Decizia civilă nr. 76/2013. Constatare nulitate act
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 76/A/2013
Ședința publică din data de 16 septembrie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: V. L. O.
JUDECĂTOR: I. P. GREFIER: A. ZAH
Pe rol fiind examinarea apelului declarat de către apelanta SC C. SA împotriva sentinței civile nr. 19759/2012 pronunțată de către Judecătoria Cluj- Napoca la data de_ în dosarul nr._, privind și pe intimații KOTHE-L.
V. RESEMARIE A., JAUERING M. L. A., M. C. -N., P. M.
C. -N. și A. PENTRU V. A. STATUTULUI, având ca obiect în prima instanță constatare nulitate act.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul apelantei, domnul av. Bujiță Aurel, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar s-au înregistrat următoarele înscrisuri: de către apelantă, la data de 21 mai 2013, împuternicirea avocațială acordată domnului av. Bujiță Aurel; de către intimatele KOTHE-L. V. RESEMARIE A., JAUERING M. L. A., la data de 11 septembrie 2013, întâmpinare.
Se comunică un exemplar din întâmpinarea formulată de către intimatele KOTHE-L. V. RESEMARIE A., JAUERING M. L. A.
reprezentantului apelantei.
Reprezentantul apelantei depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 3.676 lei și timbru judiciar în valoare de 12,45 lei, în conformitate cu obligațiile stabilite de către instanță în sarcina societății pe care o reprezintă prin citație. În ceea ce privește apelul dedus judecății, apreciază că competența de soluționare a acestuia revine T. ului C. - Secția civilă, sens în care înțelege să invoce excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat C. de a soluționa prezenta cauză. Afirmă că în speță nu există nici un element care să determine competența prezentei instanțe de a soluționa apelul, având în vedere că obiectul cererii introductive de instanță este anularea dispozițiilor emise de către o autoritate publică, respectiv de către P. municipiului C. -N. . Susține această poziție procesuală deși în prezentul litigiu sunt și părți care sunt profesioniști, dar apreciază că obiectul cauzei este de natură civilă, motiv pentru care solicită admiterea excepției invocate, iar pe cale de consecință declinarea competenței de judecare a apelului în favoarea T. ului C. - Secția civilă.
Instanța, cu privire la excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat
C. privind judecarea apelului invocată de către apelantă prin reprezentant, reține cauza în pronunțare, în baza înscrisurilor aflate la dosar.
T. UL,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 19759/2012 pronunțată la_ în dosarul nr._ de către Judecătoria Cluj-Napoca, a fost admisă exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului M. C. -N. reprezentat prin P., exceptie invocata de catre acest parat prin intampinare, a fost respinsă cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamanta SC C. SA in contradictoriu cu paratul M. C. -
N. ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, a fost respinsă ca fiind neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei SC C. SA, exceptie invocata de catre paratul P. M. C. -N. prin intampinare, a fost respinsă ca fiind neintemeiata exceptia lipsei de interes a reclamantei SC C. SA in formularea cererii de chemare in judecata, exceptie invocata de catre paratele KOTHE-L. V. R. A. si J. M. L. A., a fost respinsă ca fiind neintemeiata cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamanta SC C. SA in contradictoriu cu paratii KOTHE-L. V. R. A.
, J. M. L. A. si P. M. C. -N., avand ca obiect constatarea nulitatii absolute si partiale a dispozitiei de restituire si rectificare de carte funciara, si a fost respinsă ca fiind neintemeiata cererea reclamantei de obligare a paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
Totodată, a fost admisă in parte cererea reconventionala formulata si completata de catre paratele-reclamante reconventionale KOTHE-L. V. R. A. si J. M. L. A. in contradictoriu cu reclamanta-parata reconventionala SC
C. SA, si s-a constatat nulitatea absoluta a incheierii de carte funciara nr. 3365/_ pronuntata de catre Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara C. in dosarul de carte funciara nr. 3365/2008 prin care s-a admis cererea privind intabularea in cartea funciara nr. 1. C. -N. a dreptului de proprietate al reclamantei-parate reconventionale SC C. SA asupra imobilului cu nr. top. 8098/VI (nr. top. initial 356/1/VI), apartament nr. 6 situat in str. Memorandumului nr. 24 din C. -N., compus din: 1 camera demisol, birou, WC, boxa pivnita, spatiu cu alta destinatie, cu suprafata utila de 110,29 mp, cu p.i.c. aferente in cota de 15,62/100 parte. S-a respins ca fiind neintemeiat petitul privind constatarea nulitatii absolute a "actului"; de carte funciara nr. 8736/2007, de fapt a sentintei civile nr. 8736/_ pronuntata de catre Judecatoria C. -N. in dosar civil nr._, s-a dispus rectificarea cartii funciare nr. 1. C. -N., nr. top. 8098/VI, in sensul ca: s-a dispus radierea inscrierii din C.F. nr. 1. C. -N. a dreptului de proprietate al reclamantei-parate reconventionale SC
C. SA, de sub B1, inscris in baza incheierii de carte funciara nr. 3365/_ pronuntata de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara, asupra imobilului cu nr. top. 8098/VI (nr. top. initial 356/1/VI), apartament nr. 6 situat in str. Memorandumului nr. 24, compus din: 1 camera demisol, birou, WC, boxa pivnita, spatiu cu alta destinatie, cu suprafata utila de 110,29 mp, cu p.i.c. aferente in cota de 15,62/100 parte. S-a dispus restabilirea situatiei anterioare de carte funciara prin reinscrierea dreptului de proprietate al S. R. si a dreptului de administrare operativa al Consiliului Local al municipiului C. -N., conform cartii funciare individuale nr. 1. C. -N., asupra imobilului descris mai sus.
