Decizia civilă nr. 660/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
R.
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 660/2013
Ședința publică din data de_ Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: E. B. JUDECĂTOR: I. P. JUDECĂTOR: S. I. GREFIER: A. E. A.
Pe rol fiind examinarea recursului declarat de recurentul C. D. B., împotriva sentinței civile nr. 5801/2013 pronunțată la data de_ de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. 29._ privind și pe intimata SC E. K. R. S., având ca obiect, în primă instanță, contestație la executare.
La ambele apeluri nominale se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezentul recurs, prin raportare la dispozițiile art.1591alin.4 coroborat cu art. 2 pct.3 Cod.proc.civ.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că, recurenta a achitat diferența de taxă judiciară în cuantum de 95 lei, precum și faptul că a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Față de solicitarea recurentei, de judecare a cauzei în lipsă, T. ul reține cauza în pronunțare.
T. UL,
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 5801/2013 pronunțată la data de 26 martie 2013 Judecătoria C. N. s-a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul C. D. B. în contradictoriu cu intimata S.C. E. K. R. S.R.L.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că, în fapt, ca urmare a cererii depuse de intimată la data de_ s-a dispus prin Încheierea civilă nr. 2417/_ pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus încuviințarea executării silite împotriva debitorului-contestator, sens în care s-a început în cadrul dosarul execuțional nr. 493/2012 al B.E.J. V. e M. n urmărirea silită a acestuia pentru recuperarea sumei de 28.178,76 lei, în baza titlului executoriu - contractul de credit nr. 9773276/_ (f. 58-60). Titlu executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 9773276/_ a fost încheiat de debitorul-contestator în calitate de girant cu numita S.C. BRD - GROUPE SOCIETE GE. RALE S.A., creanța derivând din acest contract fiind însă cesionată intimatei prin contractul de cesiune de creanțe nr. 5/_ (f. 29-45, 61-68).
În drept, instanța de fond a reținut că potrivit art. 399 alin. 1 C.pr.civ., împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare și de asemenea, se poate face și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.
Prin prisma motivelor contestației, instanța de fond a apreciat contestația la executare ca fiind neîntemeiată, fiind respinsă ca atare. Astfel, potrivit art. 373 C.pr.civ., "dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care
urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care se află acestea. Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripțiile mai multor curți de apel, este competent oricare dintre executorii judecătorești care funcționează pe lângă una dintre acestea. Instanța de executare este judecătoria in circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, judecă contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe";.
Prin raportare la starea de fapt și aceste prevederi legale, instanța de fond a reținut competența executorului judecătoresc V. e M. n din circumscripția Curții de Apel C., dar și a Judecătoriei Vișeu de Sus, ca instanță de executare, de vreme ce, conform contractului de credit nr. 9773276/_, domiciliul contestatorului se află în loc. Borșa, jud. Maramureș, localitate aflată în raza de competență teritorială a Judecătoriei Vișeu de Sus, potrivit H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, iar în baza clauzelor contractuale, contestatorul avea obligația de a anunța creditorului, noul domiciliu. Ori, schimbarea domiciliului nu este opozabilă creditorului sau creditorului cesionar, cât timp, debitorul nu își poate invoca propria culpă constând în nerespectarea obligațiilor asumate la încheierea contractului, clauză contractuală aplicabilă și girantului.
Instanța de fond a mai reținut că, în speță, intimata a făcut dovada notificării cesiunii de creanță, debitorului cesionat, după cum rezultă din dovada de confirmare de primire de la fila 30 verso din dosar, cu reiterarea faptului că, eventuala modificare a domiciliului rămâne inopozabilă creditorului, în lipsa notificării din partea debitorului- girant. Debitorul-contestator nu a făcut dovada înștiințării băncii ori intimatei cu privire la noul domiciliu, motiv pentru care susținerile acestuia legate de competența executorului judecătoresc, a instanței de executare și a cesionării creanței vor fi înlăturate ca nefondate, pentru cele expuse mai sus.
