Decizia civilă nr. 90/2013. Opozitie la executare silită

Comentarii

0

ROMÂNIA

T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._

Cod operator date cu caracter personal 11553

DECIZIA CIVILĂ NR.90/2013

Ședința publică din data de 30 septembrie 2013 Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: N. K. JUDECĂTOR: S. I. GREFIER: C. P.

Pe rol fiind apelul declarate de apelantul-intimat B. S. -N. împotriva încheierii de ședință pronunțate la data de 12 martie 2013 de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, precum și împotriva sentinței civile nr.8406/2013 pronunțate la data de 21 mai 2013 în dosarul nr._

, de către Judecătoria Cluj-Napoca, precum și apelul declarat de intimata- apelantă SC BT L. T. I. SA împotriva sentinței civile nr.8406/2013 pronunțate la data de 21 mai 2013 în dosarul nr._, de către Judecătoria Cluj-Napoca, cauza având ca obiect, în primă instanță, opoziție la executare.

La apelul nominal, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta apelantului-intimat B. S. -N., d-na avocat D. Corcheș, cu împuternicirea avocațială depusă la dosar la acest termen de judecată, aceasta fiind acordată și în favoarea d-ului avocat Horațiu C., precum și reprezentanta intimatei-apelante SC BT L. T. I. SA, d-na Doaga C.

D., consilier juridic, cu delegația de reprezentare depusă la dosar la acest termen de judecată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că în data de 25 septembrie 2013 a fost înregistrată la dosar o întâmpinare, transmisă atât prin fax cât și prin poștă.

Reprezentanta apelantului-intimat depune la dosar un memoriu cuprinzând motivele, împreună cu taxele judiciare, precum întâmpinare la apelul declarat de SC BT L. T. I., arătând că a comunicat reprezentantei intimatei-apelante câte un exemplar din memoriu și din întâmpinare.

Instanța constată că reprezentanta apelantului-intimat a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 97 lei și 5 lei timbre judiciare.

Reprezentanta intimatei-apelante arată vă i-au fost comunicate înainte de începerea ședinței atât memoriul cuprinzând motivele de apel, cât și întâmpinarea.

Instanța acordă cuvântul cu privire la alte cereri sau excepții.

Reprezentanta intimatei-apelante SC BT L. T. I. SA arată că a

lecturat memoriul cuprinzând motivele de apel și întâmpinarea și nu mai are alte cereri.

Reprezentanta apelantului-intimat B. S. -N. solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lectura întâmpinarea, precizând că nu are alte cereri de formulat.

Instanța lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reprezentantei apelantuluiu-intimat B. S. -N. să ia cunoștință de conținutul întâmpinării depuse de partea adversă.

La a doua strigare a cauzei se prezintă reprezentantul apelantului- intimat B. S. -N., d-l avocat Horațiu C. și reprezentanta intimatei- apelante SC BT L. T. I. SA, d-na Doaga C. D., consilier juridic.

Reprezentantul apelantului-intimat arată că a reușit să ia cunoștință de conținutul întâmpinării depuse de intimata-apelantă SC BT L. T. SA.

Reprezentanții părților arată că nu au alte cereri de formulat și nici excepții de ridicat.

T. ul, din oficiu, pune în discuție admisibilitatea opoziției la executare prin raportare la dispozițiilor art.63 coroborat cu art.2 și 19 din Legea nr.58/1934, astfel încât la cuvântul pe fond pune în vedere reprezentanților părților să pună concluzii și pe excepția pe care instanța a ridicat-o din oficiu, desigur, ca și motiv de apel de ordine publică.

Reprezentantul apelantului-intimat B. S. -N. solicită admiterea apelului, în principal, schimbarea în tot a încheierii atacate, cu consecința admiterii opoziției la executare, iar în subsidiar cu consecința modificării sentinței în sensul admiterii în tot a opoziției la executare. În ceea ce privește excepția perimării invocată de partea pe care o reprezintă, excepție soluționată de instanța de fond prin respingere, arată că, astfel cum rezultă din dosarul execuțional, în opinia sa, în perioada_ -_ nu s-a efectuat nici un act de executare, respectiv nu a fost efectuat nici un act de stăruință din partea creditorului care să fie opozabil părții pe care o reprezintă, poziția susținută fiind contrară aprecierii primei instanței în sensul că există două cereri de stăruință din partea creditorului care ar fi opozabile părții pe care o reprezintă. Arată că cele două cereri de stăruință menționate nu au dată certă, respectiv că apărarea părții adverse a fost formulată în sensul că executorii bancari fac parte din corpul de executare al părții adverse, fiind astfel vorba de o comunicare internă; dacă situația ar fi în sensul celei prezentate de partea adversă, ar însemna că toate comunicările între creditorul și propriul său executor bancar ar trebui să nu aibă număr de înregistrate, să nu aibă dată certă pentru că ar fi o procedură internă, dar lucrurile nu se prezintă în sensul susținut de partea adversă pentru că, analizând acte de executare emise în cadrul aceluiași dosar, se poate observa că unele dintre acestea au dată certă în sensul că ele primesc un număr de înregistrare și o dată din partea organului de executare, parte din corpul executorilor bancari. În privința celor două cereri de stăruință reținute de către instanța de fond ca fiind întreruptive de perimare, arată că nu există dată certă, nu există număr de înregistrare și, cu toate acestea, prima instanță a apreciat că-i sunt opozabile părții pe care o reprezintă; evident, concluzia apelantului-intimat este în sens contrar, acesta este un terț executat în situația de față și nu-i pot fi opozabile acte care nu poartă dată certă și, mai mult decât atât, practica constantă invocată în apărare de către SC BT L. T. I. SA nu se susține atâta timp cât alte acte de executare au dată certă, practic, nimic nu împiedica, dacă aceste acte au existat în mod real, să primească dată certă la acel moment.

