Decizia civilă nr. 747/2013. Acțiune în daune delictuale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 747/2013
Ședința publică din 19 Decembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: V. C. JUDECĂTOR I. P. JUDECĂTOR I. U.
GREFIER L. C. A.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurent S. I., împotriva sentinței civile nr. 1568/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._ în contradictoriu cu intimata intimat SC C. E. A. R. SA, având ca obiect acțiune în daune delictuale .
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că prezenta cauză s-a dezbătut în ședința publică din 11 decembrie 2013, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea din aceeași ședință, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, pronunțarea acesteia fiind amânată pentru termenul de azi când
Deliberând constată că:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 1568/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr. _
, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C.C. E. A. R. SA, împotriva pârâtului S. I., și în consecință a fost obligat pârâtul la plata sumei de 44.025,57 lei, cu titlul de despăgubiri civile, a sumei de 1.144,66 lei reprezentând penalități de întârziere, în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere, calculate de la data convocării la conciliere și până la data introducerii acțiunii și ulterior de la data introducerii acțiunii până la data plății efective.
A fost obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 13518,80 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial, în favoarea reclamantei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de_, din cauza incendiului izbucnit la imobilul din str. M. V., nr. 81, aparținând pârâtului S. I., ca urmare a extinderii incendiului s-au produs pagube și imobilului asiguratului reclamantei, numitul Orban Albert, așa cum rezultă și din procesul-verbal de intervenție nr. 289/III/_ precum și din formularului de înștiințare a daunei. Numitul Orban Albert a fost asigurat facultativ, cu polița seria FIXL nr. 0154728/_, valabilă la data incidentului. În urma evenimentului descris mai sus, asiguratul a suferit o pagubă de 44.025,57 lei, sumă care, în temeiul contractului de asigurare, a fost achitată persoanei păgubite de către reclamanta SC C. E. A.
R. SA în data de_ prin OP nr. 173, ca despăgubire pentru distrugerile cauzate prin incendiu.
Pentru a fi admisibilă o atare cerere, se impun, prin prisma dispozițiilor legale în vigoare, aplicabile în materie, a fi întrunite concomitent și cumulativ cele patru condiții ale răspunderii civile delictuale și anume: a) fapta să aibă caracter ilicit; b) să existe un prejudiciu; c) să existe raport de cauzalitate între primele două condiții; d) debitorul obligației sa fie culpabil.
Totodată, condițiile ce trebuie a fi întrunite cumulative și concomitent de prejudiciu sunt trei, anume creanța să fie certă, lichidă si exigibilă, caractere definite în art. 379 alin. 3 si 4 Cod procedură civilă.
Creanța este certă atunci când existența sa rezultă din însuși actul de creanță emanat de la debitor sau recunoscut de acesta.
Creanța este lichidă atunci când cuantumul ei este determinat prin actul de creanță, ori determinabil și este exigibilă atunci când a ajuns la scadență, putându-se trece la executarea ei.
Răspunderea civilă delictuală este dominată de ideea fundamentală a reparării unui prejudiciu cauzat, de regulă, printr-o faptă ilicită și, adeseori, culpabilă, faptă ilicită extracontractuală.
Se reține, astfel, că reclamanta, cu respectarea prevederilor art. 1169 Cod civil, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 167 Cod procedură civilă, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul, mijloacele de probă fiind enumerate în dispozițiile art. 1170 Cod civil.
Referitor la textele legale relevante aplicabile în cauză, se reține că art. 22 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările, prevede că "se subrogă în drepturile asiguratului contra pârâtului, în calitate de persoană răspunzătoare de producerea pagubei în vederea recuperării despăgubirilor";. Dispozițiile art. 1000 alin. (1) C. Civil (respectiv art. 1376 din Noul Cod Civil) concretizează regula răspunderii pentru prejudiciul cauzat de lucrurile ce sunt sub paza acesteia, pază ce presupune obligația de a preîntâmpina producerea vreunui prejudiciu.