Sub aspectul caracterului cert al creanței, instanța a reținut că, simpla contestare a creanței nu este de natură a afecta validitatea titlului executoriu, sarcina probei revenind debitorului-contestator, care trebuie cel puțin să indice în mod concret în ce a constat eventuala eroare de calcul. Ori, contestatorul s-a limitat la afirmații generice în acest sens, acesta având posibilitatea de a-și efectua propriile calcule, din moment ce, la încheierea contractului de credit i-au fost înmânate documentele necesare efectuării lor, respectiv grafic de costuri totale, semnând de primire, grafic care putea fi simplu coroborat cu eventualele plăți efectuate.
Cât privește angajarea răspunderii sale, din clauzele contractului de credit, reiese fără nici un dubiu, asumarea de către debitorul-girant a obligațiilor ce decurg din acesta, în mod solidar cu debitorul principal, fiind stipulat expres renunțarea la beneficiul de diviziune și discuțiune. Toate acestea echivalează cu dreptul creditorului de a începe executarea silită și recuperarea debitului integral de la girant, chiar și înaintea ori fără urmărirea debitorului principal, conform art. 1039, art. 1041, art. 1042 C.civ. din anul 1864 - aplicabil raportat la art. 3 din Legea nr. 71/2011.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurentul C. D. B. solicitând admiterea prezentului recurs, modificarea în totalitate a sentinței recurate și în consecință anularea încheierii civile nr. 2417/_ pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosar nr._ prin care s-a dispus încuviințarea executării silite și anularea tuturor actelor si formelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 493/_ al B.EJ. V. e M. n.
În motivare recurentul a arătat că între el în calitate de garant si BRD Group Societe Generale SA a intervenit contractul de credit bancar nr. 9773276/05 octombrie 2009. Obiectul acestui contract a fost acordarea de către banca a sumei de 5.190 EUR cu titlul de reeșalonare credit către C. D. Florin. Creditul s-a acordat pe o perioadă de 97 de luni.
La data de_ a primit la fosta adresa de domiciliu din orașul Borșa de la
executorul judecătoresc somația si titlul executoriu prin care i se aducea la cunoștință despre executarea silită întreprinsă de intimata, prin care se solicită achitarea sumei de 31.851,76 lei.
Recurentul mai arată că a semnat contractul de credit cu BRD Groupe Societe Generale S.A. în calitate de garant si nu cu intimata E. K. R. S. . Prin Somația primită, executorul judecătoresc i-a pus în vedere, sa achit suma de 31.851,76 lei, din care 28.178,76 lei cu titlul de debit si 3.673 lei cu titlul de cheltuieli de executare silită.
Prin urmare, intimata a pus in executare contractul de credit ce a fost cesionat de la BRD S.A., cu toate că raportul juridic cu subsemnatul derivă din contractul de cesiune de creanță și nu din contractul de credit, iar intimata nu se poate prevala decât de propriul său titlu, respectiv de contractul de cesiune împotriva sa, dar care nu are valoare de titlu executoriu în lumina prevederilor legale, deci nu poate face obiectul unei executări silite.
De asemenea, recurentul mai arată faptul că în ceea ce privește nulitatea actelor de executare la somația primită de la executorul judecătoresc era anexat contractul de credit mai sus amintit ca și titlu executoriu și procesul verbal emis de executorul judecătoresc, prin care i se punea în vedere achitarea sumei de 31.851,76 lei.
Toate actele efectuate în cadrul dosarului de executare sunt nule de drept, raportat la faptul că executarea silite a fost încuviințată de o instanță necompetentă.
Chiar dacă nu a notificat intimata privind schimbarea domiciliului, aceasta avea obligația de a verifica aceste aspecte raportat la 2 considerente. Unul ar fi faptul că din anul 2010 când a avut loc notificarea privind cesiunea creditului au trecut 2 ani de zile, și de la semnarea Contractului de credit mai mult de 3 ani, iar cel de al doilea aspect este faptul că a încheiat cu BRD un Contract de adeziune ale căror clauze i-au fost impuse și nu negociate direct.
Recurentul mai arată că într-adevăr obligația de a aduce la cunoștința intimatei noul domiciliu nu a fost îndeplinită, cu atât mai mult cu cât prin contractul de cesiune s- a cesionat doar creanța nu și obligațiile contractuale asumate prin Contractul de credit bancar, dar nici faptul că intimata nu are nici un fel de culpă în verificarea adresei debitorului pe care îl execută după 2 ani de zile nu poate fi acceptată. Așa cum susține și intimata prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond, prin notificarea trimisă s-a arătat identitatea cesionarului, creanța cedată și s-a solicitat plata către intimată.