O altă chestiune vizează excepția de necompetență teritorială a executorului judecătoresc, în conformitate cu prevederile art.373 ind.1 alin.2 C.pr.civ. atâta timp cât apelantul are domiciliul pe raza Curții de Apel C., respectiv în Târgu-Mureș. M. ivarea primei instanțe a vizat dispozițiile Legii nr.287/2011 prin care sunt transformați executorii bancari în executori

judecătorești, stabilindu-se că operează o prorogare legale de competență, însă, raportat la dispozițiile art.5 din legea menționată, se va constata că prorogarea legală de competență operează doar în limitele legii, astfel cu precizează expres textul, cu alte cuvinte nu s-ar putea trece peste o excepție de necompetență teritorială absolută, cum este în cazul de față, respectiv consideră că un

executor de pe raza Curții de Apel C. nu poate executa direct un debitor care își are bunurile prezumtive pe raza unei alte curți de apel, în cazul de față Târgu Mureș.

Cealaltă critică vizează o interpretare în fondul speței pe care a dat-o prima instanță raportat la modul în care au fost completate biletele la ordin, respectiv dacă a fost sau nu respectată înțelegerea părților. Referindu-se și la excepția ridicată din oficiu, arată că una dintre criticile formulate de către oponentul-apelant a fost aceea că nu a fost respectată înțelegerea părților, respectiv contractul de leasing ori, pe calea opoziției la executare, este neîndoios că art.19 raportat la art.63 din Legea nr.58/1934, explicitată prin norma BNR, permite debitorului urmărit să invoce și aceste excepții personale și subiective. Din punctul de vedere susținut, arată că oponentului îi era deschisă calea specială a opoziției la executare, iar în situația în care formula contestație la executare, s-ar fi invocat dispozițiile art.399 alin.2 C.pr.civ. potrivit căruia există o cale specială de atac și, ca atare, contestația la executare ar fi fost, din punctul său de vedere, respinsă ca inadmisibilă. Arată că în cauză interesează doar două clauze din contract, respectiv cea de la 4.10 care vizează în mod concret și direct înțelegerea părților referitoare la modalitatea de completare a biletului la ordin, precum și clauza 12.2 care reglementează raporturile dintre părți în situația în care se reziliază contractul din culpa debitorului. Învederează poziția distinctă a clauzelor în cuprinsul instrumentului probator, respectiv clauza care permite creditorului să completeze biletul la ordin este inserată în secțiunea referitoare la rate, penalități, etc, iar clauza cu privire la rezilierea contractului și instituirea unei clauze penale la art.13.3 din contract, respectiv este evidențiată într-o secțiune aparte a contractului. Creditorul, după ce a fost reziliat contractul, a completat biletul la ordin nr.3 cu o serie de sume rezultate din rate și penalități rezultate din acest contract ori, din punctul său de vedere, o astfel de conduită era permisă creditorului doar cât timp contractul era în ființă și nicidecum după desființarea lui atâta timp cât prin clauza 13.3, de care s-a folosit creditorul, este instituită o clauză penală care are semnificația, practic, a unui nou contract - părțile, de comun acord, prefigurează întinderea daunelor-interese prin această clauză penală - ori, în clauza menționată nu se regăsește nici un fel referire cu privire la posibilitatea acordată creditorului de a completa biletul la ordin, această posibilitate regăsindu-se doar cât timp contractul era în ființă, doar raportat la sumele indicate în art.4.10 din contract.

De asemenea, apreciază că soluția instanței de a anula doar în parte biletul la ordin nr.3 este nelegală prin prisma naturii specifice a titlurilor cambiale, acestea fiind niște instrumente a cauzale și, practic, nulitatea lor nu poate fi decât totală, respectiv apreciază că, dacă nu se respectă înțelegerea părților, se impune aplicarea unei sancțiuni de nulitate a biletului la ordin și nu de nulitate parțială. Consideră că eroarea instanței de fond derivă din distincția pe care nu a făcut-o și anume faptul că în prezentul litigiu nici nu se discută dacă apelantul datorează sau nu niște sume părții adverse, ci se discută despre posibilitatea completării biletului la ordin cu aceste sume raportat la dispozițiile din contract. Apreciază că a demonstrat în fața primei instanțe faptul că biletul la ordin nu a fost completat conform înțelegerii dintre părți, sancțiunea care era aplicabilă fiind de anulare a acestui biet cambial și nu de anulare în parte a acestuia.