În materie de responsabilitate bazată pe prevederile art. 1000 alin. (1) C. civil, posesorul unui lucru, indiferent de natura sa, trebuie să suporte consecințele daunelor provocate.
Chiar din adresa emisă de către Inspectoratul pentru Situații de Urgenta B., rezultă culpa pârâtului în producerea incendiului, acesta fiind cauzat de un scurtcircuit electric determinat de conductori electrici defecți sau neizolați, mijlocul care putea produce aprinderea fiind un conductor electric. Urmare a cercetării efectuate la fața locului, incendiul a fost declanșat de o sursă ce are legătura cu imobilul pârâtului, fiind excluse orice cauze exoneratoare de răspundere. Astfel, s-a demonstrat că prejudiciul produs la imobilul asiguratului reclamantei s-a datorat incendiului declanșat la imobilul pârâtului.
În concluzie, așa cum rezultă din adresa Inspectoratului pentru situații de urgență B. - Năsăud (f. 18), pârâtul, proprietar al imobilului nr. 81, este răspunzător de prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa, respectiv de acela determinat de extinderea incendiului de la imobilul proprietatea sa la imobilul aflat pe terenul vecin, proprietatea asiguratului reclamantei.
Astfel, în considerarea dispozițiilor legale precitate, întrucât victima prejudiciului a fost integral despăgubită de către reclamantă, aceasta, ca efect al subrogării permise de legislația în vigoare, este în drept să solicite recuperarea despăgubirii având în vedere că riscul evenimentului exterior va trebui suportat, în final, de către persoana răspunzătoare pentru fapta lucrului, care va trebui să acopere întregul prejudiciu.
De asemenea, potrivit art. 998 Cod Civil, "orice fapta a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara" iar conform art. 999 C. Civil, "omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa".
Așa fiind, instanța consideră că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, existând elementul esențial al răspunderii, și anume prejudiciul, acesta constând în distrugerea bunului asigurat. Paguba suferită este urmarea unei fapte imputabilă autorului ei, "greșeala, neglijența sau imprudența" acestuia ocazionând prejudiciul. În concluzie, instanța a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta SC C. E. A. R. SA împotriva pârâtului S. I. și obligă pârâtul la plata sumei de 44.025,57 lei, cu titlul de despăgubiri civile, a sumei de 1.144,66 lei reprezentând penalități de întârziere, în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere, calculate de la data convocării la conciliere și până la data introducerii acțiunii și ulterior de la data introducerii acțiunii până la data plății efective.
Văzând dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, precum și în respectul principiului disponibilității care guvernează procesul civil, instanța a obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 13518,80 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, pârâtul S. I., care a solicitat admiterea recursului, în principal, casarea cu trimitere spre rejudecare pentru necercetarea fondului, în subsidiar, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii introductive ca neîntemeiată și înlăturarea obligației sale de la plata cheltuielilor de judecată, cu cheltuieli de judecată pentru petitul subsidiar.
In motivarea recursului se arată că, sentința pronunțată de către instanța de fond este nelegală, fiind dat motivul de recurs prev.de art.304 pct.9 C.pr.civ, precum și motivul de recurs
prev.de art.304 pct.6 C.pr.civ, în sensul că, instanța soluționând cauza, a dat mai mult și ceea ce nu s-a solicitat prin acțiunea introductivă.
Arată recurentă că, pretinsul incident care ar fi cauzat prejudiciul s-a produs la ll.l2.20ll dată la care erau în vigoare dispozițiile Noului Cod civil, care potrivit art.5 alin.l din L.7l/20ll de punere în aplicare a Legii nr.287/2009, se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse sau săvârșite, după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea în vigoare a acestora.
