este precizat în acest act.
În aceasta situație de împrejurări societatea P. B. a transferat la data de_, din contul societății deschis în B., în contul d-nei L. N. C.
W. suma de 50.000 euro, la solicitările repetate ale familiei W. în sensul că au nevoie de bani.
În luna ianuarie a anului 2008 reclamantul W. D. împreuna cu d-na C.
L. N. au înființat SC P. SRL B. M. .
D-na C. L. N. întocmește și semnează personal pentru societatea șotului sau HIQ PROMO-TRADE SRL, fosta SC H&Q CONFEX SRL, mai multe facturi nr. 0. -0. din_ prin care societatea vindea către SC P. SRL
B. M., mai multe bunuri de inventar, la prețul de 200.277 ron.
În speța este vorba despre toate bunurile de inventar ale societății HIQ PROMO- TRADE SRL, respectiv bunurile care au făcut obiectul contractului de împrumut încheiat între părți.
În aceasta situație, ivind în vedere faptul că intenția părților a fost aceea de a cumpăra de către societatea P. SRL de la societatea HIQ PROMO _ TRADE SRL toate bunurile de inventar ale acestei din urma societăți, consideră că aceasta operațiune între cele doua societăți s-a realizat prin facturile nr. 0. -
0. emise de către societatea vânzatoare HIQ PROMO _ TRADE SRL, către
societatea comparatoare, P. SRL și plătite de către aceasta din urma, în totalitate, prin ordinul de plata nr. 057/_ .
Motivele de nulitate ale contractului de împrumut invocate de către reclamanți prin acțiune și necercetate de către instanța de fond sunt următoarele:
Actul încheiat între părți este nul, deoarece el a fost încheiat între doua persoane fizice care nu aveau calitatea de a vinde și respectiv de a cumpăra bunurile unei societăți pentru o alta societate, societățile fiind persoane juridice de sine stătătoare și separate de persoanele fizice care au semnat actul.
Instanța de fond a reținut greșit faptul că actul de împrumut a fost încheiat de către reclamantul W. D"Haese în calitate de reprezentant al societății P.
B., deoarece în act nu apare aceasta calitate, mai mult, bunurile
au fost cumpărate în final de o alta societate distincta, P. SLR B. M., înființata în România.
În aceasta condiție pârâta C. L. nu avea calitatea de a vinde, ca persoana fizica bunurile societății, mai mult ea nu avea nici o calitate în societatea HIQ PROMO TRADE ( fosta H&Q CONFEX), deoarece ea ca și persoana fizica nu era proprietarul acestor bunuri.
De reținut este faptul că pârâta C. L. W. a încasat suma de
50.000 euro în contul sau personal, deținut ca persoana fizica, și nu în contul societății.
Având în vedere faptul că vânzarea dintre cele doua societăți s-a perfectat prin facturile arătate mai sus și plătite în întregime prin ordin de plata, este clar ca actul sub semnătură privata dintre cele doua părți este nul, el nu și-a mai produs efectele, este lipsit de obiect în sensul că obiectul nu era și nici actualmente nu este în proprietatea vânzătorului și ca atare se impune restituirea prestațiilor efectuate în baza acestuia, respectiv restituirea de către pârâta către reclamanta P. NV B. a sumei de 50.000 euro încasata.
În literatura juridica de specialitate ( Francisc Deak și Stanciu carpenaru) se considera ca vânzarea-cumpărarea lucrului altuia reprezintă o operațiune speculativa, are o cauza ilicita și este deci nula absolut în baza art. 948 cod civil.
Cu privire la natura actului dedus judecații, dacă pornim de la premisa că acesta este un contract de împrumut, așa cum susțin pârâții, acesta este lovit de nulitate absoluta, așa cum a solicitat a se constata, deoarece nu respecta condițiile de valabilitate care țin de esența unui contract de împrumut prevăzute de art.1576 din vechiul Cod civil.
În acest articol se definește contractul de împrumut ca fiind un contract prin care o persoana, numita împrumutător transmite în proprietatea unei alte persoane, numite împrumutat, o câtime de lucruri cu obligația acestuia de a restitui la scadenta o cantitate egala de lucruri de același gen și aceeași calitate.