Instanța solicită reprezentantului apelantului-intimat B. S. -N. o lămurire suplimentară, respectiv îi solicită să precizeze prin ce act a învestit prima instanță cu nulitatea biletului la ordin, respectiv dacă există vreun act

depus la instanța de fond prin care să fi învestit instanța de fond cu anularea biletului la ordin.

Reprezentantul apelantului-intimat B. S. -N. arată că în considerentele opoziției la executare a argumentat pe larg cu privire la nulitatea biletelor la ordin, indicând mai multe argumente care au stat la baza acestei concluzii. În urma verificării dosarului instanței de fond poate preciza dacă a solicitat anularea biletului la ordin printr-un petit, dar arată că din considerentele opoziției la executare rezultă categoric finalitatea urmărită de partea pe care o reprezintă.

Instanța pune în vedere reprezentantului apelantei să precizeze dacă în considerente există menționat faptul că a urmărit anularea biletului la ordin.

Reprezentantul apelantului-intimat B. S. -N. menționează că a arătat că executarea silită a biletelor la ordin este nelegală, unul dintre argumente fiind acela că nu a fost completat în conformitate cu înțelegerea dintre părți. Dacă pentru anularea executării trebuia să solicite, în prealabil și anularea biletului la ordin, apreciază că reprezintă o chestiune care poate fi discutată. Arată că nu a invocat pentru prima dată nulitatea biletului la ordin în apel sau în concluziile scrise, ci arată că a invocat-o prin opoziția la executare, poate nu în petit. Cu cheltuieli de judecată constând în taxele judiciare achitate și onorariu de avocat la fond.

Reprezentanta intimatei-apelante SC BT L. T. I. SA solicită admiterea apelului declarat de SC BT L. T. I. SA, respingerea apelului formulat de oponent și modificarea sentinței pronunțate de prima instanță în sensul respingerii în totalitate a opoziției la executare. În primul rând a invocat faptul că instanța s-a pronunțat greșit asupra excepției tardivității pe care SC BT L. Transivania SA a invocat-o, tardivitate prin prisma unui dosar execuțional care a fost început în anul 2010. Așa cum a arătat, s-a emis o somație cambială care a fost comunicată debitorului, avalistului la data de_ ; această somație a fost primită, a fost pornită o contestație la executare, în primă fază, care a fost depusă la Judecătoria Târgu Mureș unde, ulterior, la termenul de judecată din data de_ s-a pus în discuție natura juridică a litigiului și s-a acceptat inclusiv de către partea adversă că este vorba de o opoziție la executare, soluționarea acesteia fiind declinată în favoarea Judecătoriei C. -N. unde a fost respinsă la termenul de judecată din data de_ ca și tardivă; ulterior, soluția a fost menținută și de către T. ul Specializat C. și de către Curtea de Apel C. . Fiind în același dosar execuțional care a fost menținut și doar somația din_ a fost comunicată strict de către executor după ce a preluat dosarul execuțional în baza Legii nr.287/2011 și a fost comunicată în scopul arătării contului și a faptului că s-a modificat executorul, respectiv a avut loc transformarea în executor judecătoresc, desființându-se corpul propriu de executori, respectiv fiind deja comunicată o somație cambială cu doi ani înainte, consideră că nu există posibilitatea întoarcerii și acceptării că Legea nr.58/1934 îl repune în termen pe debitor pentru a promova, din nou, o cale de atac. Astfel cum a arătat și a susținut în primă instanță, nu poate lua o astfel de măsură față de a doua somație, nefiind vorba de o primă somație cambială pentru care legea prevede posibilitatea formulării unei opoziții la executare, pentru că a doua somație este un act simplu de executare care, din punctul său de vedere, putea să fie atacat cu contestație la executare. Arată că a depus și practică judiciară și consideră că în speță este vorba de un alt litigiu raportat la același dosar execuțional, respectiv consideră că trebuie să se țină cont că este vorba de același dosar execuțional în care debitorul a avut posibilitatea, în termenul legal, să-și formuleze apărările împotriva actelor de executare.

Raportat la problema perimării, consideră că prima instanță a tranșat foarte corect această cauză pentru că existau acte la dosar, inclusiv cererile de stăruință ale SC BT L. FN SA care au fost contestate. Raportat la cererile de stăruință, arată că partea adversă invocă anumite neregularități, respectiv că s-ar fi depus fără dată certă la organul care făcea parte din cadrul SC BT L.