S-a dispus evacuarea reclamantei-parate reconventionale SC C. SA din imobilul proprietatea paratelor-reclamante reconventionale KOTHE-L. V. R.
A. si J. M. L. A., situat in municipiul C. -N., str. Memorandumului nr. 24, apartament 6, jud. C. si cota de 15,62/100 parte din partile indivize comune, spatiu cu alta destinatie, imobil inscris initial in C.F. individuala nr.
1. C. -N., nr. top. initial 356/1/VI, sub A+6, cu parti indivize comune inscrise in
C.F. colectiva nr. 1. C. -N., imobil inscris in prezent in C.F. nr. 1. C. -N., nr. top. 8098/VI. A fost obligată reclamanta-parata reconventionala SC C. SA sa
plateasca paratelor-reclamante reconventionale KOTHE-L. V. R. A. si J.
M. L. A. suma de 3.400 Euro, in echivalent lei la cursul BNR din ziua platii, reprezentand contravaloarea beneficiului nerealizat de catre paratele- reclamante reconventionale din cauza lipsei de folosinta a imobilului mentionat mai sus in perioada_ -_ . A fost obligată reclamanta-parata reconventionala SC
C. SA sa plateasca paratelor-reclamante reconventionale KOTHE-L. V. R.
A. si J. M. L. A. suma de 850 Euro lunar, in echivalent lei la cursul BNR din ziua platii, reprezentand contravaloarea beneficiului nerealizat de catre paratele-reclamante reconventionale din cauza lipsei de folosinta a imobilului mentionat mai sus, incepand cu data de_ si pana la data predarii efective a imobilului de catre reclamanta-parata reconventionala in favoarea paratelor- reclamante reconventionale. A fost obligată reclamanta-parata reconventionala SC C. SA sa plateasca paratelor-reclamante reconventionale KOTHE-L. V. R. A. si J. M. L. A. suma de 3.550 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care suma de 2.104 lei reprezinta taxa judiciara de timbru, suma de 6 lei reprezinta timbru judiciar, iar suma de 1.440 lei reprezinta onorariu expert. De asemenea, s-a respins ca fiind neintemeiata cererea de chemare in garantie formulata de catre reclamanta SC C. SA in contradictoriu cu chemata in garantie AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI (A.V.A.S.), si s-a respins ca fiind neintemeiata cererea reclamantei de obligare a chematei in garantie la plata cheltuielilor de judecata.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel apelanta S.C. C. S.A., solicitând modificarea sentinței primei instanțe în sensul admiterii pretentiilor formulate prin cererea de chemare în judecată si a respingerii pretentiilor formulate de către intimatii de rândul 1 si 2 prin cererea reconventională, iar în subsidiar să admită cererea de chemare în garantie formulată împotriva AVAS, cu cheltuieli de judecată. În drept, apelul a fost întemeiat pe prevederile art. 282, art. 296 si art. 274 Cod proc.civ.
Intimatele K. -L. V. R. A. si JAUERING M. L. A. au depus întâmpinare la dosar, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecata. În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 289 alin. 2 Cod proc.civ.
Intimații M. C. -N., P. M. C. -N. și AUTORITATEA
PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, deși legal citati, nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare la dosar.