In condițiile actualului Cod civil, arată recurentul, răspunderea pentru fapta proprie se regăsește în art.l357 - l37l, iar răspunderea pentru lucruri este reglementată de disp.art.l376 - l377, într-o reglementare mult mai cuprinzătoare, însă și în aceste dispoziții, culpa sau vinovăția își păstrează poziția de fundament cu valoare de principiu al răspunderii civile, astfel cum dispus dispozițiile art.l357 alin.l C.civ, potrivit căruia, " cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare"; .
Aceste prevederile legale impun ca pentru a fi angajată răspunderea delictuală, nu este suficient să existe pur și simplu o legătură între fapta cauzatoare de prejudiciu și prejudiciul suferit de o altă persoană, ci este necesar ca între faptă și prejudiciu să fie un raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu. Reclamanta nu a făcut dovada existenței acestor elemente, așa cum impunea disp.art.ll69 - l70 C.civ, și nici instanța nu a dat dovadă de rol activ, neadministrând probatoriul necesare, pentru a concluziona dacă erau întrunite condițiile răspunderii civil delictuale, care a fost întinderea prejudiciului, inclusiv dacă a existat vreun factor care să înlăture caracterul vinovat al faptei.
Apreciază recurentul că probatoriul ce s-a administrat este insuficient, deoarece așa cum rezultă din acest probatoriu, nu s-a stabilit cauza producerii evenimentului, dat că propagarea focului s-a făcut de la locuința recurentului sau din alte surse, iar în adresa ISU BN nr.40l46 din 27.l2.20ll se menționează că "este probabil " ca incendiul să se fi produs în podul casei de la imobilul 8l, precum și faptul că sursa de aprindere a fost un scurt circuit electric, mijloc care putea produce aprinderea prin conducătorii electrici.
In aceste condiții, susține recurentul concluzia organelor de cercetare penală a fost aceea că, incendiul s-a produs datorită unei împrejurări independente de voința umană, fiind urmare a unui scurt circuit electric, fiind exclusă intervenția umană sub vreo formă a vinovăției, având semnificația incidenței unui caz de forță majoră, împrejurare externă cu caracter excepțional, fără relație cu lucru care a provocat dauna, absolut imprevizibilă și absolut invincibilă, factor care înlătură caracterul ilicit al faptei.
Se mai arată că în formularea de înștiințare a daunei completat de către păgubit și adresat asigurătorului se referă la un alt eveniment asigurat și anume, inundația produsă la imobilul din B.
, str.M. Viteazu nr. 83, jud.BN, ceea ce înseamnă cu păgubitul nu a solicitat acordarea despăgubirilor pentru riscul produs bunului asigurat prin incendiu, plata efectuată de către reclamantă fiind una nedatorată, iar condițiile acțiunii în regres prev.de art.22 din L.l36/l995 nu sunt îndeplinite.
Mai este criticată hotărârea instanței de fond pentru aceea că, nu a verificat întinderea prejudiciului cauzat și, alăturat acțiuni a fost atașat un deviz de lucrări emis pentru o sumă mult mai mare decât cea achitată .Instanța nu a verificat ce reprezintă în concret plata efectuată de 44.025,57 lei, la ce pagubă anume se referă și nu s-a verificat dacă la data producerii incendiului nu a existat și o culpă din partea asiguratului, care a ridicat un perete de lemn între cele două proprietăți și nu un perete din cărămidă.
In privința precizării acțiunii reclamantei se arată că aceasta a solicitat obligarea pârâtului la dobânda legală pentru suma pretinsă, ori instanța prin hotărârea pronunțată a acordat penalități de întârziere de 0,l %/zi, fără a fi solicitate, motiv de recurs prev.de art.304 pct.6 C.pr.civ.
Recursul a fost legal timbrat conf.chitanței f.l5 anulată la dosar și timbru judiciar aplicat.
Prin întâmpinare, intimata SC C. E. A. SA solicită respingerea recursului declarat de către pârât, menținerea în întregime a hotărârii recurate și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în recurs.