T. I. SA. Instanța de fond a reținut în mod corect faptul că data certă reiese din data de înregistrare dată în registrul de intrări-ieșiri al societății pe care o reprezintă. Precizează că nu exista un registru separat al executorilor, singurele acte care erau primite erau cererile de executare, iar la început se făcea mențiunea în sensul că s-a primit un exemplar pentru că existau situații în care executorii societății pe care o reprezintă uitau să înregistreze dosarul, să solicite încuviințare, pur și simplu dispăreau sau erau uitate în vreun sertar și nu se mai ținea cont de ele pentru a se constata după un an de zile că nu s- a pornit executarea; motivul expus este cel pentru care pe prima cerere apare mențiunea "am primit un exemplar"; și semnătura; celelalte acte se primeau, se duceau; executorii constituiau un departament distinct, ori celelalte acte care au fost înregistrate în evidență bineînțeles că aveau număr de intrări-ieșiri din același registru al societății; astfel, consideră că alte acte în dosar față de acestea nu puteau să fie solicitate și nu existau altele pentru că s-a descoperit că nu sunt bunuri în patrimoniu, nu are alte bunuri care să poată fi executate; restul actelor reprezentau popririle care au fost puse, executorul, practic, nu mai avea ce altceva să facă atâta vreme nu existau bunuri, iar raportat la posibilitatea efectuării altor acte de executare, arată că popririle erau deja pe rol.

Față de cel de-al treilea aspect referitor la sumele înscrise în biletele la ordin, arată că și partea pe care o reprezintă a formulat apel atâta vreme cât s- a considerat nelegală înscrierea sumei reprezentând valoarea reziduală; practic, au fost primele două bilete la ordin pe rate după care al treilea bilet la ordin a fost compus din soldul existent la data la care s-a introdus plus daunele-interese în virtutea art.13.3 din contract. Se contestă faptul că în temeiul clauzei 4.10 nu ar fi fost posibilă solicitarea prin biletele la ordin a daunelor-interese, ori arată că daunele-interese sunt reglementate foarte clar la clauza 13.3, clauză penală, potrivit căreia daunele-interese reprezintă valoarea rămasă a bunului, adică ratele de leasing iar prin clauza 4.10 se conferă posibilitatea de solicitare a acestora; nu se punea problema ca avalistul să nu vină în garanție, singura garanție raportat la contract reprezentând-o avalizarea biletelor la ordin, ori partea pe care o reprezintă cunoștea de la început că, în condițiile în care nu se asigură și prin aval asupra tuturor sumelor care puteau să fie solicitate, nu va mai exista posibilitatea recuperării în situația în care societatea intra în insolvență; motivul expus este cel pentru care s-a prevăzut că valoarea rămasă înseamnă rată de leasing pentru că, la rândul ei societatea pe care o reprezintă este obligată față de banca refinanțatoare să înapoieze întregul credit. Astfel, arată că nu se poate reține susținerea părții adverse în sensul că ar fi fost clauza penală o altă convenție, separată și nu s-ar fi obligat sub nici o formă avalistul la sumele în discuție. Mai mult, astfel cum a arătat și în cadrul întâmpinării, au fost solicitate daune-interese, rate rămase la valoarea de 6.700 de euro în condițiile în care s- au achitat doar 12 rate din întregul contract, ori ratele rămase, cumulate, fără a lua în calcul chiar valoarea reziduală, se ridicau la peste 10.000 euro, iar

împreună cu valoarea reziduală întreaga valoare a ratelor rămase era de aproximativ 14.000 euro. În consecință, consideră că sumele înscrise sunt în mod temeinic solicitate și își menține poziția exprimată în sensul că acțiunea promovată trebuia să fie o contestație la executare, nu o opoziție la executare

întemeiată pe prevederile Legii nr.58/1934. Consideră că exista șansa, la început, să fie atacate măsurile de executare și fondul titlului executoriu față de prima somația care a fost comunicată. Referitor la chestiunea privind nulitatea, arată că, într-adevăr, astfel cum instanța a sesizat, nu s-a adus prin cadrul acestei acțiuni de nulitate, ori consideră, și raportat la prevederile art.399 C.pr.civ. că, atâta vreme cât debitorul avea posibilitatea să solicite pe o altă cale și în acțiunea de față nu a solicitat, din punctul său de vedere nu se putea solicita nulitatea.

Reprezentantul apelantului-intimat arată că s-a pronunțat cu privire la apelul părții adverse în cuprinsul întâmpinării. Cu privire la aspectele puse în discuție de instanță, respectiv cu privire la inadmisibilitate, înțelege că s-ar pune în discuție legitimitatea argumentelor cu privire la necompetența teritorială și perimare, întrebarea care s-a ridicat fiind în sensul dacă partea pe care o reprezintă nu trebuia să formuleze și contestație la executare. Susține două chestiuni: în primul rând, arată că nu i s-a solicitat niciodată părții pe care o reprezintă în fața primei instanței să precizeze dacă temeiul cererii formulate ar fi și contestație la executare; pe de altă, rezultă din critici ce atacă partea pe care o reprezintă, deci, din acest punct de vedere, dacă se dorea, se putea face o recalificare a căii de atac formulate; în al doilea rând, în subsidiar, oricum apreciază că cele două critici le poate invoca și pe calea opoziției la executare atâta timp cât este vorba de executare cambială și toate criticile pe care înțelege să le formuleze față de această executare și față de modul în care au fost completate biletele la ordin le formulează pe calea opoziției cambiale. Cu privire la inexistența unui petit referitor la nulitatea biletului la ordin raportat la soluția instanței de a anula, în parte, biletul la ordin, crede că, eventual, s-ar fi putut discuta despre a se fi dat mai mult decât s-a cerut, fiind o chestiune, din punctul lui de vedere, relativă pe care nu a regăsit-o în apelul părții adverse. Din perspectiva sa, nu era necesar să solicite în mod expres nulitatea biletului la ordin față de argumentele expuse în întâmpinare, dar strict procedural dacă s-ar putea reține o atare chestiune în discuție pentru admisibilitatea apelului părții adverse, arată că partea adversă nu s-a prevalat de acest lucru în apel.

