Decizia civilă nr. 7108/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSARUL NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 7108/2013
Ședința publică din data de 17 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. | G. | ||
JUDECĂTORI: A. | A. | M. | |
S. | L. | R. |
GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta-reclamantă SC C.
P. S. B. împotriva sentinței civile nr.2041 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -Năsăud, în contradictoriu cu intimata-lichidator SC C. P. S. B. prin administrator judiciar S. V.
C. I. și intimata-pârâtă C. L., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul intimatei-lichidator SC C. P. S. B. prin administrator judiciar S.
V. C. I., consilier juridic Trăistaru Ion, lipsă fiind restul părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza a fost respusă de rol pentru a se pune în discuție excepția lipsei calității de reprezentant al administratorului special.
Reprezentantul intimatei-lichidator SC C. P. S. B. prin administrator judiciar S. V. C. I., consilier juridic Trăistaru Ion depune la dosar delegația și două înscrisuri, filele 27-29.
Curtea, raportat la înscrisurile depuse la acest termen de judecată de către reprezentantul intimatei-lichidator SC C. P. S. B. prin administrator judiciar S. V. C. I., consilier juridic Trăistaru Ion, apreciază că nu se mai impune punerea în discuție a excepției lipsei calității de reprezentant al administratorului special.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea recursului. Reprezentantul intimatei-lichidator SC C.
P. S. B. prin administrator judiciar S. V. C. I., consilier juridic Trăistaru Ionarată că susține recursul așa cum a fost formulat și motivat în scris și în esență solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate cu consecința admiterii acțiunii introductive, respectiv obligarea pârâtei la plata sumei totale de 123.229 lei, reprezentând 15.782 lei actualizare cu indicele de inflație a debitului neachitat și 107.447 lei penalități de întârziere la plata facturii nr.412/2010. Fără cheltuieli de judecată în recurs.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2041/_, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr._, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea intentată de reclamanta SC C. P. S. - în insolvență, reprezentată prin
administrator Uță Constantin și administrator judiciar S. V. C. I., în contradictoriu cu pârâta C. L. - prin primar.
S-a respins cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată sub numărul de mai sus, reclamanta SC C. PARTEBER
S. B. - în insolvență, reprezentată prin administrator Uță Constantin și administrator judiciar V. C. I., a chemat în judecată pe pârâta C.
L., prin primar, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de l07.447 lei reprezentând penalități de întârziere la plata facturii nr. 4l2/20l0 și l5.782 lei, reprezentând actualizarea cu indicele de inflație a debitului neachitat.
In motivarea acțiunii s-a arătat că în temeiul raporturilor contractuale intervenite între părți, materializate prin contractul de execuție de lucrări nr.7669/29.ll.2007, a efectuat lucrări la obiectivul de investiții " reabilitare și extindere Școlară generală clasele V-VIII L. ";, fiind acceptată situația de lucrări, motiv pentru care a fost emisă factura nr. 4l2/l5.04.20l0 pentru suma de l52.l92 lei, plata urmând să se facă la 28 de zile de la emitere, conform contractului .
Întrucât pârâta nu a achitat c/v facturii s-a solicitat emiterea unei ordonanțe de plată conform prev. OUG nr.ll9/2007, astfel că prin Ordonanța nr. l902/24.nov.20l0 dată de Tribunalul B. -Năsăud în dosar nr. 6487/ll2720l0 s-a admis cererea creditoarei și s-a dispus emiterea ordonanței de plată în sarcina debitoarei pentru suma de l52.l92 lei, plus dobânzile la nivelul dobânzii de referință BNR, începând cu l5.05.20l0 și până la data plății efective, stabilind termen de plată la 30 de zile de la comunicarea hotărârii.
