Sentința civilă nr. 1481/2013. Acțiune în constatare
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Dosar nr._ *
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR.1481/2013
Ședința publică din data de 21 mai 2013 Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. M. D.
Grefier: A. Vlaic
Pe rol fiind acțiunea în constatare formulată de către reclamanții C. LOCAL AL M. C. -N. prin P. -Sorin Apostu și M. C. -N. prin
P. - Sorin Apostu în contradictoriu cu pârâtele SC C. SA și SC S. I. SA.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul pârâtelor, av.Aurel Bujiță, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind reclamanții.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la data de 13 mai 2013 s- au înregistrat la dosar, din partea pârâtei SC S. I. SA, împuternicirea avocațială a apărătorului său, d-l av.Bujiță Aurel, iar la data de 15 mai 2013, întâmpinare
Instanța pune în discuție necesitatea introducerii în cauză a pârâtei din extinderea de acțiune.
Reprezentantul pârâtelor depune la dosar înscrisuri în susținerea întâmpinării, arătând că nu are alte cereri în probațiune și susține întâmpinările formulate. La interpelarea instanței, precizează că susține excepția inadmisibilității acțiunii raportat la ambele pârâte.
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, invocată de pârâte în temeiul art.111 din C.pr.civ.
Reprezentantul pârâtelor arată că solicită admiterea excepției, arătând că din dispozițiile art.111 din C.pr.civ. se deduce că acțiunea în constatare are un caracter subsidiar față de acțiunea în realizare, neputând fi admisă în cazul în care există posibilitatea promovării unei acțiuni în realizarea dreptului. Arată că aceste prevederi se referă la orice mijloc de realizare a dreptului, și nu doar la acțiunea de realizare de drept comun. În subsidiar, susține excepția lipsei procedurii prealabile prevăzută de art.720 indice 1 din C.pr.civ., arătând că reclamanții nu au respectat cerințele legii și nu au îndeplinit procedura prealabilă. Precizează că în ceea ce privește cheltuielile de judecată, le va solicita pe cale separată.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilității acțiunii, invocată de către pârâte.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus la data de_, reclamanții C. local al municipiului C. -N. si M. C. -N., ambii reprezentanți prin primar Sorin Apostu, au solicitat instanței să constate încetarea dreptului de folosință gratuită a pârâtei SC C. SA prin expirarea termenului pentru spațiul comercial situat in C. - N., str. Horea nr. 96-106, ap. 8, să dispună evacuarea pârâtei din spațiul comercial situat la adresa mai sus arătată precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că prin protocolul încheiat între C. local al municipiului C. -N. si SC C. SA la data de_, in baza anexei la HG nr. 391/1995 a fost transmis acestei societăți, din patrimoniul C. ui local al municipiului C. -N., in folosință gratuită, pe o perioadă de 10 ani, spațiul comercial situat in C. -N., str. Horea nr. 96-106, ap. nr.83, înscris in CF nr. 61461, spațiul rămânând in proprietatea Statului Roman, în administrarea C. ui local al municipiului C. -N. . S-a arătat, de asemenea, că la expirarea duratei de 10 ani, pârâta nu a predat spațiul in litigiu, si mai mult, la data de 14 aprilie 2003, aceasta a promovat o acțiune care a făcut obiectul dosarului nr. 4250/2003 al Judecătoriei C. -N. prin care a cerut să se constate că, in baza art. 3 din HG 391 din 27 iulie 1995, s- au transmis din patrimoniul M. C. -N. în patrimoniul si capitalul pârâtei imobilele situate administrativ in C. -N., str. Iuliu M. iu nr. 8, str. Lalelelor nr. 14 si str. Horea nr. 96-106 precum si intabularea in Cf a dreptului de proprietate a paratei SC C. SA asupra acestor imobile.