Sub aspectul acestei condiții contractul de împrumut încheiat între părți este nul deoarece prin acesta împrumutătorul împrumuta o suma de bani, respectiv 50.000 euro, iar împrumutatul se obliga să restituie acest împrumut prin transferul proprietății asupra patrimoniului societății comerciale H & Confex SRL, deci nu se obliga să restituie lucruri de același gen și calitate, respectiv bani.
Mai mult decât atât, acest contract de împrumut este lovit de nulitate absoluta deoarece persoana care a semnat contractul de împrumut în calitate de împrumutător, respectiv W. D"Haese, nu este una și aceeași cu persoana care a remis suma de bani, care este societatea P. NV B. .
Este evident că nu există identitate între persoana care și-a asumat obligația de a da banii prin contractul de împrumut și persoana care a executat efectiv obligația stabilita prin contract.
Dacă interpretam actul încheiat între parți ca fiind o promisiune de vânzare cumpărare a unor bunuri mobile acestea de asemenea nulă, așa cum a arătat prin acțiunea principala, datorită faptului că bunurile a căror vânzare s-a promis nu aparțin pârâtei și șotului piritei, care s-au obligat prin contract, ci aparțin unei alte persoane distincte, respectiv societății H& Confex SRL care este proprietarul acestor bunuri.
În aceste condiții pârâta C. nu putea să se oblige la vânzarea bunurilor care nu îi aparțineau, astfel fiind vorba despre o cauza ilicita care conferă nulitatea absoluta a actului.
Aceasta cauza ilicită este susținuta mai ales de faptul că banii care au reprezentat prețul acestei vânzări, respectiv suma de 50.000 euro au intrat în contul personal al pârâtei și nu în contul societății H& Q Confex SRL, aceasta suma fiind însușită personal de către pârâta.
Sub acest aspect nu poate spune că pârâta a semnat actul în calitate de reprezentant al societății H&Q Confex Srl, atâta timp cât ea nu avea nici o calitate în aceasta societate și suma de bani a intrat în contul sau personal și nu în contul societății.
În motivarea cererii subsidiare de rezoluțiune a contractului de împrumut pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale a arătat următoarele:
Pârâta nu și-a îndeplinit singura obligație contractuala asumata, respectiv obligația de a transfera dreptul de proprietate asupra bunurilor arătate în contract " prin transferul inventarului societății H&Q CONFEX SRL la societatea
P. SRL în conformitate cu lista de inventar", precum și obligația predării bunurilor.
În acest sens obligația asumată de pârâta nu a fost îndeplinită, mai mult societatea HIQ PROMO _ TRADE SRL a vândut și a predat bunurile către societatea P. SRL B. M. și nu către societatea PrintMasters B. NV, prin facturile nr. 0. -0. din_ achitate de către P. SRL B. M. prin OP nr. 057/_, așa cum corect a reținut instanța de fond.
În această situație, dacă bunurile care fac obiectul contractului de împrumut dedus judecații au fost vândute unei alte societăți, respectiv P. SRL B. M., rezulta cu claritate ca ele nu puteau fi utilizate pentru restituirea împrumutului în suma de 50.000 euro acordat de reclamantul W. D"haese către pârâți, în acest sens obligația paraților fiind neîndeplinita.
Din situația de fapt care trebuie să fie analizate de către instanță rezultă cu certitudine un aspect: faptul că pârâții W. au încasat de doua ori prețul acestor bunuri de inventar, o data prin preluarea sumei de 50.000 euro cu titlu de împrumut și o data prin încasarea sumei de 200.277 lei, prin OP 057/2008.
Toate aceste motive arătate prin acțiunea principala precizata și prin concluziile scrise nu au fost cercetate de către instanța de fond și ele demonstrează legalitatea și temeinicia acțiunii formulate de reclamanți.