Astfel, încuviințarea executării silite ce face obiectul dosarului executional 493/2012 a fost admisă prin încheierea civilă nr. 2417 de Judecătoria Vișeu de Sus ce a fost pronunțată la data de_, cu toate că domiciliul debitorului este în mun. C. -N.
.
Conform prevederilor legale, în condițiile în care, creditorul nu indică existența unui terț poprit sau existența unor bunuri mobile ori imobile situate pe raza teritorială a instanței pe care a investit-o cu cererea de încuviințare a executării silite și singurul element al cererii, relevat de parte, care poate contribui la aflarea competenței teritoriale este cel legat de domiciliul debitorului, rezultă că aceasta este instanța de executare competentă să soluționeze cererea.
Creditorul nu poate alege competența după criterii pur subiective, care să fie în afara dispozițiilor legale ce reglementează această materie și care au în vedere, nu principiul disponibilității, ci pe acela al instanței de executare, în sensul art. 373 alin.(2)
C. proc.civ., mai ales dacă se are în vedere importanța determinării teritoriale a instanței de executare, care nu se limitează la această fază, a încuviințării executării silite, ținând seama că, potrivit art. 373 alin.(3) C.proc.civ, această instanță este cea care judecă și contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite.
Principiul disponibilității nu poate funcționa însă, în această materie, a determinării competenței, care se face după criterii legale și nu după opțiunea discreționară a părții, iar intimata nu a depus nici un efort în aflarea noului domiciliu al recurentului.
Aceasta, mai ales dacă se are în vedere importanța determinării teritoriale a
instanței de executare, care nu se limitează la această fază, a încuviințării executării silite, ținând seama că, potrivit art. 373 alin.(3) C.proc.civ, această instanță este cea care judecă și contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite.
De aceea, creditorul nu poate alege competența după criterii pur subiective, care să fie în afara dispozițiilor legale ce reglementează această materie și care au în vedere, nu principiul disponibilității, ci pe acela al instanței de executare, în sensul art. 373 alin.(2) C. proc.civ.
În condițiile în care, creditorul nu a indicat existența unui terț poprit cu sediul în orașul Borșa, sau existența unor bunuri mobile ori imobile situate pe raza teritorială a acestei instanțe, rezultă că, într-adevăr, alegerea acestei instanțe s-a făcut în mod aleatoriu, nejustificat, opțiunea manifestată în acest fel a creditorului nefiind aptă să ducă la modificarea normei de competență, care este în favoarea instanței de executare.
Întrucât singurul element al cererii, relevat de parte, care poate contribui la aflarea competenței teritoriale la acest moment, este cel legat de domiciliul debitorului și cum acesta se află în mun. C. -N., rezultă că aceasta este instanța de executare în favoarea căreia va fi stabilită competența.
Recurentul mai arată că, cu toate că domiciliul său este în mun. C. -N. încă din noiembrie 2011, intimata a introdus cererea de executare silită la un executor de la vechiul domiciliu fără a depune nici un efort în verificarea adresei actualizate. Nu a susținut faptul că executorul judecătoresc nu are competență deoarece se află în raza Curții de Apel C., ci doar faptul că instanța care a încuviințat executarea nu era cea competentă.
Astfel, toate actele efectuate de BEJ V. e M. n în baza unei încuviințări nelegale sunt nule, motiv pentru care solicită instanței să dispună în consecință.
În ceea ce privește fondul cauzei, recurentul arată că din actele anexate nu rezultă cu certitudine că suma de 28.178,76 lei solicitată cu titlu de debit este suma pe care o datorează în calitate de garant.
Potrivit prevederilor art. 379 alin.2 c.pr.civ. "nici o urmărire asupra bunurilor mobile și imobile un poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă".
Astfel din titlul executoriu depus de intimată la executare nu rezultă faptul că suma solicitată de 28.178,76 lei este certă, motiv pentru care toate actele de executare silită trebuiesc anulate. Pe lângă aceste acte, recurentul nu a primit nici un document din care să își poată da seama cum s-a efectuat calculul acestei sume, ce reprezintă exact această sumă, cât din sumă reprezintă debit și de când este scadentă această sumă pentru care recurentul în calitate de garant sunt executat silit.