S-a menționat, totodată, că prin sentința civilă nr. 10562/2003 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, rămasă irevocabila, instanța a respins acțiunea civilă a pârâtei, motivat de faptul ca aceasta nu a dobândit un drept de proprietate asupra spațiului in litigiu, ci un drept de folosința gratuită pe o durata de 10 ani. Împotriva acestei soluții, SC C. SA a formulat apel, care a fost admis iar prin decizia civila nr. 86/2004 a Curții de Apel C., a fost trimisă cauza spre competentă soluționare Tribunalului C., iar acesta prin sentința civilă nr. 3295/C/2004 a respins cererea de chemare in judecata. Soluția instanței de fond a fost menținută atât de către instanța de apel cât si de către instanța de recurs, ideea reținută de toate instanțele de judecată, fiind aceea că majorarea capitalului prin preluarea celor 3 imobile nu conduce la ideea că SC C. SA ar fi devenit proprietara deplină pe spatiile in cauză, atâta timp cât aceste prevederi sunt justificate ca un procedeu tehnic de evidențiere contabilă deoarece in realitate s-a transmis doar folosința gratuita a imobilelor. Reclamanții au arătat faptul că, deși Tribunalul Cluj a statuat definitiv si irevocabil faptul că pârâta de rândul I are doar un drept de folosința gratuita asupra imobilului in litigiu, SC C. SA, depune cerere la Oficiu de cadastru si Publicitate Imobiliara C., in vederea intabulării în cartea funciară a dreptului său de proprietate asupra imobilului in litigiu.
S-a mai arătat că în mod întemeiat OCPI C. a respins cererea, împotriva acestei încheieri însă SC C. SA a formulat plângere care a făcut obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei C. -N., iar prin sentința civila nr. 3044/2007, instanța a admis plângerea si a anulat încheierea de cadastru și publicitate imobiliară si a dispus intabularea dreptului de proprietate al petentei asupra ap. nr. 83 din str. Horea nr. 96-106. Pârâta S.C. C. SA, prin întâmpinarea depusă la dosar la data de _
, a solicitat respingerea cererii de chemare in judecată si obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată si a onorariului avocațial.
De asemenea, pârâta a invocat excepția lipsei procedurii prealabile prevăzuta de art. 7201si urm. din codul de procedură civilă în cazul litigiilor comerciale evaluabile in bani, arătând faptul că nu a fost îndeplinită această procedură, impunându-se respingerea ca inadmisibilă a cererii.
A invocat, de asemenea, excepția lipsei capacității de exercițiu a C. ui local al Mun. C. -N., invocând în susținerea acesteia dispozițiile art. 21 din Legea nr. 215/2001, conform cărora doar unitățile administrativ-teritoriale au capacitate de exercițiu, cu alte cuvinte au capacitatea de a sta in judecată. Or,
C. local al mun. C. -N. nu este titularul exercitării drepturilor
procesuale pentru a valorifica in justiție dreptul litigios si astfel este lipsit de capacitate procesuala de exercițiu.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată, de asemenea, de pârâtă, aceasta a arătat că întrucât nu mai are calitatea de proprietară a spațiului în litigiu și astfel, nu există identitate între parată si cel obligat in cadrul raportului juridic dedus judecății. Calitatea procesuală, în speța pasiva, este o condiție sine qua non a exercitării acțiunii civile, astfel ca în lipsa justificării de către reclamant a calității procesuale pasive a pârâtului, soluția care se impune este respingerea unei asemenea acțiuni ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pârâta a invocat și excepția lipsei calității de reprezentanți ai Statului Roman, având in vedere că in speță se pune problema apărării intereselor Statului Roman, este cunoscut faptul că, calitatea de reprezentant a Statului Roman o are Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, orice acțiune formulată de/împotriva Statului Roman care are ca obiect apărarea intereselor acestuia poate fi promovată doar de către Ministerul Finanțelor Publice în calitate de reprezentant al Statului. În acest sens sunt dispozițiile art. 3 din Hotărârea de Guvern nr. 34/2009, Ministerul Finanțelor Publice "reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ." Rezultă faptul că reclamanții nu au o asemenea calitate.
