Decizia civilă nr. 75/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 75/R
Ședința publică din 25 Ianuarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE A. S.
J. ecător M. H.
J. ecător V. F.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta - contestatoare SC L. M. & T. S. PRIN ADMINISTRATOR J. P. I. I., împotriva
sentinței civile nr. 2451/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul cu nr. de mai sus, în contradictoriu cu intimata SC M. P. S., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_, când în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2451 din 7 martie 2012 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ s-a respins cererea contestatoarei SC L. M.
& T. S., cu sediul în Ș. nr. 11A, jud. M. prin administrator judiciar P.
I. I., cu sediul în B. M., bd. B. nr. 11B/3, jud. M. împotriva intimatei SC MALUS P. S., cu sediul în B. M., str. Gh. B. nr. 22/27, jud.
M. .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Ca urmare a cererii de executare silită formulată de pârâtă s-a pornit urmărirea silită a reclamantei, în baza titlului executoriu sentința civilă 1463/_ a T. ui M. . Pârâta, prin această cerere a solicitat obligarea reclamantei să lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de 7620 mp înscris în CF 1. B. M. nr. cadastral 11795, delimitat de punctele 1-2-3-13-12-11-10-9-8-7-1 din anexa 1 a raportului de expertiză întocmit de expert Ș. O. și să se ridice anumite construcții aflate pe acesta, respectiv vulcanizare, ateliere, clădire portar.
Prin încheierea nr. 689/2011 a Judecătoriei B. M. s-a încuviințat executarea silită împotriva reclamantei, iar în data de_ s-au emis, în temeiul art. 387 Cod procedură civilă două somații, una pentru ridicarea construcțiilor arătate și alta pentru eliberarea terenului menționat mai sus.
În data de_ se întocmește procesul-verbal de punere în posesie prin care s-a delimitat terenul recunoscut prin sentința civilă 1463/2010 ca fiind proprietatea pârâtei și asupra căreia SC Malus P. S. a fost pusă în posesie.
Contestația împotriva acestui proces-verbal de punere în posesie, comunicat reclamantei în data de_, după cum rezultă din procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de citare, a fost formulată de SC L. M. & T. S. în data de_, deci în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 400 lit. a) Cod procedură civilă. De aceea s-a respins, în ședința publică din_, excepția tardivității formulării contestației, excepție invocată de pârâtă.
În ceea ce privește revendicarea, reclamanta a solicitat să se constate că este proprietara platformei betonate aflată pe terenul asupra căruia pârâta a fost pusă în posesie, ca urmare a cumpărării de la SC Unitrans SA, aceasta din urmă societate dobândind dreptul de proprietate asupra construcției în temeiul art. 20 din Legea 15/1990.
Această platformă betonată a format și obiectul cererii reconvenționale formulată în dosarul nr._, prin acea cerere, SC L. M. & T. S. a solicitat să se constate că a dobândit drept de proprietate asupra platformei betonate prin cumpărare de la SC Unitrans SA care, la rândul ei, a dobândit-o în temeiul art. 20 alin. 2 din Legea 15/1990.
În plus, în acel dosar, reclamanta a solicitat și constatarea unui drept de folosință asupra terenului pe care se află această platformă betonată, drept care s-a transmis odată cu cumpărarea construcțiilor.
Prin sentința civilă 1463/2010 a T. ui M. s-a constat că pârâta SC Malus P. S. este proprietara terenului pe care se află platforma betonată revendicată de reclamanta din prezenta acțiune, teren ce se identifică sub nr. cadastral 11795 din CF 1. B. M. și este delimitat de punctele 1-2-3-13-12- 11-10-9-8-7-1 din anexa 1 a raportului de expertiză întocmit de inginer Ș. O. în dosar_ .
Prin aceeași sentință pronunțată de Tribunalul Maramureș s-a respins cererea reconvențională formulată de SC L. M. & T. S. . Cu alte cuvinte, s-a considerat că reclamanta din prezenta acțiune nu a dobândit dreptul de proprietate asupra platformei betonate ca urmare a cumpărării de la SC Unitrans SA.