Chiar dacă instanța fondului motivează respingerea contestației raportat la faptul că recurentul s-ar fi limitat doar la afirmații generice privind certitudinea creanței, prin actele ce au fost depuse intimata nu a dovedit executarea unei creanțe certe. Este de notorietate faptul că băncile calculează restanțele la credite după bunul lor plac, fără a detalia sumele solicitate, dar instanța avea obligația de a verifica legalitatea sumelor solicitate prin titlul executoriu.
Așa cum se poate observa prin procesul verbal emis de B.EJ. i se pune în vedere achitarea sumei de 28.178,76 lei care a fost chipurile "stabilită prin titlul executoriu contractul de credit bancar", fără a se depune dovada calculului sumei solicitate, iar instanța a considerat că simpla afirmație a intimatei este suficientă în dovedirea creanței solicitate.
Deoarece sumele reprezentând debit principal nu au fost achitate la termenul de scadență prevăzut în contractul de credit, iar intimata nu a depus la dosarul de executare o situație clară din care să rezulte cuantumul debitului rămas de achitat și accesoriile calculate, precum și perioada pentru care au fost socotite acestea, în mod evident creanța solicitată nu este una certă.
În consecință, în speță, creanța a cărei executare se cere nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 379 c.pr.civ., nefiind certă, lichidă și exigibilă, întrucât a fost somat să achite suma de 31.851,76 lei, fără să fie prezentate înscrisuri din care să rezulte, sau
prin intermediul cărora să se poată determina cuantumul debitului datorat. Totodată, potrivit prevederilor art. 372 c.pr.civ. "executarea silită se va executa numai prin intermediului unei hotărâri sau al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu".
Potrivit prevederilor art. 120 din OUG 99/2006, aplicabil în relațiile dintre contestator și BRD Groupe Societe General SA "contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală, încheiate de o instituție de credit constituie titluri executorii", iar potrivit prevederilor art. 3731 c.pr.civ. raportat la art. 3711 alin.3 și 3713 alin.l C.pr.civ. executarea silită are drept scop realizarea drepturilor recunoscute prin titlul executoriu în favoarea creditorilor.
Coroborând dispozițiile legale menționate, cu starea de fapt, se poate constata că titlu executoriu constând în Contractul de credit nr. 9773276/_ privește o altă persoană juridică decât pe creditoarea BRD Groupe Societe General SA, respectiv pe intimata E. K. R. S., care a solicitat realizarea executării silite împotriva recurentului în baza Contractului de cesiune de creanță. Cu privire la acest contract, este mai mult decât evident faptul că un prezintă titlu executoriu, în baza cesiunii de creanță neputând opera transferul titlului executoriu, ci doar creanța instituită prin conținutul său.
Or, raportul juridic stabilit între recurent și intimata nu este Contractul de credit bancar ci Contractul de cesiune de creanță ce nu prevede o sumă certă, lichidă și exigibilă pentru care să pot fi executat silit. Chiar dacă prin cererea depusă de intimata la Arhiva Electronică de Garanții Reale Imobiliare, intimata a înscris o creanță deținută împotriva sa, dar această creanță înseamnă doar dreptul de a solicita și primi sumele datorate de către debitorii cedați și un Contractul de credit încheiat între recurent și BRD.
Astfel, recurentul arată că intimata nu se poate prevala de propriul contract de cesiune de creanță pentru a pune în executare contractul de credit bancar, deoarece un este îndreptățită la realizarea dreptului pretins prin cererea de executare Silită, contractul de cesiune de creanță ce stabilește raportul juridic cu recurent, nefiind titlu executoriu.
Potrivit prevederilor art. 379 alin.2 C.pr.civ. "nici o urmărire asupra bunurilor mobile și imobile un poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă", și cu atât mai mult cu cât intimata un deține împotriva subsemnatului un act ce reprezintă titlu executoriu în lumina prevederilor legale, actele de executare sunt nule.