Pârâta a invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților in ceea ce privește petitul nr. 2 din cererea de chemare in judecata, arătând că nu există identitate între reclamante si persoanele ale căror drepturi sau interese se presupune că se doresc a fi protejate prin promovarea cererii de chemare in judecată din prezentul dosar. Astfel, că reclamanții nu sunt îndreptățiți să solicite evacuarea pârâtei, întrucât nu justifică nici o calitate pentru promovarea acțiunii, din moment ce ei nu sunt titularii dreptului de proprietate sau vreunui alt drept real asupra bunului care face obiectul acțiunii.
S-a invocat și excepția lipsei de interes legitim a reclamanților având in vedere faptul că aceștia nu au calitatea de proprietari ai imobilului în litigiu si nici calitatea de reprezentanți legali ai Statului Roman.
În final, s-a invocat și excepția inadmisibilității capătului de cerere nr. 1 din cererea de chemare in judecata prin care reclamanții au solicitat "constatarea încetării dreptului de folosință gratuită a pârâtei prin expirarea termenului pentru spațiul comercial situat în C. -N., str. Horea, nr. 96-106, ap. 83", invocându-se în susținerea acesteia dispozițiile art. 111 din Codul de procedură civilă.
Ca și motive de fond, pârâta a susținut că acțiunea se impune a fi respinsă ca neîntemeiată, întrucât înscrierea in C.F. a dreptului de proprietate al S.C. C. S.A. s-a făcut in baza sentinței civile nr. 3044/2007 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._, sentință care are valoarea unui înscris autentic, cu toate consecințele care decurg din aceasta, îndeosebi a celor prevăzute la art. 1773 alin. 1 din Codul civil. In aceste condiții se arată că apare vădit inadmisibil capătul de cerere nr. 1 din acțiunea reclamanților, capăt de cerere prin care se ignora indirect efectele si puterea de lucru judecat a sentinței civile nr. 3044/2007.
De asemenea, pârâta a arătat că dreptul său de proprietate asupra imobilului situat in C. -N., str. Horea, nr. 96-106, ap. 83, jud. C., înscris in C.F. nr. 61461 C. - N., a fost dobândit de la Statul Roman prin majorare de capital social, in sensul includerii in capitalul social al societății a spațiului
comercial in litigiu. În acest sens, pârâta a arătat că hotărârea de majorare a capitalului social prin includerea spatiilor comerciale in capitalul social a fost luata de reprezentanții Statului Roman, in extrasul din procesul-verbal fiind menționat ca hotărârea a fost adoptata de adunarea generala a acționarilor formata din reprezentanții F.P.S. si F.P.P. Astfel, dreptul de proprietate a fost dobândit de S.C. C. S.A. ca urmare a exercitării de către Statul Roman a prerogativelor de proprietar, in condițiile în care, în cartea funciară, la momentul efectuării majorării de capital social, era înscris ca proprietar Statul Roman si nu M. C. -N. .
Aceasta concluzie rezultă, în opinia pârâtei, și din împrejurarea că, ulterior majorării capitalului social, Statul Roman a procedat la privatizarea societății comerciale C. S.A., context in care pachetul de acțiuni deținute de Statul Roman, in valoarea cărora s-a cuprins si valoarea spațiului in litigiu a fost înstrăinat si s-a încasat prețul pentru toate acțiunile, împotriva hotărârii de majorare a capitalului social, prin includerea valorii spațiului comercial in patrimoniul societății, nu s-a făcut opoziție in condițiile art. 61 din Legea nr. 31/1990, iar încheierea judecătorului delegat, in baza căreia s-a operat majorarea capitalului social al S.C. C. S.A. nu a fost atacată cu recurs in termen de 15 zile, conform dispozițiilor art. 60 din legea sus-menționată, astfel că aceste hotărâri și încheieri produc efecte in continuare, neputând fi
ignorate de reclamanți.
Pârât a arătat și faptul că prin sentința civila nr. 3044/2007 pronunțata de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, s-a admis plângerea formulată de pârâtă împotriva încheierii de respingere a cererii privind "înscrierea in C.F. a dreptului de proprietate al pârâtei, s-a anulat încheierea de respingere pronunțata in dosar nr. 1630/2006 al O.C.P.I. C. și s-a dispus întabularea dreptului de proprietate al petentei asupra ap. 83 din str. Horea nr. 96-106.