Chiar dacă în considerentele sentinței 1463/2010 se reține că "părțile nu au înțeles să reglementeze situația platformei betonate";, totuși se respinge în totalitate cererea reconvențională, cerere care a avut ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra platformei în litigiu.
Această contrarietate putea fi remediată pe altă cale, legea putând la dispoziție calea recursului, și nu prin formularea unei noi cerere de chemare în judecată. Chiar dacă nu se poate vorbi de autoritate de lucru judecat întrucât în dosarul_ s-a analizat dacă reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra platformei betonate în cadrul unui drept de superficie (dreptul de superficie este format dintr-un drept de proprietate asupra unei construcții și dintr-un drept de folosință asupra terenului pe care se află construcția), iar în prezenta acțiune se solicită dobândirea dreptului de proprietate asupra platformei prin vânzare-cumpărare, totuși nu se poate ignora că temeiul invocat este același și anume cumpărarea platformei de la SC Unitrans SA care a dobândit-o în temeiul Legii 15/1990.
Așadar, dreptul de superficie asupra platformei betonate s-a analizat din aceeași perspectivă și anume a cumpărării de la SC Unitrans SA.
Dacă s-ar pronunța o altă hotărâre în sensul celor dorite de reclamantă s-ar da o sentință contrară celei cu nr. 1463/2010, lucru ce nu este posibil.
Art. 6 din CEDO presupune că o hotărâre judecătorească irevocabilă nu mai poate fi desființată printr-o altă hotărâre prin care să se analizeze aceleași aspecte, prin prisma aceluiași temei.
Așadar, întrucât printr-o hotărâre judecătorească (sentința civilă 1463/2010) s-a stabilit că reclamanta nu a devenit proprietara platformei betonate prin cumpărare de la SC Unitrans SA, urmează a se respinge revendicarea SC L. M. & T. S. întrucât aceasta nu are vreun drept de proprietate asupra acestei construcții. Aceasta deoarece revendicarea este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.
Având în vedere că reclamanta nu are vreun drept de proprietate asupra platformei nu se impune nici anularea procesului-verbal de punere în posesie din_ . Pe de altă parte, acest proces-verbal nu poate fi anulat întrucât acesta s-a întocmit în conformitate cu titlul executoriu, sentința civilă 1463/2010 a T. ui M., pârâta fiind pusă în posesie asupra terenului cu privire la care s-a constatat că are un drept de proprietate dobândit prin cumpărare. O hotărâre judecătorească își produce efectele atunci când este pusă în executare, iar anularea procesului-verbal de punere în posesie ar însemna desființarea implicită a sentinței civile 1463/2010 și lipsirea acesteia de efecte, contravenindu-se astfel art. 6 din CEDO care garantează accesul liber la justiție, acces care presupune că o hotărâre judecătorească trebuie adusă la îndeplinire întocmai.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs contestatoarea SC L. M.
& T. S. solicitând în principal modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii contestației la executare, iar în subsidiar casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat următoarele:
Instanța de fond a reținut corect, faptul că în considerentele sentinței nr. 1463/2010 se reține că " părțile nu au înțeles să reglementeze situații părții betonate";, recurenta este dobânditoarea de drept a platformei betonate de la SC Unitras SA, iar intrarea platformei în patrimoniul acesteia s-a făcut prin efectul Legii nr. 15/1990, iar orice interpretare contrară, făcută inclusiv prin soluție judecătorească, s-ar face în contra legii s-au motivat prin derogare de la dispozițiile în vigoare ale acesteia.
Instanța de fond a constatat existența unei multitudini de contradicții între situația de fapt și limitele procedurale în raport de care instanța s-a pronunțat în Dosarul nr._, fila 5 paragraf 4 din sentință).
Singurul aspect în raport de care instanța a înțeles să se pronunțe a vizat faptul că "dreptul de superficie asupra suprafeței betonate s-a analizat din aceeași perspectivă și anume a cumpărării de la SC Unitras SA";. Or, în considerentul reținerilor anterioare(fila 5 paragraf 3) " nu se poate vorbi de autoritate de lucru judecat întrucât în dosarul nr._ s-a analizat dacă reclamanta a dobândit dreptul asupra platformei betonate în cadrul unui drept de superficie(…), iar prin prezenta acțiune se solicită dobândirea dreptului de proprietate asupra platformei prin vânzare-cumpărare";.