Instanța reține cauza în pronunțare.

T. UL,

Prin sentința civilă nr. 8406/2013 pronunțată in ședința publică din data de 21 mai 2013 în dosarul cu nr._ al Judecătoriei C. -N. s-a admis în parte opoziția la executare formulată de oponentul B. S. -N. în contradictoriu cu intimata S.C. BT L. T. I. S.A., s-a anulat în parte biletul la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_, în valoare totală de 36.397,33 lei, locul plății: C. -N., avalizat de oponent, pentru suma de 19.867,42 lei reprezentând valoarea reziduală a contractului de leasing nr. 9.573 LEM/_ (3.926 euro + T.V.A.) și, în consecință, s-a dispus reducerea onorariului executorului judecătoresc stabilit prin procesul verbal din data de_ emis în dosarul execuțional nr. 60/2012 al B.E.J. T. M. u, de la suma de 4.805 lei la suma de 2.819 lei. De asemenea, prima instanță a dispus anularea în parte a somației cambială și actele de executare silită emise în dosarul execuțional nr. 60/2012 al B.E.J. T.

M. u pentru suma de 19.867,42 lei și pentru suma de 1.986 lei, menținând actele de executare din dosarul execuțional nr. 60/2012 al B.E.J. T. M. u efectuate în temeiul biletului la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_, în valoare totală de 5.573,91 lei, locul

plății: C. -N., biletului la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_, în valoare totală de 6.085,22 lei, locul plății: C. -N., biletului la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_ în valoare totală de 36.397,33 lei, locul plății C. -N., doar pentru suma de 16.529,91 lei și pentru restul cheltuielilor de executare stabilite prin procesul verbal din data de_ emis în dosarul execuțional nr. 60/2012 al B.E.J. T. M. u.

Intimata a fost obligată să plătească oponentului suma de 1.309,35 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că la data de_ intimata a solicitat executarea silită a oponentului, în calitate de avalist al biletului la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_, în valoare totală de 5.573,91 lei, locul plății: C. -N. ; biletului la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_, în valoare totală de 6.085,22 lei, locul plății: C. -N. și biletului la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_ în valoare totală de 36.397,33 lei, locul plății C. -N., toate emise în temeiul contractului de leasing nr. 9.573 LEM/ 2007, în vederea recuperării sumei de 48.056,46 lei.

Din coroborarea răspunsului la interogatoriu al intimatei cu înscrisurile de la filele nr. 234-244 din dosar, instanța a reținut că biletul la ordin emis de

S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_, în valoare totală de 5.573,91 lei, locul plății: C. -N. a fost completat cu valoarea ratelor de leasing scadente pe perioada iunie - iulie 2008; biletul la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_, în valoare totală de 6.085,22 lei, locul plății: C. -N. a fost completat cu valoarea ratelor de leasing scadente pe perioada august -septembrie 2008; iar biletul la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_ în valoare totală de 36.397,33 lei, locul plății C. -N. a fost completat cu suma de 3.261,34 lei cu titlu de sold restant aferent contractului de leasing și suma de 7.792,12 euro (respectiv suma de 6.548 euro plus 19% T.V.A. - 1.244,12 euro) compusă din: suma de 2.622 euro +

T.V.A. - cu titlu de rate de leasing declarate anticipat exigibile și suma de 3.926 euro + T.V.A. - cu titlu de valoare reziduală (f. 244).

În urma încuviințării executării silite, prin încheierea civilă nr. 4331/_ pronunțată de Judecătoria Târgu-Mureș în dosar nr._, debitorul a fost somat să achite suma de 48.056,46 lei, iar opoziția la executare formulată de acesta din urmă a fost respinsă ca tardiv formulată prin decizia civilă nr. 17/_ pronunțată de T. ul Specializat C. în dosar nr._ prin care a fost menținută soluția primei instanțe.

În data de_ în dosarul execuțional nr. J.8888/_ au fost emise adrese de înființare a popririi, verificările în privința existenței a disponibilului bănesc al debitorului și înștiințarea executorului bancar în acest sens, efectuându-se pe o perioadă cuprinsă între această dată și data de_, urmate apoi de două cereri de stăruință ale creditoarei în data de_ și data de_ .

La data de_, creditoarea-intimată a formulat o cerere de continuare a executării silite în temeiul art. 5 alin. 2 Legea nr. 287/2011 prin care i-a solicitat executorului judecătoresc T. M. u să procedeze la recuperarea sumelor înscrise în cele trei bilete la ordin, iar la data de_ debitorul- oponent a fost somat din nou, prin somația de executare cambială emisă la data de_ să achite suma de 48.056,46 lei.