Așadar, nu exista temeiuri pentru admiterea capătului de cerere nr. 1, raportat la argumentele expuse anterior, precum si pentru considerentul că pârâta a avut un drept de folosința asupra spațiului, ca atribut al dreptului de proprietate, si nu ca urmare a prevederilor art. 1 din H.G. nr. 391/1995.
Prin sentința comercială nr.3826/2011 pronunțată la data de_ în dosarul nr._ al Tribunalului Comercial C. a fost admisă excepția lipsei capacității de folosință și exercițiu a reclamantului C. LOCAL AL M.
C. - N., prin primar Sorin Apostu, și, în consecință a fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de C. Local al municipiului C. -N. împotriva pârâtei SC C. SA și a fost admisă excepția lipsei calității procesuale a reclamantului M. C. - N. prin primar Sorin Apostu și, în consecință a fost respinsă cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană lipsită de legitimare procesuală activă.
Prin decizia civilă nr.206/2011 pronunțată la data de_ în dosarul nr._ al Curții de Apel C. a fost admis apelul declarat de reclamanții C. LOCAL AL M. C. -N. prin primar și M. C. -N. prin primar împotriva sentinței comerciale nr.3826/_ pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr._, care a fost desființată și cauza trimisă spre rejudecare Tribunalului Specializat C. .
Prin decizia nr.3533/_ pronunțată în dosarul nr._ al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respins ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C. SA împotriva deciziei civile nr.206/_ pronunțată de C. ea de Apel C. .
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat C. la data de 21 februarie 2013 sub nr._ *.
Actiunea este extinsa si impotriva paratei SC S. | I. | S. | care a |
dobandit in proprietate imobilul in urma divizarii SC C. | SA. |
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 15 mai 2013, pârâta S.C.
I. S.R.L. a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata astfel cum a fost formulata si precizata de reclamanți si obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecata.
Pârâta a invocat excepția lipsei procedurii prealabile prevăzuta de art.7201și urm. din Codul de procedura civila de la 1865 in cazul litigiilor dintre profesioniști evaluabile in bani, arătând că nu a fost îndeplinita procedura concilierii prealabile prevăzuta de art. 7201si urm. din Codul de procedura civila de la 1865, astfel că acțiunea promovata de reclamanți este inadmisibila.
In acest sens, s-a arătat că art. 7201din Codul de procedura civila prevede ca "In procesele si cererile dintre profesioniști evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va încerca soluționarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa cu cealaltă parte." S-a avut in vedere textul art. 7201din Codul de procedura civila de la 1865 in vigoare la data de_, când a fost redactata extinderea de acțiune fața de parata S.C. S. I. S.R.L.
Potrivit art. 109 alin. 2 din Codul de procedura civila "Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede expres aceasta. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata."
Reclamanții nu au indeplinit procedura prealabila, întrucât nu au respectat cerințele exprese ale legii.
Pârâta a invocat și excepția inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata prin care reclamanții au solicitat "constatarea încetării dreptului de folosința gratuita a paratei prin expirarea termenului pentru spațiul comercial situat in C. -N., str. Horea, nr. 96-106, ap. 83 și evacuarea paratei din spațiul comercial situat la adresa mai sus arătata". Pârâta a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu in baza proiectului de divizare al SC C. SA, societate care avea intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului din C. -N., str. Horea nr. 96-106, jud. C. in CF nr. 61460, inca de la data de_ . Or, in condițiile in care pârâta a dobândit dreptul de proprietate de la un proprietar tabular, o astfel de cerere de chemare in judecata apare ca fiind inadmisibila.
Reclamanții au solicitat constatarea incetarii dreptului de folosința gratuita a SC C. S.A. si evacuarea acesteia din spațiu, or pârâta este o societate comerciala distincta ce a dobândit dreptul de proprietate de la SC C.
in baza unui proiect de divizare, motiv pentru care petitele astfel formulate sunt inadmisibile.