Analizând cu prioritate, în baza art. 137 Cod proc.civ., excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat C., excepție invocată din oficiu, tribunalul reține următoarele:
Anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, competența funcțională a prezentului tribunal era stabilită de dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a pct. 2, 3 și 4 Cod procedură civilă, art. 36 alin. 3 si art. 37 alin. 3 din Legea nr. 304/2004, precum și art. 3-4, 7,9 și 56 Cod comercial.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 3 coroborat cu art. 37 alin. 3 din Legea nr. 304/2004, în forma în care acest act normativ era în vigoare anterir intrării în vigoare a Noului Cod civil, în cadrul tribunalelor funcționau, printre altele, secții sau, după caz, complete specializate în cauze comerciale, tribunalele specializate preluând cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează. Prin înființarea T. ului Comercial C. acesta a preluat spre soluționare cauzele de natură comercială de pe raza teritorială de competență a T. ului C., delimitarea competenței materiale efectuându-se potrivit normelor de drept material existente în
cadrul Codului comercial, respectiv art. 3-4, 7,9 și 56 Cod comercial, norme care constituiau crierii de stabilire a naturii comerciale sau civile a unui litigiu.
La data de 1 octombrie 2011, dată la care a intrat în vigoare Noul Cod Civil, potrivit art. 230 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 71/2011, s-au abrogat, printre altele, dispozițiile Codicelui de comerț din 1887 care constituiau criteriile de stabilire a naturii comerciale a unui litigiu, dispozițiile privitoare la obligațiile și contractele comerciale fiind preluate și reglementate de Noul cod civil, acestea urmând a avea pentru viitor o natură civilă.
Mai mult, potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, "în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a Codului civil, referirile la comercianți se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerțului, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege";, cu excepțiile prevăzute de alin. 2, iar potrivit art. 8 alin. 2 din același act normativ, expresiile "acte de comerț", respectiv "fapte de comerț" s-au înlocuit cu expresia "activități de producție, comerț sau prestări de servicii".
De asemenea, noțiunea de comercial a fost înclusă în noțiunea de profesionist alături de întreprinzători, operatori economici, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil, iar potrivit ar. 3 alin. 2-3 din Noul Cod civil, sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere, respectiv cei care exercită sistematic, singuri sau împreună cxu alte persoane, o activitate organizată ce constă în producerea, adinistrarea ori înstrăinarea de bunuri, sau în prestarea de servicii, indiferent daca au sau nu un scop lucrativ. Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 3 din Noul Cod civil, dispozițiile acestuia se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice ale subiecte de drept civil.
Urmare a acestor modificări, prin art. 225 din Legea nr. 71/2011 s-a prevăzut că secțiile comerciale existente la data intrării în vigoare a Codului civil în cadrul tribunalelor și curților de apel se vor reorganiza ca secții civile ori, după caz, vor fi unificate cu secțiile civile existente, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanței, iar potrivit art. 226 alin. 1, « prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanței, în raport cu numărul cauzelor, se pot înființa, în cadrul secțiilor civile, complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cererile în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cererile în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate juridică, precum și în materia registrului comerțului; cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare», iar potrivit art. 228 alin. 1, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, C. și Mureș, în condițiile art. 226.
Tot prin Legea nr. 71/2011, s-a prevăzut în mod expres că dacă legea specială prevede că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel, după intrarea în vigoare a Codului civil, competența de judecată revine tribunalelor specializate
sau, după caz, secțiilor civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv secțiilor civile reorganizate conform art. 225.
În ceea ce privește competența materială a tribunalelor specializate, Legea nr. 71/2011 prevede că la stabilirea cauzelor de competența tribunalelor specializate sau, după caz, a secțiilor civile reorganizate se va ține seama de numărul și natura cauzelor, de specializarea judecătorilor, de necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora, precum și de volumul de activitate al instanței (art. 228 alin. 2), iar prin dispozițiile art. 219 alin. 1 pct. 1 s-au abrogat în mod expres dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) Cod procedură civilă. Astfel, după data de 1 octombrie 2011 se pune problema delimitării competențelor funcționale între Tribunalul Cluj și T. ul Specializat C., aspect ce ține de soluționarea excepției ce face obiectul prezentei hotărâri. În soluționarea acestei probleme, legiuitorul a prevăzut că la stabilirea cauzelor de competența tribunalelor specializate se va ține seama de numărul și natura cauzelor, de specializarea judecătorilor, de necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora, precum și de volumul de activitate al instanței. Raportat la dispozițiile art. 228 alin. 2 din Legea nr. 71/2011, criteriile de stabilire a competenței materiale a tribunalului specializat sunt: numărul cauzelor, natura cauzelor, specializarea judecătorilor și volumul de activitate al instanței, condiții care trebuie îndeplinite cumulativ.