În drept, instanța a reținut că, oponentul cu respectarea prevederilor art. 62 coroborat cu art. 106 din Legea nr. 58/1934, potrivit cărora, în termen de 5 zile de la primirea somației cambiale debitorul poate face contestație la executare, a formulat prezenta acțiune.

Prin prisma motivelor invocate de aceasta, instanța a apreciat opoziția la executare ca fiind întemeiată în parte.

Sub aspectul excepției prescripției executării silite, instanța a considerat- o neîntemeiată, având în vedere calitatea de avalist a debitorului-oponent, care răspunde în aceleași condiții precum cel pentru care a garantat, în speță fiind respectate dispozițiile art. 106 coroborat cu art. 12, art. 35 și art. 94 din Legea nr. 58/1934, titlurile executorii reprezentate de cele trei bilete la ordin fiind completate în termenul legal și puse în executare silită, de asemenea în termenul legal de 3 ani, de la data de_ . Astfel, instanța a constatat că în speță nu sunt incidente dispozițiile 320 lit. f și art. 462 din Norma-cadru B.N.R., care în mod evident fac trimitere la giranți și alți debitori de regres, nicidecum la avalist, a cărui răspundere este stabilită de art. 35 din Legea nr. 58/1934, fiind obligat în principal, iar art. 456 din Norma-cadru B.N.R. vine să ofere o imagine clară asupra poziției diferite a avalistului față de giranți și alți debitori de regres.

În ceea ce privesc argumentele oponentului referitoare la necompetența teritorială a executorului judecătoresc, instanța a reținut că acestea sunt nefondate, de vreme ce, potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 287/2011, executările silite privind titluri executorii aparținând instituțiilor de credit, altor entități care aparțin grupului acestora și care desfășoară activități financiare, instituțiilor financiare nebancare sau cooperativelor de credit, aflate în curs la data intrării în vigoare a dispozițiilor prezentei legi, pot fi continuate de executorul care a început urmărirea silită. Ori, în cauză, executorul bancar T.

1. u - din cadrul corpului de executori ai intimatei, devenit executor judecătoresc a continuat executarea silită împotriva oponentului, la solicitarea expresă a creditoarei. Astfel, instanța a arătat că, Legea nr. 287/2011, contrar susținerilor oponentului este o lege organică, conform art. 8 din acest act normativ, ceea ce conduce la concluzia că, executarea silită a debitorului- oponent s-a realizat de executorul judecătoresc competent, cu respectarea art. 373 alin. 1 teza a II-a C.pr.civ. și art. 9 alin. 2 Legea nr. 188/2000, astfel cum au fost modificate implicit printr-o lege organică ulterioară, în acest caz particular al organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare.

   Prin prisma motivelor legate de creanța urmărită, în temeiul art. 63 coroborat cu art. 106 din Legea nr. 59/1934, care stipulează că, în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiile de nulitatea titlului, potrivit dispozițiilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19, instanța a calificat susținerea oponentului privind completarea arbitrară a biletelor la ordin, ca fiind o excepție subiectivă absolută raportat la susținerea de completarea a biletelor la ordin cu nerespectarea clauzelor contractuale care au stat la baza emiterii biletelor la ordin, care poate fi analizată pe calea opoziției la executare.

   În acest context, instanța a reținut că, debitorul-oponent a invocat prevederile contractuale ale pct. 4.10, conform cărora: "U. ul va emite bilete la ordin aferente fiecărei rate, care vor fi predate finanțatorului, cu titlu de instrumente de garanție și plata ce urmează a fi utilizate pentru a se facilita încasarea ratelor de leasing și a penalităților în cazul intervenirii unor întârzieri în efectuarea de plăți către finanțator. De asemenea, utilizatorul va emite un bilet

   la ordin adițional în valoare de 10% din valoarea finanțată,care reprezintă suma obligațiilor accesorii (penalități de întârziere, provizioane, taxe și cheltuieli). Biletele la ordin vor fi avalizate de către un reprezentant al utilizatorului. Termenul înscris în flecare bilet la ordin va fi data scadenței la care se adaugă o perioada de minim 10 de zile calendaristice începând din ziua următoare datei scadente. În cazul încheierii concomitente a mai multor contracte, suma înscrisă în flecare bilet la ordin va fi cumularea ratelor pentru toate bunurile

   .";, subliniind că, biletele la ordin puteau fi completate doar cu valoarea ratelor de leasing scadente și a penalităților de întârziere. În timp ce, creditoarea a susținut că, biletele la ordin au fost completate în baza art. 13.3, clauză penală, cu valoarea ratelor scadente și valoarea rămasă a bunului, și anume ratele viitoare devenite rate exigibile și daunele interese.