A fost invocată excepția netimbrării legale a recursului, excepția analizată prin încheierea de ședință din l8.09.20l3 de către instanța de recurs care a respins ca nefondat această excepție, constatând plata sumelor ce reprezintă taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
In ce privește fondul cauzei, intimata arată că hotărârea pronunțată de către instanța de fond este legală și temeinică, iar susținerile recurentului sunt neîntemeiate deoarece, așa cum a reținut instanța de fond, sunt aplicabile dispozițiile vechiului cod civil deoarece, contractul de asigurare nr. 0l54728 a fost încheiat la 4.07.20ll anterior intrării în vigoare a noului Cod civil și, prin urmare, sunt aplicabile dispozițiile acestui cod, dispoziții menționate de către instanța de fond în cuprinsul hotărârii recurate.
Referitor la afirmația recurentului că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civil delictuale, se arată că pentru angajarea răspunderii civile este necesară ca fapta să fie imputată autorului ei, adică autorul să fi avut o vină atunci când fapta a fost săvârșită, iar răspunderea civilă delictuală operează și pentru cea mai ușoară culpă.
Sunt îndeplinite toate elementele răspunderii civile delictuale în prezenta cauză, respectiv fapta ilicită ce constă în neglijența sau imprudența pârâtului care nu a luat măsuri necesare pentru a asigura menținerea într-o stare corespunzătoare a imobilului proprietatea sa, prejudiciul cauzat și raportul de cauzalitate existente între aceste două elemente.
Recursul este nefondat.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs precum și sub toate aspectele, potrivit disp.art.304/l C.pr.civ, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, făcând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.
Analizând motivele de recurs invocate de către pârâtul recurent S. I., potrivit cărora instanța de judecată a invocat în motivarea hotărârii prevederile art.l000 alin.l și respectiv 998 - 999 C.civil, dispoziții legale ce nu putea fi aplicabile în speță precum și faptul că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, instanța le găsește nefondate, urmând a fi respinse ca atare.
Temeiul juridic al acțiunii formulate de reclamanta SC C. E. A. R. SA sunt dispozițiile art.22 din L.nr. l36/l995, privind asigurările și reasigurările, potrivit cărora, urmare achitării despăgubirilor către asiguratul său, se subrogă în toate drepturile acestuia, având la dispoziție acțiunea în regres, împotriva persoanei răspunzătoare de producerea prejudiciului. Contractul de asigurare nr.0l54728 a fost încheiat la 4.07.20ll, anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile vechiului Cod civil.
Așa fiind, se constată că în analiza stării de fapt, a situației juridice, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale ce guvernează instituția răspunderii civile delictuale, nefiind dat sub acest aspect nici un motiv de casare sau de modificare a acesteia.
Nu pot fi reținute nici susținerile recurentului în sensul că instanța de fond nu a procedat la verificarea întinderii pagubei suferite și că, alături acțiuni a fost atașat un deviz de lucrări emis pentru o sumă mult mai mare decât cea achitată, iar instanța nu a verificat ce reprezintă în concret plata efectuată de către asigurator.
Este real că suma menționată în devizul atașat acțiunii introductive este mai mare decât suma achitată de către asigurător, asiguratului său. Potrivit contractului de asigurare suma maximă asigurată a fost de 20.000 euro, din care s-a achitat suma de l0.l32 euro, cuantumul maxim a despăgubiri fiind redus prin aplicarea raportului dintre suma asigurată și valoarea reală a locuinței, sumă care constituie petitul întâi al acțiunii introductive și care vizează obligarea pârâtului la plata sumei de 44.025,57 lei cu titlu de despăgubire achitată de către reclamantul asigurător, asiguratului său.