Intimata C. L. N. W. și J. W. au formulat întâmpinare
prin care au solicitat schimbarea căii de atac, din recurs, în apel, respingerea apelului ca netemeinic și nelegal și menținerea în tot a sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate ,a dispozițiilor legale incidente in materie si a probelor administrate în cauză Curtea apreciază ca acesta este nefondat pentru următoarele considerente
:
Pentru a putea răspunde motivelor de apel si implicit motivelor cererii de chemare în judecata este necesară o interpretare a prevederilor contractuale si o statuare asupra naturii juridice a actului incheiat între părtile litigante .
Astfel conform actului aflat la f. 7 dosar fond si intitulat contract de împrumut partile contractante sunt reclamanatul apelant W. D"haese pe de o parte si parații intimați pe de altă parte .
Conform prevederilor acestui contract s-a convenit ca reclamantul sus mentionat sa acorde paratilor un împrumut nepurtător de dobândă pentru preluarea inventarului societatii H&Q Confex SRL în cuantum de 50.000 EURO. Împrmutul urma sa fie rambursat dupa posibilitati cel tarziu pănă la data de _
.Partile au convenit ca rambursarea să se facă prin transferul inventarului societătii sus mentionate la societatea Printmaster SRL .Se arata ca în momentul în care transferul respectivului inventar se realizează în mod oficial împrumutul se consideră rambursat iar daca împrmutul nu se restituie integral pană la_ se poate percepe dobanda legală persoanelor împrumutate.
Din acest act rezultă ca în spetă scopul acordării acestui împrumut pârâților era acela de a asigura preluarea inventarului societății H&Q Confex SRL denumită ulterior H&Q Promo Trade SRL ,societate a carei asociat unic era paratul, iar parata era administratorul acesteia (f. 151-154 dosar fond).Existența acestui scop este recunoscută si de catre reclamanti in motivarea actiunii unde se arată ca dupa auditarea societătii H&QConfex SRL au hotarât sa preia clientii si bunurile acestei societăți si nu sa participe la capitalul social al acestei persoane juridice evident pentru a evita pierderile.
Preluarea acestui inventar nu urma sa se realizeze de o persoana juridică în ființă la momentul incheierii acestui act juridic respectivv data de_ ci de o societate a carei infiintare a fost previziontă de parti la acel moment si care a fost infiintată ulterior acestui acord respectiv SC P. SRL, societate infiintata in ianurie 2008 de către reclamantul persoana fizica si parata ,reclamantul detinând 99% din capitalul social, iar parata 1% din acest capital si fiindu-i incredintata administrarea acestei societați (f. 24-41 dosar fond ).
Din acest act nu rezultă ca obligatia de transfer a inventarului societătii H&Q Confex SRL a fost asumata de catre parati in nume propriu .Clauzele contractuale se refera la transferul acestui inventar de pe o societate comercială pe alta si de realizarea acestui inventar în mod oficial.Ori este evident ca partile care erau asociati si administratori ai unor societati comerciale cunosteau ca acest transfer nu se poate face decât prin acte juridice incheiate in numele celor doua societati comerciale de aceea se si referă la trasferul inventarului în mod oficial adica legal .
Ca atare o primă concluzie care se impune în spetă este ca prin acest act paratii in calitate de persoane fizice nu si-au asumat obligatia de a înstraina inventarul SC H&Q Confex SRL si ca atare nu se poate vorbi de incheierea intre persoane fizice a unui antecontract de vanzare cumparare sau a unui contract de vanzare cumparare .
Suma de 50.000 de EURO remisă pentru ca reclamantul persoana fizică sa se asigure ca inventarul lui SC H&Q Confex SRL va fi instrainat societatii ce urma sa se infiinteze, SC Printmaster SRL trebuia rambursat pana la data de _
. Partile au prevazut ca rambursarea împrumutului urmează a fi realizata prin tranferul acestui inventar intre cele două societati comerciale iar in momentul in care transferul are loc oficial împrumutul se consideră rambursat .S-a avut în vedere de catre părti si ipoteza în care împrumutul nu se rambursează pana la_ aratandu-se ca dupa acestă data se poate percepe dobanda persoanelor împrumutate .
Clauzele sus mentionate sunt atipice pentru un contract de împrumut de consumație de aceea este necesar a se stabili daca într-adevar actul incheiat este un contract de împrumut de consumatie sau in realitate un alt act .