Mai mult, s-a arătat că dreptul de proprietate al S.C. C. S.A asupra imobilului situat in C. -N., str. Horea, nr. 96-106, ap. 83, jud. C., înscris in CF. nr. 61461 C. -N., a fost dobândit de la Statul Roman prin majorare de capital social, in sensul includerii in capitalul social al acestei societăți a spațiului comercial aflat in prezentul litigiu.
Prin urmare, dreptul de proprietate a fost dobândit de S.C. C. S.A. ca urmare a exercitării de către Statul Roman a prerogativelor de proprietar, in condițiile in care, in cartea funciara, la momentul efectuării majorării de capital social, era înscris ca proprietar Statul Roman, si nu M. C. -N. .
Aceasta concluzie este intarita si de imprejurarea ca, ulterior majorării capitalului social, Statul Roman a procedat la privatizarea societății comerciale
C. S.A., context in care pachetul de acțiuni deținute de Statul Roman a fost vândut, in valoarea acestora fiind cuprinsa si valoarea spațiului in litigiu.
Împotriva hotărârii de majorare a capitalului social, prin includerea valorii spațiului comercial in patrimoniul societății, nu s-a făcut opoziție in condițiile art. 61 din Legea nr. 31/1990, iar încheierea judecătorului delegat, in baza căreia s-a operat majorarea capitalului social al S.C. C. S.A. nu a fost atacata cu recurs in termen de 15 zile, conform dispozițiilor art. 60 din legea sus-mentionata, astfel ca aceste hotărâri si incheieri produc efecte in continuare, neputand fi ignorate de reclamanți.
Prin sentința civila nr. 3044/2007 pronunțata de Judecătoria Cluj- Napoca in dosar nr._, instanța a admis plângerea formulata de pârâtă impotriva incheierii de respingere a cererii privind inscrierea in CF. a dreptului de proprietate al pârâtei si a anulat încheierea de respingere pronunțata in dosar nr. 1630/2006 al O.C.P.I. C. si, in consecința, a dispus intabularea dreptului de proprietate al petentei asupra ap. 83 din str. Horea nr. 96-106.
In motivarea acestei sentințe, instanța a retinut faptul ca, valoarea spațiului a fost incorporata in valoarea acțiunilor distribuite sau vândute in cadrul procesului de privatizare, astfel ca a avut loc o transmitere a dreptului de proprietate asupra spațiului, concomitent cu majorarea capitalului social.
Exista putere de lucru judecat cu privire la faptul ca S.C. C. S.A. a avut calitatea de proprietar asupra apartamentului nr. 83, conferita de sentința civila nr. 3044/2007, pronunțata de Judecătoria Cluj-Napoca in dosarul nr._ . SC S. I. S. a dobândit dreptul de proprietate in baza proiectului de divizare, realizandu-se așadar un transfer cu titlu oneros a dreptului de proprietate. In acest context, cererea de chemare in judecata, raportat la pârâtă este inadmisibila.
De asemenea, pârâta a invocat excepția inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata, in conformitate cu dispozițiile art. 111 din Codul de procedura civila de la 1865. Potrivit dispozițiilor art. 111 din Codul de procedura civila, "Partea care are interes poate sa facă cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului", or, in speța de fața reclamanții, in măsura in care ar putea dovedi calitatea de proprietari, ar putea formula cerere in realizarea dreptului pretins. S-a avut in vedere capătul nr. 1 de cerere, care nici nu se referă la parata S.C. S. I. S.R.L.
Din formularea textului de lege se deduce ca acțiunea in constatare are un caracter subsidiar fața de acțiunea in realizare, neputand fi admisa in cazul in care exista posibilitatea promovării unei acțiuni in realizarea dreptului. Prevederile amintite mai sus se refera la orice mijloc de realizare a dreptului, si nu doar la acțiunea in realizare de drept comun.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că acțiunea reclamanților este neîntemeiată, arătând că a dobândit dreptul de proprietate de la Statul Roman, iar nu de la M. C. -N. prin majorare de capital social, in sensul includerii in capitalul social al acestei societăți a spațiului comercial aflat in prezentul litigiu înscrierea in C.F. a dreptului de proprietate al S.C. C. S.A. s-a făcut in baza sentinței civile nr. 3044/2007 pronunțata de Judecătoria Cluj-Napoca in dosar nr._, sentința care are valoarea unui inscris autentic, cu toate consecințele care decurg din aceasta, îndeosebi a celor prevăzute la art. 1773 alin. 1 din Codul civil ("Actul autentic are deplina credința in privirea oricărei persoane, despre dispozițiile si convențiile ce constata. ").