   Astfel, instanța a reținut în privința biletului la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_, în valoare totală de 5.573,91 lei și a biletului la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_, în valoare totală de 6.085,22 lei se poate observa că au fost respectate prevederile contractuale, în sensul că, sumele de 5.573,91 lei - sold restant la data de_ și 6.085,22 lei - sold restant la data de_ reprezintă ratele scadente, cât timp, contractul de leasing a fost reziliat la data de_ . De aceea, instanța a reținut că intimata a completat în mod corect aceste două titluri executorii, conform pct. 4.10 din contract cu ratele de leasing scadente, creanța fiind certă lichidă și exigibilă, conform actelor din evidența contabilă a creditoarei, fără ca oponentul să probeze ori să indice în ce anume a constat eventuala eroare de calcul a ratelor.

   Sub aspectul biletului la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_ în valoare totală de 36.397,33 lei, instanța a reținut că, suma de 3.261,34 lei cu titlu de sold restant aferent contractului de leasing a fost de asemenea corect calculată raportat la actele depuse la filele 241-243 din dosar, debitorul nedovedind contrariul, mai ales că, intimata-creditoarea a făcut dovada că aceasta a solicitat înscrierea în tabelul suplimentar al creditorilor S.C. MEAT TRADE S.R.L. cu suma de 39.214,70 lei (f. 85-87), deși acest aspect privind înscrierea inițială cu suma de 3.261,34 lei nu este oricum de natură a atrage lipsa caracterului lichid al creanței.

   În privința sumei de 7.792,12 euro, instanța a reținut că aceasta a fost completată de intimata-creditoare cu titlu de valoare rămasă a bunului, în temeiul art. 13.3 din contract, prin valoare rămasă a bunului înțelegând ratele leasing rămase de achitat și declarate anticipat exigibile și valoare reziduală a bunului, conform art. 4 din contractul de leasing.

   Analizând temeinicia completării biletului la ordin cu suma de 7.792,12 euro (respectiv suma de 6.548 euro plus 19% T.V.A. - 1.244,12 euro) reprezentând valoarea rămasă a bunului/contractului și compusă din: suma de 2.622 euro + T.V.A. - cu titlu de rate de leasing declarate anticipat exigibile și suma de 3.926 euro + T.V.A. - cu titlu de valoare reziduală, instanța a apreciat că, biletul la ordin a fost completat cu încălcarea clauzelor contractuale în privința sumei de 3.926 euro + T.V.A, respectiv a sumei 19.867,42 lei (3.926 euro plus 745,94 euro - 19% T.V.A., în total 4.671,94 euro, la un curs euro de 4,2525 lei, f. 232), reprezentând valoarea reziduală a contractului de leasing, dar acesta a fost completat corect cu valoarea ratelor de leasing rămase de achitat și declarate anticipat exigibile.

   În opinia instanței, așa cum a reieșit din pct. 4.10 din contractul de leasing răspunderea oponentului este atrasă doar de calitatea sa de avalist al

   biletelor la ordin, instrumente de plată și garanție aferente fiecărei rate, din cele 36 - pct. 4.3 din contract, iar aceste bilete la ordin puteau fi completate în temeiul pct. 4.10 doar cu valoarea ratelor de leasing și a penalităților de întârziere, acestea din urmă însemnând daune-interese moratorii, percepute deci pentru întârzieri la plată, și nicidecum pentru daune-interese compensatorii, respectiv pentru neexecutare. Astfel, instanța a arătat că, pct.

   4.10 din contract este cât se poate de explicit atunci când stabilește condițiile în care răspunde cel ținut la avalizarea biletelor la ordin, iar noțiunea de

   "valoarea reziduală"; nu poate fi inclusă în noțiunea de "rate de leasing și penalitățiîn cazul intervenirii unor întârzieri în efectuarea de plăți către finanțator";.

   Pe de altă parte, contrar susținerilor oponentului, în noțiunea de "rate de leasing și penalități în cazul intervenirii unor întârzieri în efectuarea de plăți către finanțator"; intră atât ratele de leasing scadente cât și cele devenite exigibile, deoarece prevederile contractului de leasing nu fac o asemenea distincție, între cele scadente sau cele anticipat scadente.

   Reluând cele de mai sus, creditoarea-intimată avea dreptul în temeiul pct. 13.3 din contractul de leasing să completeze biletele la ordin cu valoarea ratelor de leasing rămase de achitat și declarate anticipat exigibile, acestea fiind incluse în valoarea rămasă a bunului/contractului, iar pct. 4.10 din contract, atunci când stipulează condițiile în care pot fi emise biletele la ordin nu face distincți între rate de leasing scadente sau nu, însă creditoarea- intimată nu avea dreptul de a completa bilete la ordin cu valoarea reziduală a bunului.

   Întrucât nu au fost respectate clauzele contractului de leasing, instanța a dispus anularea în parte a biletului la ordin emis de S.C. MEAT TRADE

   S.R.L. la data de_ și scadent la data de_, în valoare totală de 36.397,33 lei, locul plății: C. -N., avalizat de oponent, pentru suma de 19.867,42 lei reprezentând valoarea reziduală a contractului de leasing nr. 9.573 LEM/_ (3.926 euro + T.V.A.).