Dacă la reorganizarea tribunalului specializat Consiliul Superior al Magistraturii a ținut cont exclusiv doar de volumul de activitate al instanței (pagina 7 a Hotărârii C. nr. 654/_ ) în ceea ce privește competența funcțională nu se poate reține doar acest criteriu de atribuire de competență, acesta trebuind să fie coroborat și cu criteriul naturii cauzelor, căci în caz contrar s-ar ajunge la o suprapunere de competențe între tribunalul specializat și tribunalul de drept civil, la fel cum nu se poate ține cont doar de criteriul specializării judecătorilor. Astfel, raportat la dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b) Cod procedură civilă, coroborat cu dispozițiile art. 219 din Legea nr. 71/2011, cu modificările ulterioare, litigiile comerciale s-au transformat în litigii între profesioniști, având o natură civilă, raporturile obligaționale fiind reglementate de dispozițiile Noului Cod civil, fiind astfel de competența tribunalului de drept comun. Această voință a legiuitorului reiese fără urmă de dubii atât din abrogarea Codicelui de comerț, din eliminarea noțiunilor de act de comerț și fapt de comerț, precum și din includerea noțiunii de comerciant în noțiunea mult mai largă de profesionist.
Fată de acestea, tribunalul constată că nu poate fi primită teza existentei competenței materiale a tribunalului specializat de soluționare a litigiilor care au avut o natură comercială (litigii între comercianți sau între comercianți și necomerciați) sub titulatura de litigii între profesioniști, raportat la actualele reglementări de drept procedural și de drept material. În acest sens, tribunalul are în vedere următoarele motive. Astfel, daca am accepta ideea că tribunalul specializat este competent să soluționeze litigiile între profesioniști, având în vedere accepțiunea acestui termen prin raportare la dispozițiile art. 3 din Noul cod civil și art. 8 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, cu modificările ulterioare, s-ar extinde sfera de competență existentă anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, acesta preluând și litigii care anterior erau de competența exclusivă a secției civile a tribunalului.
De asemenea, raportat la abrogarea dispozițiilor art. 56 Cod Comercial, litigiile dintre profesioniști și neprofesioniști, nemaifiind supuse regulilor speciale din materia profesioniștilor (din interpretarea per a contrario a noilor dispoziții ale art. 7201alin. 1 Cod procedură civilă), limitându-se astfel competența tribunalului specializat, prin raportare la competența existentă anterior în materie comercială.
Mai mult, nu se poate aplica prin analogie, raportat la dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b) Cod procedură civilă coroborat cu art. 37 alin. 3 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările aduse prin Legea nr. 71/2011, a categoriei de profesioniști în domeniul comerțului, raportându-ne la dispozițiile art. 6 și 8 din Legea nr.71/2011, căci criteriul de delimitare oferit este vag, trimiterea la "activități de producție, comerț sau prestări de servicii" nefiind clară, iar o eventuală recurgere la CAEN nu oferă elemente clare de delimitare, iar pe cale de interpretare nu se poate adăuga la lege.
Totodată, criteriul avut în vedere de Consiliul Superior al Magistraturii la momentul reorganizării tribunalelor comerciale în tribunale specializate nu poate fi reținută drept "normă de interpretare"; a voinței legiuitorului, raportat la atribuțiile acestei instituții, aceasta neavând competența de a edicta norme interpretative cu privire la aceste aspecte.
Nu în ultimul rând, tribunalul constată că urmare a absorbirii Codului comercial în Noul Cod civil, sfera dreptului comercial s-a restrâns la materiile strict comerciale (dreptul societar, insolvență, concordat, titlurile de valoare și valorile mobiliare, registrul comerțului), fapt care reiese și din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 223, 227 și art. 225 alin. 3 din Legea nr. 71/2011.
Chiar dacă dispozițiile art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 cuprind doar o enumerare cu titlul de exemplu, aceasta nu constituie un element de delimitare a competențelor între tribunalul specializat și tribunalul de drept comun, căci această enumerare se referă la posibilitatea de constituire, în cadrul tribunalului de drept comun, a unor complete specializate, în cadrul aceleiași instanțe repartizarea competențelor între secții putând fi efectuată în temeiul hotărârii colegiului de conducere, situație care însă nu este aplicabilă în situația delimitării competenței între două instanțe. În acest sens, tribunalul retine că determinarea competentei materiale si functionale a instantelor judecătoresti poate fi făcută doar în baza normelor legale exprese, aceasta neputând fi realizată în baza practicii judiciare sau a unor deziderate sau prezumtii cu privire la intentiile legiuitorului, în conditiile în care aceste intentii nu au fost manifestate în cadrul unor dispozitii legale imperative.