Ulterior, in baza proiectului de divizare publicat in Monitorul Oficial nr. 1818/_, s-a aprobat divizarea S.C. C. S.A., astfel incat in favoarea SC
S. I. S. s-a inscris si intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului situat in C. -N., str. Horea nr. 96-106, jud. C. .
Împotriva hotărârii de majorare a capitalului social, prin includerea valorii spațiului comercial in patrimoniul societății, nu s-a făcut opoziție in condițiile art. 61 din Legea nr. 31/1990, iar încheierea judecătorului delegat, in baza căreia s-a operat majorarea capitalului social al S.C. C. S.A. nu a fost atacata cu recurs in termen de 15 zile, conform dispozițiilor art. 60 din legea sus-mentionata, astfel ca aceste hotărâri si încheieri produc efecte in continuare, neputand fi ignorate de reclamanți.
Reclamanții nu au atacat contractul de privatizare prin care Statul Roman, reprezentat prin F.P.S., a transmis dreptul de proprietate asupra acțiunilor in valoarea cărora s-a cuprins si spațiul in litigiu, astfel ca aceste acte produc efecte juridice depline.
Pârâta a arătat că în cauză este aplicabil principiul securității raporturilor juridice si principiul increderii legitime. C. ea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, prin jurisprudenta sa,ca securitatea juridica a cetățenilor statelor Uniunii Europene este asigurata prin evitarea revirimentelor de jurisprudenta, prin respectarea autorității lucrului judecat.
Astfel, fie ca il consideram ca fiind o exigenta fundamentala, un element indispensabil pentru buna funcționare a instituțiilor, ori un principiu general inerent ordinii juridice, principiul securității juridice este o componenta de baza a legalității actelor administrative, si unul din elementele fundamentale ale supremației dreptului.
Acest principiu impune limitarea condițiilor de revocare a actelor administrative, considerandu-se ca revocarea cu efecte ex-tunc a unui act legal ce a conferit drepturi subiective este incompatibila cu principiile generale de drept, in timp ce revocarea unui act ilegal este permisa numai in prezenta unor condiții si termene.
In doctrina romaneasca, s-a impus principiul revocării actelor administrative, atât pentru motive de nelegalitate, cat si pentru motive de inoportunitate, cu condiția insa ca acestea sa nu fi devenit irevocabile, adică sa nu fi dat naștere la drepturi si obligații in sarcina particularilor.
Pentru a se da eficienta principiului securității raporturilor juridice, se impune a fi respinsa cererea de chemare.
Principiul încrederii legitime constituie o componenta a principiului legalității actelor administrative si instituie, pe de o parte, obligația autorităților publice de a proteja(printr-un comportament consecvent si necontradictoriu) așteptările legitime ale particularilor, iar, pe de alta parte, instituie dreptul acestora de a evolua, intr-un cadru juridic stabil si previzibil, in care sa aibă incredere, la adăpost de modificările brutale ale acestuia.
La nivelul Uniunii Europene, principiul increderii legitime s-a impus, indeosebi, prin jurisprudenta Curții Europene de Justiție, care a insistat asupra necesității respectării increderii particularilor in actele administrative ale Uniunii Europene.
Astfel, in optica acestei instanțe europene, principiul increderii legitime are prioritate asupra interesului institutiilor publice de a reveni asupra propriilor decizii, recomandând statelor membre sa nu revoce acte administrative legale care au conferit drepturi subiective persoanelor interesate, tocmai pentru a ocroti increderea acestora in stabilitatea drepturilor dobândite.