Nu poate fi reținută nici critica ce vizează întocmirea formularelor de înștiințare a daunei completate de păgubit, care se referă la inundație în loc de incendiu, aceasta deoarece, așa cum rezultă din actele dosarului, valoarea bunurilor afectate au fost stabilite separat, întrucât a fost vorba de două situații diferite, respectiv incendiul, urmate de inundația apărut ploilor ce au căzut ulterior și care a contribuit la distrugerea unor bunuri ale asiguratului. Trebuie precizat că această inundație s-a produs urmare acoperișului avariat al clădirii asiguratului, urmare incendiului ce a avut loc.
Prin urmare, nu se poate reține critica vizând neverificarea instanței de fond cu privire la întinderea pagubei, deoarece din cuprinsul hotărârii se constată cu au fost avute în vedere toate actele depuse la dosarul cauzei și în ansamblu întreg materialul probator ce s-a administrat.
Referitor la susținerile recurentului potrivit cărora, în cauză nu se poate reține culpa sa în producerea incendiului, având în vedere adresa nr.50.003/P/ll.02.20l2 a ISU B., precum și
rezoluția de neîncepere a urmăririi penale emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de persoana vătămată S. I., apreciindu-se că nu este prevăzută de legea penală, având în vedere referatul de propunere a neînceperii urmăririi penale emis de IPJ B. -Năsăud, instanța reține că din cuprinsul acestui act pârâtul recurent S. I. a relatat organelor de urmărire penală faptul că instalația electrică a imobilului proprietatea sa a fost realizată personal, fără să fi făcut improvizații, întrucât este electrician, depunând în acest sens la dosar acte justificative privitoare la calificarea sa (f.6 dosar recurs). Admițând calificarea profesională a recurentului, nu pot fi înlăturate cele reținute de autorități, respectiv ISU B. - Năsăud, potrivit cărora, incendiul apărut la ll.l2.20ll la l6,30 la imobilul proprietatea recurentului a fost cauzat de un scurt circuit electric determinat de conductori electrici defecți sau neizolați, mijlocul care putea produce aprinderea, fiind un conductor electric. Urmare a cercetării efectuate la fața locului, a demonstrat cu certitudine că incendiul a fost declanșat de o sursă ce are legătură cu imobilul recurentului, incendiu ce s-a propagat la imobilul vecin, din interiorul podului acestuia spre exterior (f.l8 dosar fond).
Reținându-se acest aspect, rezultă că nu poate fi exclus existența unei culpe a pârâtului recurent manifestată sub forma neglijenței sau a imprudenței care să atragă răspunderea civilă a acestuia, în condițiile în care, s-a stabilit sursa incendiului ca fiind un scurt circuit determinat de conducători electric defecți sau neizolați din imobilul proprietatea sa. In nici un caz nu poate fi reținută forța majoră așa cum susține reclamantul, având în vedere aceste concluzii, forța majoră fiind definită ca fiind un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil, cum ar fi evenimentele naturale sau alte asemenea evenimente.
Concluzionând, instanța de control judiciar apreciază recursul formulat de pârât ca fiind nefundat, urmând a fi respins potrivit art.3l2 C.pr.civ.
In baza art.274 C.pr.civ, recurentul va fi obligat să plătească intimatei SC C. E. A.
R. SA suma de 7.l05,20 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. I., domiciliat în B., str.M. Viteazu nr. 8l, jud.B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr.l568 din 25.02.20l3 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr. 8989/l90/2012.
Obligă recurentul să plătească intimate SC C. E. A. R. SA, cu sediul în B.
, B-dul T., nr.26Z, sector 6, Clădire A. P. 06l33l, suma de 7.l05,20 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de l9 decembrie 20l3.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
V. C. | I. P. | I. U. | L. | C. | A. |
Red/dact PI/CR 2 ex/ 27.02.20l4
Jud.fond.V. V.
| ← Decizia civilă nr. 860/2013. Acțiune în daune delictuale | Sentința civilă nr. 6645/2013. Acțiune în daune delictuale → |
|---|