Conform art. 1576 C.civ in vigoare la data incheierii actului juridic din spetă imprumutul este un contract prin care una din părti dă celeilalte oarecare catime de lucruri cu obligația pentru dansa de a restitui tot atatea lucruri de aceeasi specie si calitate .
Desi în speță reclamantul a dat paratilor o oarecare catime de lucruri obligatia stabilită în sarcina parâtilor în principal nu este specifica unui contract de împrumut .Astfel partile în cunostiinta de cauză au stablit ca rambursarea se considera realizata prin transferul oficial al inventarului societaii H&Q Confex SRL catre SC P. SRL,transfer care urma sa se realizeze păna in data de _
.
Aceasta modalitate de restituire a fost stabilita de parti de comun acord si reprezinta manifestarea lor de voința concordanta .In aceasta situatie in care partile au stabilit in mod voit o clauza esentiala ce cuprinde obligatia principala a unei pati contractante ce nu corespunde tiparului unei categorii de act juridic solutia nu este aceea de a anula acestă obligatie intrucit nu se incadrează in acest tipiar ci de a concluziona ca in realitate partile nu au dorit incheierea respectivului tip de act juridic ci un alt tip de act fie numit ,fie nenumit .Ca atare in speta trebuie concluzionat ca desi intitulat contract de împrumut in realitate partile nu au încheiat sub aspectul acestei obligatii principale un contract de imprumut ci un act juridic prin care au convenit ca în principal suma de 50.000 de EURO sa fie considerata restituită în modalitatea sus mentionată .Nu rezultă din acest act că suma de 50.000 EURO va fi retinută in contul pretului bunurilor înstrainate, ci prin considerarea ca fiind rambursat la momentul realizarii oficiale a tranferului fara nici o alta conditie rezultă ca această suma reprezenta practic un echivalent pentru păstrarea acestui inventar pană cand el poate fi preluat de SC P. SRL si pentru promisiunea faptei lui SC H&Q Confex SRL de a-l înstraina si nu echivalentul acestui inventar .Ca atare in schimbul remiterii sumei de 50.000 EURO paratii si-au asumat ca obligatie principala promisiunea faptei lui SC H&Q Confex SRL de a pastra si apoi instraina inventarul sau unei societati comeciale ce urma sa se infiinteze in viitor .
La punctul 4 din contract se arată ca dacă împrmutul nu se restituie pana la_ se poate percepe dobanda legala ceea ce înseamna ca în masura in care pana la această data acest inventar nu se trasmitea parații trebuiau sa platească dobanda legala ceea ce implict inseamnă ca aveau si obligatia de a restitui suma de 50.000 EURO nereusind in- deplinirea obligatiilor asumate in principal si mai sus mentionate .Asadar obligatia asumata in subsidiar este ca după data de_ in ipoteza neindeplinirii obligatiei de a pastra inventarul la dispozitia SC P. SRL si a reusi să determine tertul la instrainarea acestui inventar paratii aveau obligatia de a restitui acest imprumut cu dobanda legală ceea ce este specific unui contract de împrumut conform art. 1576 C.civ .
Concluzionand asupra naturii juridice a actului incheiat de catre părti rezulta ca actul incheiat este cu certitudine un contract unilateral, singura obligatie nascuta din incheierea acestui act revenind paratilor respectiv aceea de a rambursa suma de 50.000 EURO .Modalitatea principala de rambursare se realiza prin demersurile pe care acesteia le faceau in cadrul unei promisiuni pentru fapta altuia si care se considerau indeplinite daca aveau ca rezultat dobandirea de catre SC P. SRL a inventarului societatii SC H&Q Confex SRL .Daca aceasta modalitate principala de rambursare nu era indeplinita prin atingerea rezultatului stabilit după_ paraatii trebuiau sa restituie suma sus indicata si sa plateasca si dobanda legala .