Cu atât mai mult, este aplicabil principiul in cauza, cu cat se incearca revocarea indirecta a hotărârii Statului Roman de majorare a capitalului social al S.C. C. S.A., printr-o acțiune in constatarea încetării dreptului de
folosința gratuita asupra aceluiași imobil. După cum se poate observa, suntem in prezenta a trei acte administrative distincte, dintre care in primul se menționează ca S.C. C. S.A. a dobândit dreptul de proprietate potrivit Legii nr. 31/1990 prin aducerea ca aport de către Statul Roman a dreptului de proprietate asupra spațiului comercial, sens in care reprezentanții Statului Roman au adoptat hotărârea de majorare a capitalului social. Ulterior, in virtutea prerogativelor conferite de lege, in baza legislației privatizării, prin intermediul AVAS a hotărât privatizarea S.C. C. SA, ocazie cu care a vândut pachetul de acțiuni deținut si a incasat integral prețul in care s-a cuprins si valoarea spațiului comercial in litigiu.
Prin urmare, in aceste prime etape, Statul Roman a dispus de dreptul său si si-a valorificat acest drept, incasand sume de bani la nivelul stabilit prin lege si metodologia de privatizare.
In final, in a treia etapa, C. Local al M. C. si M. C. -N.
, ca autorități publice locale ale Statului Roman, solicita instanței sa constate incetarea dreptului de folosința (ca atribut al dreptului de proprietate) asupra spațiului comercial si evacuarea paratei S.C. C. S.A. din acest spațiu.
Este evident ca un astfel de comportament contravine principiului securității raporturilor juridice, normelor legale si celor morale, fiindcă respectul fața de lege si fața de ordinea de drept se impune ca obligație si autorităților centrale/locale ale statului.
In acest context si pentru a da eficienta principiului securității raporturilor juridice si principiului încrederii legitime, se impune respingerea cererii de chemare in judecata ca neîntemeiata.
Dreptul de proprietate al S.C. C. S.A. asupra imobilului situat in C. -
N., str. Horea, nr. 96-106, ap. 83, jud. C., inscris in C.F. nr. 61461 C. -N.
, a fost dobândit de la Statul Roman prin majorare de capital social, in sensul includerii in capitalul social al acestei societăți a spațiului comercial aflat in prezentul litigiu.
Nu a fost declarata nulitatea divizării si nici nu s-ar mai putea declara nulitatea divizării raportat la termenul de 6 luni prevăzut la art. 251 alin. 3 din Legea nr. 31/1990.
Este adevărat ca reclamanții nu aveau motive temeinice sa facă opoziție la divizare ori sa formuleze acțiune pentru declararea nulității divizării, dar acest aspect nu face decât sa dovedească netemeinicia cererii de chemare in judecata.
La momentul încheierii actului de dispoziție, titlul S.C. C. S.A. era perfect valabil, fiind pe deplin aplicabil principiul error communis facit jus, intrucat exista o aparenta puternica creata de un titlu sănătos din punct de vedere juridic, dreptul SC C. S.A. fiind intabulat in cartea funciara.
Principiul validității aparentei in drept este menit sa protejeze terții care au crezut in mod onest in veridicitatea titlului de proprietate a cocontractantului sau, si cărora nu li se poate reproșa nicio culpa.
Desigur, aceasta apărare este subsidiara, fiindcă atât S.C. C. S.A. cat si subscrisa am dobândit in mod legal dreptul de proprietate asupra spațiului comercial in litigiu.
Așadar, si intr-o atare situație, demersul judiciar promovat de reclamanți apare ca fiind neintemeiat.
S-a arătat că exista hotărâre irevocabila prin care s-a respins o acțiune similara formulata de aceiași reclamanți împotriva acelorași parate, cu aceeași motivare in fapt si in drept, dar pentru un alt spațiu comercial. Astfel, pârâta invocă sentința civila nr. 3622/_, pronunțata de Tribunalul Specializat C. in dosarul nr._ . In aceste condiții, respectând si practica Curții
Europene de Justiție, se impune respingerea acțiunii, chiar daca am avea in vedere doar acest considerent.