Analizând recursul formulat prin prisma probațiunii administrate și a disp. art. 304, 3041și 312 C.pr.civ., tribunalul reține următoarele:
Primul motiv de recurs invocat de către recurent vizează nulitatea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 493/2012 al BEJ V. E M. N, inclusiv a încheierii civile nr. 2417/_ pronunțată de către Judecătoria Vișeul de Sus în dosarul nr._, încheiere prin care s-a dispus încuviințarea executării silite. Analizând motivul de recurs, tribunalul reține că obligația de plată a debitului invocată de intimata rezultă din semnarea de către recurent, în calitate de garant, a contractului de credit încheiat între SC BRD -GSG S.A și numitul C. D. FLORIN. Conform acestui contract, recurentul s-a obligat să răspundă solidar cu împrumutatul de plata sumelor datorate băncii, renunțând la beneficiul de diviziune și de discuțiune în cazul în care banca se va îndrepta împotriva sa pentru plata ratelor restante.
La data la care a fost semnat acest contract, recurentul avea domiciliul în loc. Borșa, jud. Maramureș, astfel că, urmare a neachitării de către împrumutat a ratelor scadente, banca a cesionat contractul de credit în favoarea intimatei SC E. K. R. S., acesta solicitând Judecătoriei Vișeu de Sus încuviințarea executării silite a contractului de credit și a contractului de cesiune de creanțe nr. 5/_ . Prin Încheierea civilă nr. 2417/2012, Judecătoria Vișeu de Sus a admis cererea, încuviințând executarea silită a titlurilor executorii invocate de intimată, respectiv a contractului de credit garantat de recurent și a contractului de cesiune de creanțe nr. 5/_ .
Ulterior, intimata s-a adresat BEJ V. e M. n, solicitând demararea formelor de executare silită împotriva recurentului, cererea sa fiind înregistrată sub nr. 493/2012. Împotriva formelor de executare silită demarate de executorul judecătoresc a formulat
contestație recurentul C. D. B. .
Conform art. 373 alin. 2 și 3 C.pr.civ., instanța de executare este judecătoria in circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, judecă contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe";.
Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că la data la care a fost pronunțată încheierea civilă nr. 2417/_ pronunțată de către Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._, domiciliul recurentului era cel declarat în contractul de credit nr. 9773276/2009, respectiv în loc. Borșa, jud. Maramureș.
Prin urmare, instanța de executare, conform art. 373 alin. 2 și 3 C.pr.civ., este Judecătoria Viseu de Sus, aceasta având competența să soluționeze nu doar cererea de încuviințare a executării silite, ci și contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
Este real faptul că executorul judecătoresc V. e M. n are sediul în circumscripția Curții de Apel C., dar și a Judecătoriei Vișeu de Sus, fiind competent să efectueze acte de executare conform art. 373 alin. 1 C.pr.civ., însă contestația la executare se judecă de către instanța de executare definită de art. 373 alin. 2 și 3 C.pr.civ., respectiv art. 400 alin. 1 C.pr.civ., iar această instanță nu este Judecătoria Cluj-Napoca, ci Judecătoria Vișeu de Sus.
Pentru aceste considerente, tribunalul apreciaza ca hotararea a fost pronunțată de către o instanță necompetentă teritorial, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art.
304 pct. 3 C.pr.civ., astfel că, în baza art. 312 alin. 2 și 6 C.pr.civ., va admite recursul formulat de recurent, va casa hotararea primei instante si va trimite cauza spre competentă judecare în primă instanță Judecătoriei Vișeul de Sus. Astfel, instanța competentă, Judecătoria Vișeu de Sus, va analiza susținerile contestatorului și va verifica criticile acestuia în ceea ce privește legalitatea încheierii civile nr. 2417/_ pronunțată de către Judecătoria Vișeul de Sus în dosarul nr._, respectiv daca contractul de cesiune de creanțe nr. 5/_ invocat de către creditoarea intimată poate fi titlu executoriu, precum și legalitatea actelor de executare.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite recursul declarat de recurentul C. D. B. in contradictoriu cu intimata SC E. K. R. S. împotriva sentinței civile nr. 5801/2013 pronunțată la data de_, în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. pe care o casează și trimite cauza spre competentă judecare în primă instanță Judecătoriei Vișeu de Sus.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||
E. B. I. P. | S. | I. | A. A. |
Red./E.B./2 ex./_
| ← Decizia civilă nr. 41/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 239/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