S-a arătat că această ordonanță a rămas irevocabilă ca urmare a respingerii cererii de anulare promovate de debitoare, prin sentința nr. 364/ll.03.20ll, astfel că s-a solicitat declanșarea procedurii de executare silită, ce face obiectul dosarului execuțional nr.l92/ex/20ll al BEJ Manchevici M. prin înființarea popririi la Trezoreria B. însă debitoarea a obținut un termen de grație, de l2 luni, acordat de Tribunalul B. - Năsăud prin sentința nr. l045/LC/0l.02.20ll, pronunțată în dosar nr.l79/ll2/20ll, termen ce a fost redus la 6 luni de Curtea de Apel C. prin Decizia civilă nr.l2l9/l5.02.20l2, ca urmare a admiterii recursului creditoarei, respectiv până la data de 0l.03.20l2.
Reclamanta a mai arătat că după expirarea termenului de grație, a fost reluată procedura de executare silită însă debitoarea s-a opus din nou executării, formulând contestație la executare în dosar nr. 2967/l90/20l2 și suspendare a executării ori eșalonare a plății în alte dosare, astfel că a fost nevoită să promoveze prezenta acțiune pentru actualizarea sumelor din factura nr. 4l2/l5.04.20l0 cu indicele de inflație și stabilirea penalităților de
întârziere, calculate pe toată perioada de la emiterea facturii, până la data de 20.04.20l2, cu motivarea că este prejudiciată prin devalorizarea monedei naționale.
Aceste sume au fost precizate, la judecarea cauzei în fond (f.53) și prin concluziile scrise (f.53-60), la 20.24l,54 lei și, respectiv, l40.32l lei.
Pârâta C. L. - prin primar, a depus întâmpinare (f.42-45), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea, în esență, că nu există un temei legal pentru a se solicita penalități de întârziere printr-o nouă acțiune, din moment ce prin Ordonanța nr. l902/20l0 pârâta debitoare a fost obligată la plata dobânzilor legale, la suma de l52.l92 lei, din factura nr. 4l2/l5.04.20l0, până la plata efectivă a datoriei
și tot pentru aceleași motive nu se mai pot actualiza nici sumele datorate și stabilite prin hotărâre irevocabilă.
De asemenea, s-a arătat că nu pot fi solicitate penalități și actualizări de sume pentru perioada termenului de grație, acordat până la 0l.03.20l2, prin hotărâre judecătorească și nici pentru perioada de suspendare a executării, cu precizarea că prin încheierea civilă din l0.04.20l2 dată în dosar nr. l329/ll2/20l1 al Tribunalului B. -Năsăud.
In fine, s-a mai susținut în întâmpinare că penalitățile și dobânzile constituie modalități distincte care au același scop, de a acoperi daunele produse prin întârzierea plății, având același temei legal, art.43 Cod comercial și art.l088 C.civil, acestea nu pot fi acordate în același timp, pentru aceeași datorie, fiind inadmisibil cumulul acestora așa cum s-a pronunțat practica judiciară și doctrina.
Mai mult, s-a arătat că prin sentința civilă nr.87/24.09.20l2, pronunțată în dosar nr. 6903/112/20l0 al Tribunalului B. -Năsăud, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, a fost respinsă cererea creditoarei de a se da o interpretare a unor clauze contractuale, din contractul nr. 7669/2997 referitor la sancțiunile pentru neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor.
Au fost acvirate la prezentul dosar, dosarele nr. 6487/112/20l0 și l779/ll2/20ll ale Tribunalului B. -Năsăud.
A mai reținut tribunalul că între părți au existat raporturi juridice de natură comercială, materializate prin contractul de execuție de lucrări nr. 7769/29.ll.2007, în temeiul căruia reclamanta a efectuat lucrări la obiectivul de investiții "reabilitare și extindere școală generală clasele 5-8 L. ";, fiind acceptate de către beneficiar situația de lucrări parțiale executate, motiv pentru care a fost emisă fact.4l2/l5.04.20l0 ce a fost acceptată de plată dar nu a fost achitată, valoarea acesteia de l52.l92 lei.
Prin Ordonanța nr.1902/_ pronunțată în dosar acvirat nr._
, rămasă irevocabilă prin respingerea cererii de anulare formulate de debitoare, a fost somată debitoarea să plătească,în termen de 30 de zile, debitul de 152.192 lei reprezentând c/v lucrărilor din contractul de execuție nr.7769/_, plus dobânzile la nivelul dobânzii de referință BNR,începând cu data de_ și până la data plății efective.