Paratii nu si-au asumat obligatia de a instraina inventarul sus mentionat, actul nefacand referire expresa la o asemenea obligatie .Din contra se face referire la transferul inventarului in mod oficial adică legal .Ambele parti contractante era
si asociati si administratori in societati comerciale si cunosteau in mod evident cum se realizează în mod oficial un asemenea trnasfer de aici deducindu-se in mod neechivoc ca nu si-au asumat obligatia instrainarii ci doar obligatia de a asigura aceasta înstrainare de catre respectiva societate comerciala altfel spus o promisiunea faptei altuia .
În ce priveste modul de remitere efectivă a sumei de 50.000 EURO de catre reclamant catre parati este necesar a se preciza in primul rand ca aceasta modalitate de remitere realizata exclusiv de reclamant nu poate antrena nulitatea sau rezolutiunea unui act juridic din culpa paratilor.În plus asa cum rezultă din raspunsul reclamantului la interogator plata nu a fost facuta de catre persoana juridica reclamanta ci de catre reclamantul persoane fizică prin contul reclamantei persoană juridică .Astfel in raspunsul la intrebarea 3 din interogator acesta a aratat ca legislatia din B. ii permite plătirea unei sume prin
intermediul companiei sale daca a creditat acaestă companie putând folosi suma creditata oricum dorerste .Asadarsuma de bani in discutie a fost acordata de persoana indicata in actul incheiat intre parti ca fiind persoana care a remis cei
50.000 de EURO (f.147 dosar fond).In acelasi raspuns la interogator in raspunsul la intrebarea 6 reclamantul arată ca suma de bani a fost platita ambilor parati care erau si soti in contul paraei ceea ce din nou concorda cu actul incheiat intre parti asa cum s-a aratat mai sus .
Asa cum rezulta si din motivele de apel transferul inventarului s-a realizat intre cele doua societati comerciale indicate in actul incheiat de catre parti in_ la pretul de 200.277 lei .Acest tranfer reprezinta dovada indeplinirii de catre parati a promisiunii faptei altuia si ca atare indeplinirea obligatiei asumate in principal si pecale de consecinta stingerea obligatiei lor de a restitui suma de
50.000 EURO.
Asa cum s-a aratat mai sus în speta nu s-a incheiat intre parti un antecontract de vanzare cumparare sau un contract de vanzare cumparare astfel ca nu se poate vorbi de nulitatea sau rezolutiunea unui asemenea act .
Totodata in speta nu se poate vorbi de un contract de împrumut ,existenta contractului de imprumut fiind prevazuta de parti in mod subsidiar in cazul neindeplinirii promisiunii faptei altuia .Nulitatea invocata de catre reclamanti raportat la un eventual contract de imprumut in temeiul art. 1576 C.civ ar putea viza ipotetic doar aceasta promisiune a faptei altuia asumata in principal in schimul celor 50.000 de EURO dar acesteia nu ii sunt aplicabile prevederile art. 1576 C.civ aceasta promisiune fiind perfect valabila din perspectiva cerintelor generale impuse unui act juridic prevazute de art. 948 C.civ si aplicabile si ei.
Chiar si in ipoteza in care acesata obligatie principala ar fi lovita de nulitate ar ramane obligatia subsidiara aceea de restituire a sumei de 50.000 EURO în baza unui contract de împrumut ce respecta exigentele art. 1576 C.civ fiind si purtator de dobanda dupa_ ,restituire ce se poate obtine doar printr-o actiune in executarea contractului de imprumut si nu o actiunea in anulare cata vreme nu exista motive de nulitate .
Contractul de imprumut este un contract unilateral si ca atare in cazul sau rezolutiunea nu este aplicabila, aceasta sanctiune fiind specifica neindeplinirii obligatiilor nascute din contracte sinalagmatice . Deci daca un imprumnt nu este restituit actiunea specifica este actiunea in executarea contractului si nu cea in rezolutiunea lui .
În consecință în speță nu se poate vorbi de nulitatea sau rezolutiunea unui contract de imprumut sau a unei promisiuni de vanzare cumparare sau a unui act de vanzare cumparare .