Împrejurarea că în ceea ce privește competența materială a tribunalelor specializate, art. 228 alin. 2 din Legea nr. 71/2011 a instituit criteriile ce urmează a fi avute în vedere la stabilirea cauzelor de competența tribunalelor specializate sau, după caz, a secțiilor civile reorganizate, ca fiind numărul și natura cauzelor, specializarea judecătorilor, necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora, precum și volumul de activitate al instanței, nu poate conduce la concluzia că prin aceasta s-a înlăturat criteriul legalitătii la stabilirea competentei instantelor judecătoresti, criteriile prevăzute de acest text de lege putând fi avute în vedere doar de legiuitor la instituirea normelor de competentă prin care să atribuie competenta tribunalelor specializate. În lipsa unor noi norme în acest sens, tribunalele specializate sunt competente, urmare a intrării în vigoare a Noului Cod civil, să judece doar cauzele la care face trimitere art. 227 din Legea nr. 71/2011, respectiv cele pentru care "legea specială prevede în mod că expres sunt de competența tribunalelor comerciale";.
Prin art. 725 alin. 1 Cod proc.civ., se prevede expres si imperativ că
"dispozițiile legii noi de procedura se aplica, din momentul intrării ei în vigoare, și proceselor în curs de judecata începute sub legea veche, precum și executarilor silite începute sub acea lege";, iar art. 223 din Legea nr. 71/2011 au acelasi continut cu cel al normei generale instituite la art. 725 alin. 2 Cod proc.civ., în ce priveste aplicarea în timp a normelor de procedură civilă ce reglementează competenta instantelor
judecătoresti, stabilind că în lipsa unei prevederi exprese în sens contrar "procesele și cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluționare la data intrării în vigoare a Codului civil se soluționează de către instanțele legal învestite, în conformitate cu dispozițiile legale, materiale și procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite";.
În ce priveste cauza de fată, tribunalul retine că aceasta priveste, în principal, constatarea nulitătii absolute a unei dispozitii emise de primarul municipiului C. -N.
, si prin urmare priveste contestarea dreptului de proprietate asupra unui imobil al intimatelor K. -L. V. R. A. si JAUERING M. L. A., respectiv a titlului acestora constând într-o dispozitie emisă de primarul municipiului C. -N. în baza Legii nr. 10/2001. Totodată, tribunalul retine că intimatele K. -L. V. R.
A. si JAUERING M. L. A. nu pot fi apreciate ca având calitatea de profesionisti raportat la obiectul litigiului, si nu au dobândit în calitate de comercianti dreptul de proprietate prin dispozitia primarului contestată în cauză.
Raportat la dispozitiile legale de drept material aplicabile litigiului, tribunalul reține obiectul cauzei are natură civilă, iar nu comercială, nici una dintre părți neavând calitatea de comerciant conform prevederilor art. 7 Cod com., iar cauza neprivind acte de comerț conform art. 3 Cod com. În consecintă, natura cauzei nu poate fi apreciată ca fiind comercială raportat la Codul comercial, astfel că tribunalul retine că nu este competent, ca tribunal specializat, în solutionarea cauzei de fată.
Față de aceste motive, având în vedere dispozițiile art. 159 ind. 1 alin. 4 si art. 158 alin. 1 și 3 Cod proc.civ., raportat la art. 37 alin. 3 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările aduse prin Legea nr. 71/2011, tribunalul va admite excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat C. privind judecarea apelului, invocată de apelanta S.C. C. S.A. și va declina competența de soluționare a apelului declarat de apelanta S.C. C. S.A., în contradictoriu cu intimații K. -L.
V. R. A., JAUERING M. L. A., M. C. -N., P. M.
C. -N. și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței civile nr. 19759/2012 pronunțată la_ în dosarul nr._ de către Judecătoria Cluj-Napoca, în favoarea T. ului C. - Secția civilă.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția de necompetență materială a T. ului Specializat C. privind judecarea apelului, invocată de apelanta S.C. C. S.A.
Declină competența de judecare a apelului declarat de apelanta S.C. C. S.A., în contradictoriu cu intimații K. -L. V. R. A., JAUERING M. L.
A., M. C. -N., P. M. C. -N. și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței civile nr. 19759/2012 pronunțată la_ în dosarul nr._ de către Judecătoria Cluj- Napoca, în favoarea T. ului C. - Secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | GREFIER | ||
V. L. O. | I. | P. A. | Zah |
Red./O.V.L./Dact./U.L.;O.V.L. 2ex./_
Judecător fond: R. C. R. Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Încheierea civilă nr. 2716/2013. Constatare nulitate act | Încheierea civilă nr. 2153/2013. Constatare nulitate act → |
|---|