Această ordonanță a rămas irevocabilă ca urmare a respingerii cererii de anulare promovate de debitoare, prin sentința nr. 364/ll.03.20ll, astfel că s-a solicitat declanșarea procedurii de executare silită, ce face obiectul dosarului execuțional nr.l92/ex/20ll al BEJ Manchevici M. prin înființarea popririi la Trezoreria B. însă debitoarea a obținut un termen de grație, de l2 luni, acordat de Tribunalul B. -Năsăud prin sentința nr. l045/LC/0l.02.20ll, pronunțată în dosar nr.l79/ll2/20ll, termen ce a fost redus la 6 luni de Curtea de Apel C. prin Decizia civilă nr.l2l9/l5.02.20l2, ca urmare a admiterii recursului creditoarei, respectiv până la data de 0l.03.20l2.
După expirarea termenului de grație, a fost reluată procedura de executare silită însă debitoarea s-a opus din nou executării, formulând contestație la executare în dosar nr. 2967/l90/20l2 și suspendare a executării ori eșalonare a plății în alte dosare. In aceste condiții creditoarea a apreciat că poate să promoveze prezenta acțiune pentru actualizarea sumelor din factura nr. 4l2/l5.04.20l0 cu indicele de inflație și stabilirea penalităților de întârziere, calculate pe toată perioada de la emiterea facturii, până la data de 20.04.20l2, cu motivarea că este prejudiciată prin devalorizarea monedei naționale.
Apreciind ca fiind întemeiate apărările formulate de debitoare prin întâmpinare, Tribunalul a respins ca neîntemeiată această acțiune întrucât prin Ordonanța nr.1902/_, rămasă irevocabilă, la care s-a făcut referire mai sus, debitoarea a fost obligată la plata dobânzii legale, calculate de la data de l_ (data scadenței debitului de 152.192 lei ) până la data plății efective iar această dobândă este menită să acopere prejudiciu cauzat creditoarei prin neplata la termen a datoriei.
Penalitățile și dobânzile constituie modalități distincte care au același scop, de a acoperi daunele produse prin întârzierea plății, având același temei legal, art.43 Cod comercial și art.l088 C.civil (aplicabile raporturilor juridice născute înainte de intrarea în vigoare a Noului cod civil -_ ) și acestea nu pot fi acordate în același timp, pentru aceeași datorie, fiind inadmisibil cumulul acestora, după cum nu este posibilă nici actualizarea sumelor cu indicele de inflație, așa cum s-a pronunțat practica judiciară și doctrina,în această materie.
Mai mult, prin sentința civilă nr.87/24.09.20l2, pronunțată în dosar nr. 6903/112/20l0 al Tribunalului B. -Năsăud, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea creditoarei de a se da o interpretare a unor clauze contractuale, din contractul nr. 7669/2997 referitor la sancțiunile pentru neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor cu motivarea că între părți au avut loc deja procese având ca obiect acțiuni în realizarea dreptului introduse de reclamantă în cadrul cărora instanța a efectuat interpretarea clauzelor contractuale.
Față de toate aceste considerente, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea promovată de creditoare fiind respinsă cererea pârâtei debitoare de a i se acorda cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial întrucât nu a depus dovada plății sumei de către mandantul său iar factura nr.73/2012 depusă la dosar nu face această dovadă fără să fie însoțită și de documentul valabil de plată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S.C C. P., solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 312 si 304 pct. 8 si 9 C.pr.civ., admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, cu admiterea acțiunii SC C. P., așa cum a fost formulata in scris.
In motivarea recursului se arată ca sentința civila nr.2041/2012 este netemeinica si nelegala, a fost data cu încălcarea si aplicarea greșita a legii, a interpretat greșit modul de aplicare a dispozițiilor legale.
Dreptul de a calcula atât penalități cat si dobânzi.
Susținerea paratei comuna L. ca nu se pot calcula atât penalități cat si dobânzi in aceiași cauza este neîntemeiata din următoarele considerente.
Penalitățile si dobânzile sunt 2 (doua) instituții de drept distincte, au reglementari legale distincte, au mod de calcul diferit, au finalitate diferita, chiar daca actul care le generează este același (factura neplătita la scadenta).