Daca actul ar putea fi interpretat asa cum sustin reclamantii apelanti ca o promisiune de vanzare cumparare sau ca o vanzare cumparare atunci nu se
poate face abstractie de calitatea partilor si anume aceea ca paratii erau asociatul si administratorul societatii comerciale proprietare a bunurilor promise a fi vandute sau vandute iar reclamantul persoana ce dorea sa infiinteze in viitor cumparatorul .In conditiile in care am putea vorbi de o vanzare sau o promisiune de vanzare atunci este evident ca aceste persoane au incheiat aceasta vanzare tinind cont de aceasta calitate si nu facand abstractie de ea .In aceasta ipoteza care insa nu rezulta din actul dedus judecatii nu se poate vorbi de vanzarea bunului altuia care sa atraga nulitatea pentru cauza ilicita a actului de vanzare cumparare si nici de neindeplinirea obligatiei de instrainare ea fiind indeplinita la data de_ .
Imprejurarea ca s-ar fi platit de doua ori pretul nu justifica nici o actiune in anulare si nici una in rezolutiune ci doar una in restituirea unei plati nedatotate actiune neformulata insa in speta .
De fapt esenta nemultumirii reclamantilor este ca au platit de doua ori pretul bunurilor in discutie dar acest aspect nu poate antrena nici anularea si nici rezolutiunea intelegerilor dintre parti ci doar o cerere de restituire a ceea ce s-a achitat fara a fi datorat in masura in care se poate dovedi acest caracter nedatorat al sumei pretinse .Asa cum s-a aratat mai sus modul in care s-au platit cel 50.000 EURO nu pot justifica o actiune in anulare sau rezolutiune a unui presupus antecontract sau contract de vanzare cumapare intrucit aceasta plata a fost facuta de relamant si aceasta ar insmena ca el sa isi invoce propriea culpa pentru a obtine anularea sau rezolutiunea.
Raportat la considerentele anterior expuse rezulta si faptul ca prima instanta si-a motivat corespunzător solutia data redând în esneta raporturile dintre parti
.Astfel prima instanta a apreciat ca in speta intre parti s-a incheiat un contract de imprumut si ca in contract se prevedea ca acest imprumut se considera rambursat daca se trafera inventarul intre cele doua societati .Acest transfer a avut loc conform facturilor depuse la dosar deci imprumutul a fost rambursat conform art. 3 din contract .Acest contract indeplineste cerintele de validitate ale actului juridic in general prevazute de art. 948 C.civ si nu exista motiv de nulitate sau rezolutiune cata vreme ambele parti si-au indeplinit obligatiile contractuale
.Rezulta asadar ca prima instanta a apreciat ca in speta actul este un act de imprumut si nu un contrct de vanzare cumparare si l-a analizat apreciind ca nu exista motivele de nulitate sau rezolutiune invocate de catre reclamanti .
Raportat la aceste considerente Curtea apreciaza ca solutia primei instante este motivata .Apelantii arata ca prima instanta nu a inteles situatia faptica si juridica din speta criticand modul in care a dezlegat pricina .Insa intre lipsa motivarii ,o motivare insuficienta sau contradictorie si o motivarea apreciata gresita de parti nu exista egalitate motivul de apel privind nemotivarea unei hotarari putind fi retinut doar daca motivarea lipseste ,este straina cauzei
,insuficienta ,contradictorie ceea ce nu este cazul in speta.
Având in vedere considerentele mai sus expuse Curtea in temeiul art. 296 C.pr.civ va respinge apelul declarat in cauza ca fiind nefondat si va mentine sentinta apelata ca fiind legala si temeinica .
Intimatii nu au solicitat cheltuieli de judecata in apel .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge apelul declarat de reclamanții P. NV B. | prin asociat W. | |
D. | și W. D. împotriva sentinței civile nr.3686 din _ | , pronunțată în |
dosarul nr._ al T. ui Maramureș pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în apel. Decizia este definitivă și executorie. Cu drept de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Aprilie 2013
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | |||
S. | L. R. | A. | A. | M. |
G. ,
M. V. -G.
Red. A.A.M./dact. V.R.
6 ex./_
Jud. fond: N. B.
| ← Sentința civilă nr. 1348/2013. Acțiune în constatare | Decizia civilă nr. 49/2013. Acțiune în constatare → |
|---|