Instanța de fond, în raport de această contradicție trage o concluzie eronată- aceea că reclamanta " nu a devenit proprietatea platformei betonate";.
Prin sentința civilă nr. 1463/2010 s-a constatat că intimata a dobândit un drept de proprietate prin accesiune doar asupra construcției " benzinărie cu trei pompe";, nestabilindu-se un asemenea drept cu privire la platforma betonată.
Față de considerentul că platforma betonată este încadrată sub raport legal în categoria construcțiilor speciale și de limitele cu care a fost investită instanța în Dosarul nr._, s-a constatat că prin punerea terenului în posesia intimatei s-a adus atingere dreptului recurentei cu privire la platforma betonată, întrucât intimata nu-și va putea exercita dreptul de proprietate asupra terenului decât prin îngrădirea dreptului de proprietate a SC L. M. & T. S.
.
În contra reținerilor instanței de fond, recurenta arată că deține un drept de proprietate asupra construcției betonate, fapt pentru care și cererile recurentei împotriva posesorului neproprietar sunt fundamentate.
În ceea ce privește considerentele finale ale sentinței recurate și interpretarea personală a instanței privitor la modul în care o altă hotărâre decât cea pronunțată ar fi de natură a încălca accesul liber la justiție, contestatoarea precizează următoarele:
s-a reținut în mod greșit lipsa dreptului de proprietate al subscrisei;
în raport de eroarea anterioară s-a considerat inaplicabilă speței o cerere de revendicare;
față de interdependența procesului-verbal de punere în posesie și efectele unei eventuale admiteri ale contestației față de sentința civilă nr. 1463/2010, instanța derogă de la mandatul cu care a fost investită, înțelegând să constate că legala încălcare a dreptului contestatoarei în considerentul apărării dreptului SC Malus P. S. .
Intimata SC Malus P. S. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului T. reține următoarele:
Contestația la executare, ca regulă generală, are natura juridică a unei căi generale de atac împotriva actelor de executare silită, care poate fi folosită pentru valorificarea oricărei nemulțumiri vizând executarea silită.
Însă, caracterizarea contestației ca o cale de atac este întemeiată numai dacă este vorba despre contestația uneia dintre părți, debitor sau creditor.
Când însă contestația este introdusă de o terță persoană, care pretinde scoaterea de sub urmărire a bunurilor sale, urmărite greșit, ca fiind ale debitorului, ne aflăm în fața unei adevărate acțiuni de scoatere de sub urmărire. Terțul proprietar al bunului urmărit angajează astfel un adevărat litigiu petitoriu cu privire la proprietatea bunului, în cadrul căruia se pune în discuție și trebuie să se facă dovada dreptului de proprietate.
În speță, contestatoarea fiind parte în dosarul execuțional nu are la îndemână acțiunea în " escindare";, adică în revendicarea bunului întrucât, în caz contrar, s-ar nesocoti dispozițiile art. 399 alin.3 Cod de procedură civilă care consacră regula după care pe calea contestației la executare nu se pot face apărări de fond care să modifice sau să anuleze hotărârea pusă în executare.
Prin urmare, sentința civilă nr. 1463/2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ trebuie executată întocmai, iar în cadru restrâns al contestației la executare una din părți (debitorul) nu mai poate să formuleze apărări de fond sau să solicite revendicarea unui imobil a cărui situație juridică trebuia reglementată în litigiul de fond.
În raport de aceste considerente, T. în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge recursul declarat, sentința atacată fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea SC L. M. &
S. PRIN ADMINISTRATOR J. P. I. I., împotriva sentinței civile nr. 2451 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare, jud. M. .
IREVOCABILĂ.
nunțată în ședința publică, azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
SA
M.
H.
V.
F.
G. ier,
H.
în concediu de odihnă semnează vicepreședintele instanței
Red. S.A. / _
Tred. O.M.O./_ / ex.2
J. ECĂTOR LA FOND D. D. R.
| ← Decizia civilă nr. 645/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 114/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