Greșit susține comuna L. ca atât penalitățile cat si dobânzile constituie o sancțiune pentru aceiași fapta.
Atât înainte de anul 1990 cat si după 1990, pentru neachitarea la scadenta a sumelor datorate, sau calculat si se calculează atât dobânzi, cat si penalități de întârziere la plata prețului.
Cu privire la dobânzi Dobânda este "orice suma de bani ce trebuie plătită pentru utilizarea banilor indiferent daca trebuie sa fie plătită sau primita in cadrul unei datorii" si este definiția de art. 7 alin. 1 pct.13 din codul fiscal si art.6 din O.G. 9/_ .
Art. 43 cod comercial, datoriile comerciale lichide si plătibile in bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile.
Decizia nr. 46/_, Curtea Suprema de Justitie, dobânzile pentru datoriile comerciale curg de drept, de la scadenta (rev. Dreptul nr. l 1/1995 pag 85).
"Dobânda este compensația datorata de către debitor creditorului, pentru folosința banilor, ținând cont ca in comerț aceștia produc bani" (U. G. scu, Drept comercial roman, Ed. 1994, pag. 221 si 225).
Cu privire la penalități
Obligarea la plata penalităților de întârziere in plata prețului, reprezintă sancțiunea ce se aplica debitorului pentru tergiversarea achitării datoriei si totodată, reprezintă o descurajare a debitorului in a refuza, in mod nejustificat, plata sumei la care este obligat.
Penalitățile de întârziere au caracter sancționator, ele nu au caracter reperator. Ele nu sunt destinate reparării prejudiciului, ci cu scopul de a-l constrânge pe debitor sa execute obligația.
Penalitățile de întârziere nu se confunda cu daunele interese deoarece, conform legii, daunele interese sunt destinate acoperirii prejudiciului cauzat. Obligarea la plata penalităților de întârziere este totodată un mijloc de stimulare a debitorului de a-si achita cat mai repede suma de bani ce o are
de plătit.
Prin Ordonanța nr. 1902/2010 din 24 decembrie 2010 data de Tribunalul B-N in dosar nr._ s-a dispus emiterea Ordonanței de plata in sarcina comunei L. pentru suma de 152.192 lei, plus dobânda de referința începând cu_ si pana la data plații efective, stabilind termen de plata 30 de zile de la comunicarea Ordonanței.
Deoarece comuna L. nu a plătit suma in termenul stabilit de instanța, firesc, ea datorează penalități de la data scadentei facturii stabilita prin contract, de 28 de zile de la emitere.
Legea 110/_ pentru modificarea si completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2002, in art. 2 si 4, prevede: art. "Daca executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continua din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa facă demersurile necesare pentru a-si îndeplini obligația de plata".
Art.4 "Ordonatorii principali de credite bugetare au obligația sa dispună toate masurile ce se impun pentru efectuarea plații sumelor stabilite prin titluri executorii".
Textul de lege spune clar "plata sumelor stabilite prin titluri executorii".
Nota. Acest termen de 6 luni este dat de legiuitor pentru ca in acest interval de timp, unitatea creditoare sa nu pornească executarea silita pentru încasarea debitului, sau, daca este pornita sa fie oprita.
Nici Legea 110/2007, nici O.G. 22/2002, nici Tribunalul B-N si nici Curtea de Apel C. .
nu stabilesc o alta data calendaristica a scadentei facturii decât cea prevăzuta in contract, (28 zile de la emiterea facturii)
nu au statuat ca pe perioada termenului de gratie stabilit de instanța nu se plătesc penalități.
Din contra, plata penalităților este menținuta, tocmai pentru a determina debitoarea sa își plătească datoria in cel mai scurt timp.
In nici un act normativ nu se prevede ca nu se calculează penalități de întârziere:
de la data acționarii in judecata pentru acordarea unui termen de gratie sau de la data acordării termenului de gratie pana la expirarea lui sau de la data introducerii unei contestații la executare sau pe perioada suspendării executării silite dispusa indiferent in ce dosar.