Analizand exceptia de inadmisibilitate a actiunii extinse, exceptie invocata de catre ambele parate, se retin
In fapt :
dreptul de proprietate al S.C. C. S.A. asupra imobilului situat in
C. - N., str. Horea, nr. 96-106, ap. 83, jud. C., inscris in C.F. nr. 61461 C. -N., a fost dobândit de la Statul Roman prin majorare de capital social, in sensul includerii in capitalul social al acestei societăți a spațiului comercial aflat in prezentul litigiu
înscrierea in C.F. a dreptului de proprietate al S.C. C. S.A. s-a făcut in baza sentinței civile nr. 3044/2007 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._, sentință irevocabila, care are valoarea unui înscris autentic
incetarea dreptului de proprietate a S.C. C. S.A. a survenit anterior formulării cererii de chemare in judecata, fiind consecința transmiterii dreptului de proprietate prin divizare, iar pârâta SC S.
I. S. beneficiază de dreptul de folosința in baza unui alt temei de drept decât cel invocat de reclamanti
-parata SC S. I. S. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu in temeiul proiectului de divizare publicat in Monitorul Oficial, deci in baza unui transfer de proprietate cu titlu oneros in conformitate cu dispozițiile art. 241 din Legea nr. 31/1990, de la un proprietar tabular
In drept :
reclamanții nu au atacat contractul de privatizare prin care Statul Roman, reprezentat prin F.P.S., a transmis dreptul de proprietate asupra acțiunilor in valoarea cărora s-a cuprins si spațiul in litigiu, aceste acte fiintand valabil
încheierea judecătorului delegat, in baza căreia s-a operat majorarea capitalului social al S.C. C. S.A. nu a fost atacata cu recurs in termen de 15 zile, conform dispozițiilor art. 60 din Legea nr. 31/1990
exista putere de lucru judecat cu privire la faptul ca S.C. C. S.A. a avut calitatea de proprietar asupra imobilului, conferita de sentința civila nr. 3044/2007, pronunțata de Judecătoria Cluj-Napoca in dosarul nr._ .
reclamanții nu au făcut opoziție la divizare, conform prev. art. 243 alin. 1, 2 si 8 din Legea nr. 31/1990
chiar si in ipoteza in care s-ar constata că S.C. C. S.A. nu ar fi proprietar, ar deveni aplicabil principiul "error communis facit jus", in ceea ce o priveste pe parata SC S. I. S.
reclamantii afirma ca parata S.C. C. S.A are un drept de folosinta gratuita, peste o hotarare judecatoreasca irevocabila care, chiar daca nu le este opozabila, statueaza un drept de proprietate
reclamantii au la dispozitie o actiune specifica in realizarea dreptului lor, prin intermediul careia o instanta ar putea sa compare titlurile de proprietate de care se prevaleaza toate partile, stabilind care este acela preferabil in sensul legii
art. 111 CPC statueaza in sensul ca este inadmisibila o cerere in constatarea existentei sau inexistentei unui drept, atunci cand partea poate cere realizarea dreptului sau
petitul principal al actiunii extinse este unul ,,in constatare";, iar cererea in evacuare este un petit accesoriu al actiunii
In baza tuturor acestor considerente, instanta apreciaza ca exceptia analizata este una intemeiata si o va admite ca atare, urmand sa respinga actiunea extinsa, ca vadit inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâte în baza art.111 C.pr.civ. și, în consecință:
Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată și extinsă de reclamanții C. LOCAL AL M. C. -N. și M. C. -N., prin primar, cu sediul în C.
-N., str.M. nr.1-3, jud.C., în contradictoriu cu pârâtele SC C. SA, cu sediul în C. -N., str.D. nr.25, jud.C. și SC S. I. S., cu sediul în C.
-N., str.D. nr.25, jud.C.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 21 mai 2013.
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
D. M. D. | A. | VLAIC |
Red.DMD/MM/6 ex./.2013
← Decizia civilă nr. 49/2013. Acțiune în constatare | Decizia civilă nr. 397/2013. Acțiune în constatare → |
---|