Toate aceste termene de mai sus au menirea de a întârzia sau de a întrerupe executarea silita asupra conturilor sau bunurilor debitorului dar penalitățile își vad cursul lor.
Altfel ar fi o încurajare a rău-platnicilor si o prejudiciere deosebita a creditorului, care îl poate duc chiar la faliment.
Suspendarea executării silite nu atrage după sine si suspendarea perioade de calcul a penalităților de întârziere in plata facturii.
Penalitățile de întârziere in plata facturii, se calculează de la data scadentei si pana la plata integrala a sumei datorate.
Legiuitorul nu-i încurajează pe rău platnici sau rău voitori in a-și plați datoria,ci prin termenele de gratie ce se acorda sau prin suspendarea executării silite le da posibilitatea debitorilor sa nu fie executați silit, ci sa plătească ei din proprie inițiativa in perioada de gratie sau de suspendare a executații silite acordate, de instanța, iar daca nu plătesc executarea silita continua.
Penalitățile de întârziere in plata prețului se calculează de la data scadentei facturii si pana la plata întregii sume de bani înscrisa in factura, si ca calculul acestor penalități nu este influențat de procesele făcute de debitoare privind plata unei facturi ce a recunoscut-o la plata
nici de procesele privind acordarea unor termene de gratie
nici de procese privind contestațiile la executare,
nici de procesele privind suspendarea executării silite
nici de procesele privind eșalonări la plata
Perioada in care pe rolul instanțelor de judecata se judeca contestații la executare ori sa dispus suspendarea executării silite, nu atrage după sine exonerarea de calcul si a penalităților de întârziere.
Acest punct de vedere rezulta atât din practica instanțelor judecătorești cat si al doctrinei juridice, iar noul cod de procedura civila in art. 894 alin. 1 si 3 prevede ca penalitățile de întârziere se calculează si pe perioada executării silite.
Cu privire la actualizarea cu indicele de inflație a sumei datorate, aceasta trebuie făcută începând cu data scadenței facturii, care este_ și până la data achitării integrale a facturii.
Actualizarea sumei datorate, de 152.192 lei cu indicele de inflație pe perioada de la scadența plății (_ ) până în luna noiembrie 2012, reprezintă suma de 20.241,54 lei conform foii de calcul anexate.
Actualizarea sumei datorate cu indicele de inflație urmărește restabilirea echilibrului financiar și e perfect legală deoarece SC C. P. S. este prejudiciată prin devalorizarea leului.
Actualizarea prețului nu reprezintă o sancțiune, ci reprezintă echivalentul valoric al prestației creditorului la data plății efective, conform art.1084 cod civil (Revista « Dreptul» nr.1/2005 pag.191).
Recurenta arată că își menține în întregime concluziile scrise depuse in dosarul nr._, motivarea din acțiunea promovata si din răspunsul la întâmpinarea paratei.
Prin Sentința comerciala nr. 28/CC/2010, pronunțata de Tribunalul Bistrița Năsăud secția comerciala in dosarul._, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei SC C. P.
; a fost numit administrator judiciar V. C. I. B. cu sediul in
municipiul B., str. V. G. nr. 44 si nu a fost ridicat dreptul de administrare al administratorului Uta Constantin, Administratorul judiciar a dat împuternicire consilierului juridic de la SC C. P. sa îl reprezinte in toate procesele de la instanțele judecătorești in raport cu interesele SC C.
P. .
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata C. L., prin primar, a solicitat respingerea recursului declarat de către SC C. P. S., ca nefondat, și menținerea sentinței atacate, ca legale și temeinice.
În motivarea întâmpinării s-a învederat faptul că recurenta a formulat o acțiune în pretenții, prin care a solicitat obligarea intimatei la plata sumei du 123.239 lei, reprezentând: 15.782 lei actualizare cu indicele inflației a debitului neachitat, și suma de 107.447 lei reprezentând penalități de întârziere la plata facturii nr. 412/2010. În cererea de recurs și-a modificat acest cuantum al indicelui inflației la suma de 20.241,54 lei, fără să existe o explicație concretă.
Prin sentința civilă nr.2041/2012 Tribunalul Bistrița Năsăud a respins acțiunea ca neîntemeiată, apreciind ca pretențiile formulate de recurentă în acest dosar sunt nefondate.
Soluția instanței de fond este una corectă, având în vedere următoarele:
Prin contractul nr. 7669/_ încheiat intre Primăria comunei L. si SC C. P. S. B. s-a convenit realizarea unor lucrări de reabilitare - construcție la obiectivul "Școala Generală V-VIII L. ".
Conform prevederilor acestui contract (art.5.1), sumele aferente plaților către executant urmau sa fie achitate după virarea acestora de către bugetul de stat prin M. Educației si învățământului. Obiectivul reabilitare - construcție, Școala Generală V-VIII L. ", fiind considerat unul de utilitate publica, întreaga suma aferenta acestuia este achitata din sume de la bugetul de stat.
Prin cererea formulata în cadrul Dosarului nr._ al Tribunalului
B. Năsăud, in temeiul prevederilor O.U.G. nr. 119/2007, creditoarea C.
P. S. a solicitat emiterea unei Ordonanțe de plata împotriva Comunei L. pentru suma de 152.192 lei reprezentând c/v parțiala a facturii fiscale nr.412/_ aferenta contractului cu nr. 7769/_ .
Neținându-se cont de cele arătate mai sus si anume de faptul ca, plățile către creditoare sunt scadente abia in urma virării de la bugetul de stat al fondurilor necesare, Tribunalul Bistrița Năsăud prin Ordonanța nr.1902/2010 a admis cererea creditoarei si a dispus plata în sarcina intimatei a sumei de 152.192 lei plus dobânzile legale corespunzătoare.
Creditoarea a pus in executare titlul executor (ordonanța Tribunalului
B. Năsăud), executorul judecătoresc dispunând prin adresa din data de_, înființarea unei popriri asupra conturilor intimatei deschise la Trezoreria B. pentru întreaga suma înscrisa in titlu executor respectiv
152.192 lei împreuna cu cheltuielile de executare. In acest sens, Trezoreria
B. aduce la cunoștința intimatei faptul ca s-au poprit conturile instituției in limita sumei consemnate.
Pretențiile recurentei sunt nefondate, având în vedere faptul că penalitățile de întârziere nu sunt datorate de intimata, iar creanța în cuantum de 107.447 lei, nu este certă, lichidă și exigibilă.
Reclamanta a calculat aceste penalități pornind de la un procent de 0,1% pe zi de întârziere, fără ca acest procent să aibă vreo baza legală sau contractuală.
Nici contractul încheiat intre părți și nici vreun alt înscris asumat de comun acord, nu fac referire la vreun cuantum in vederea calculării unor penalități.
Data scadenței facturii nr.412/_ stabilită de către reclamantă ca fiind_, data de plecare a acestor penalități calculate de aceasta, nu poate fi primită, avându-se în vedere hotărârile judecătorești sus arătate, iar pe de alta parte prevederile art.5.1 din contractul încheiat intre părți.
Pretențiile financiare derivând din factura nr. 412/_ emisa de către reclamanta, au fost soluționate de către Tribunalului B. Năsăud, în cadrul dosarului cu nr. nr._ definitiv și irevocabil, in temeiul prevederilor OUG 119/2007.
Astfel, în momentul de față, nu factura nr. 412/_ reglementează raporturile dintre părți, ci Ordonanța nr. 1902/2010, care a stat la baza demarării procedurii execuționale în dosar nr. 192/ex/2011 al BEJ Manchevici M. . în cauză existând o autoritate de lucru judecat, raportat la această factură 412/_ .
Mai mult decât atât, reclamanta a ignorat de asemenea și faptul că ca executarea silită a creanței de 12.102 lei a fost suspendată prin hotărâri judecătorești. începând cu data de_ și până Ia_ . respectiv faptul că prin sentința comerciala nr.1045/2011 pronunțata in dosar nr._ instanța a stabilit un termen de gratie pentru plata creanței de 152.102 lei în sarcina intimatei, această executare fiind suspendată și în momentul de fată, potrivit încheierii civile din_ din dosar nr._ al Tribunalului B. Năsăud.
Intimata apreciază că pentru toate aceste perioade de timp, nu ar putea fi calculate penalități de întârziere.
Însă, trecând peste aceste aspecte, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta SC C. P. S. a solicitat instanței în cadrul dosarului nr._ obligarea intimatei la plata debitului, conform facturii nr. 412/_ dar si acordarea unor despăgubiri prin pretinderea unei dobânzi legale, cererea fiind admisa prin Ordonanța nr. 1902/2010.
Penalitățile de întârziere constituie o sancțiune (dobândă moratorie convențională) pentru neexecutarea la timp a obligațiilor asumate prin contractul încheiat, iar dobânda legală, constituie de asemenea aceeași sancțiune, doar cu caracter legal.
Pretenția reclamantei de a i se plați penalități (intr-un cuantum stabilit in mod unilateral) ulterior obținerii printr-u hotărâre judecătoreasca a dobândi legale, este nelegala si neîntemeiata. Reclamanta nu este în drept să solicite atât penalități, cât și dobânzi.
În raporturile comerciale dobânda legală are același rol demonstrat de art. 43 Cod comercial si art. 1088 C. civ. prin aceea ca se datorează din ziua când creanța devine exigibilă.
Din cele de mai sus rezultă că penalitățile și dobânzile constituie două modalități distincte de a se ajunge la același scop, al acoperirii daunelor produse.
Din moment ce atât penalitățile, cât și dobânzile se pot calcula și pretinde până la nivelul sumelor asupra cărora poartă, este de la sine înțeles de ce nu se pot acord, în același timp și că admiterea unei astfel de cereri ar duce Ia îmbogățirea fără just temei a creditorului.
Inadmisibilitatea cumulului dintre dobânzile legale și penalitățile de întârziere a fost consacrată atât în doctrina de specialitate cât și în juris prudență, cu titlu de exemplu amintim doar Dec. nr. 445/_ pronunțata de Secția comerciala a I.C.C.J.
Astfel, reclamanta a înțeles să solicite instanței repararea prejudiciului său prin acordarea dobânzii legale, fapt pe care l-a și obținut, conform ordonanței nr.1092/2010. Or, din moment ce a optat și a valorificat una dintre căile legale (pentru obținerea aceluiași scop), reclamanta nu poate ulterior să solicite pe altă cale, obținerea unui beneficiu deja realizat.
Se mai arată faptul ca in cursul lunii septembrie a anului 2010, reclamanta formulează in cadrul Dosarului cu nr._ o acțiune prin care alături de alte cereri, solicita Tribunalului B. Năsăud "rezolvarea divergentei/neînțelegerii in legătura cu executarea si interpretarea unor clauze ale contractelor de lucrări nr. 7669/_ si 7945/_ încheiate intre comuna L. prin primar in calitate de achizitor si SC C. P. in calitate de executant, si anume art.12.3, 12a si 12,1 din contract". Aceste articole simt cuprinse in contractul încheiat intre părți la capitolul
"sancțiuni pentru neîndeplinirea culpabila a obligațiilor.
În concret, reclamanta a solicitat Tribunalului B. Năsăud sa lămurească ce se înțelege prin expresia o suma echivalenta cu o cota procentuala din plata neefectuata reclamanta arătând ca: "în opinia noastră, expresia … se refera la cuantumul penalităților exprimat in procente si anume de 0,1%, de 0,2%, de 0,3% calculate la suma neachitata. In situația in care, in contract nu este prevăzut procentul de calcul al penalităților, atunci acesta este de 0,1%";.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Prin contractul nr. 7669/_ dintre Primăria comunei L. si reclamanta SC C. P. S. s-a convenit realizarea unor lucrări de reabilitare - construcție la obiectivul "Școala Generală V-VIII L. ".
Prin cererea formulata în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 119/2007 la Tribunalul Bistrița Năsăud, Dosar nr._, creditoarea C. P. S. a solicitat emiterea unei Ordonanțe de plata împotriva Comunei L. în baza facturii fiscale nr.412/_ aferenta contractului cu nr. 7769/_ .
Prin Ordonanța nr.1902/2010 a Tribunalului B. Năsăud a fost admisă cererea precizată a creditoarei si a fost emisă ordonanța de plată în sarcina intimatei pentru suma de 152.192 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor din contractul de execuție lucrări nr. 7769/_ . plus dobânzile la nivelul dobânzii de referință BNR începând cu_ și până la data plății efective.
Așa cum a reținut și tribunalul, această ordonanță a rămas irevocabilă ca urmare a respingerii cererii de anulare promovate de debitoare, prin sentința nr. 364/_, iar în baza ei s-a solicitat declanșarea procedurii de executare silită.
În prezenta acțiune, reclamanta solicită actualizarea sumelor din factura nr. 4l2/15.04.20l0 cu indicele de inflație și stabilirea penalităților de întârziere, calculate pe toată perioada de la emiterea facturii, până la data de_, motivând că ar fi prejudiciată prin devalorizarea monedei naționale.
Tribunalul a respins ca neîntemeiată această acțiune întrucât prin Ordonanța nr. 1902/_, rămasă irevocabilă, la care s-a făcut referire mai sus, debitoarea a fost obligată la plata dobânzii legale, calculate de la data de l_ (data scadenței debitului de 152.192 lei) până la data plății efective iar această dobândă este menită să acopere prejudiciu cauzat creditoarei prin neplata la termen a datoriei.
Rezultă, așadar, că tribunalul a reținut existența unui impediment de ordin procedural, constând în ordonanța de plată anterior emisă, prin care s-a admis integral cererea precizată a creditoarei, și în care s-a cerut și acordat dobânda legală aferentă unei părți din factură. De menționat că
recursul nu conține nici o critică cu privire la acest aspect, pe care Curtea îl consideră corect reținut de tribunal, și nu încearcă în nici un mod să justifice de ce ar trebui înlăturată ordonanța deja existentă și pusă în executare.
Potrivit art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119 din 24 octombrie 2007, în cazul în care instanța, examinând probele cauzei, pronunță o ordonanță de plată numai pentru o parte din creanța pretinsă, creditorul poate formula cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun pentru a obține obligarea debitorului la plata restului datoriei.
Prin urmare, numai dacă creanța pretinsă este acordată în parte prin ordonanța de plată emisă conform Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007, poate creditorul formula cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun, pentru a obține obligarea debitorului la plata restului datoriei.
În speță, această ipoteză nu este întrunită, în sensul că prin Ordonanța nr. 1902/_ nu s-a acordat numai o parte din ceea ce s-a pretins, ci toată creanța pretinsă, neexistând, așadar, o parte din creanța solicitată pe care tribunalul, în procedura sumară, să o fi înlăturat, parte pentru care dreptul procedural comun ar fi accesibil. Ca atare, dreptul la acțiune subsecventă potrivit dreptului comun, pe care art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 îl recunoaște numai pentru partea pretinsă și neîncuviințată, nu există în speță, ordonanța de plată fiind emisă pe întreaga creanță atunci pretinsă și nu doar pentru o parte a acesteia.
Soluția textului legal este rațională și rezultă din efectul cererii de emitere a ordonanței de plată, efect identic cu cel al altor tipuri de acțiuni introductive, în sensul că acțiunea poate implica o renunțare la o parte din dreptul material susceptibil de a fi judecătorește stabilit, modificând-se astfel raportul de drept material de la baza acțiunii; acest efect este pe deplin recunoscut în speță de art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007, după cum s-a arătat în precedent.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., Curtea urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Cu majoritate de voturi,
Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. C. P. S S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2041 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -Năsăud pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
V. G. A. | A. | M. | S. | L. R. |
Cu opinie parțial separată
GREFIER
M. V. -G.
Red.SLR/dact.MS 2 ex./_ Jud.fond: I.U.
Cu opinie parțial separată în sensul admiterii în parte a recursului, modificării în parte a sentinței recurate, admiterea în parte a acțiunii și obligarea pârâtei la plata sumei de 15.782 lei reprezentând actualizarea debit neachitat.
| ← Decizia civilă nr. 231/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 222/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