   Drept consecință a anulării în parte a biletului la ordin - titlu executoriu, instanța a reținut că debitul principal - obiect al executării silite se compune din suma de 5.573,91 lei, suma de 6.085,22 lei și suma de 16.529,91 lei (respectiv 3.261,34 lei plus 2.622 euro plus 498,18 euro T.V.A., la un curs euro de 4.2525 lei - 13.268,65 lei), în total suma de 28.189,04 lei, la care s-a raportat prin urmare și onorariul executorului judecătoresc stabilit prin procesul verbal de cheltuieli din data de_ la suma de 4.805 lei (f. 107). În temeiul art. 39 alin. 1 lit. a din Legea nr. 188/2000, potrivit cărora, pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite, instanța a dispus reducerea onorariului executorului judecătoresc stabilit prin procesul verbal din data de_ emis în dosarul execuțional nr. 60/2012 al

   B.E.J. T. M. u, de la suma de 4.805 lei la suma de 2.819 lei (inclus T.V.A.).

   Față de cele expuse, în temeiul art. 62 și art. 106 din Legea nr. 58/1934 coroborat cu art. 404 alin. 1 C.pr.civ., instanța a apreciat întemeiată în parte opoziția la executare, a anulat în parte somația cambială și actele de executare silită emise în dosarul execuțional nr. 60/2012 al B.E.J. T. M. u pentru suma de 19.867,42 lei și pentru suma de 1.986 lei și a menținut actele de executare din dosarul execuțional nr. 60/2012 al B.E.J. T. M. u efectuate în temeiul: biletului la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_, în valoare totală de 5.573,91 lei, locul plății: C. -

2. ; biletului la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_, în valoare totală de 6.085,22 lei, locul plății: C. -N.

; biletului la ordin emis de S.C. MEAT TRADE S.R.L. la data de_ și scadent la data de_ în valoare totală de 36.397,33 lei, locul plății C. -N.

, doar pentru suma de 16.529,91 lei și pentru restul cheltuielilor de executare stabilite prin procesul verbal din data de_ emis în dosarul execuțional nr. 60/2012 al B.E.J. T. M. u.

Potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că, oponentul pentru formula prezenta cerere a achitat taxa judiciară de timbru de 194 lei și timbru judiciar de 5 lei, precum și onorariul avocațial în valoare de 1.652,89 lei, dar luând în considerare soluția de admitere doar în parte a opoziției și valoarea pentru care s-a dispus anularea titlului executoriu, instanța a obligat intimata să plătească oponentului suma de 1.309,35 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxele de timbru și onorariu avocațial în valoare de 1.110,35 lei.

Împotriva acestei hotărâri, B. S. -N. a declarat apel, solicitând să se dispună, în principal, schimbarea în tot a încheierii de ședință din data de_ pronunțată de Judecătoria C. -N. în dosarul nr._, în sensul admiterii excepției perimării executării silite cu consecința desființării executării silite declanșate de SC BT L. T. I. SA în dosarul execuțional nr. 60/2012 al BEJ T. M. u, iar în subsidiar, schimbarea în parte a sentinței civile nr. 8406/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dos.nr._, în sensul admiterii în tot a opoziției la executare formulate, și în consecință anularea executării silite declanșate de SC BT L. T. I. SA în dosarul execuțional nr. 60/2012 al BEJ T. M. u ca fiind nelegală, anularea tuturor actelor și formelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr.60/2012 al BEJ T. M. u, și obligarea intimatei SC BT L. T.

I. SA la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar. În motivarea apelului, apelantul a arătat că la data de_ i-a fost comunicata somația cambială emisă în dosar executional nr. 60/2012 al BEJ

T. M. u, prin care a fost somat sa achite, în calitate de avalist, suma de 48.056,46 lei în baza titlurilor executorii reprezentate de 3 bilete la ordin. Biletele la ordin au fost emise în baza contractului de leasing financiar nr. 9573 LEM/2007 încheiat între SC MEAT TRADE SRL și SC BT L. T. I. SRL, fiind avalizate de către apelant.

În dosarul execuțional nr. 60/2012 al BEJ T. M. u a fost continuată executarea silită începută de intimată împotriva apelantului în dosarul execuțional nr. J8888/_ al corpului executorilor bancari BT L. .

S-a menționat faptul că instanța de fond a respins în mod greșit excepția perimării executării silite.

Astfel, apelantul a invocat în fața instanței de fond excepția perimării executării silite, având în vedere următoarea succesiune a actelor execuționale întocmite în dosarul execuțional nr. 60/2012 al BEJ T. M. u și dosar execuțional nr. J8888/_ al corpului executorilor bancari BT L. :_, corpul executorilor bancari BT L. I. SA a formulat cerere de încuviințare a executării silite împotriva apelantului, înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș sub dosar nr._, la data de_, Judecătoria Târgu Mureș a încuviințat executarea silită prin încheierea civilă nr. 4331/_ ,_ - data comunicării somației de executare în dosar execuțional nr. J8888/_ al corpului executorilor bancari BT L. ,_ - data adresei de înființare a popririi în dosar execuțional nr. J8888/O_ ,_ -_ - nu s-a emis nici un act de executare împotriva apelantului,_ - data somației de executare cambiala emisă în dosar execuțional nr.60/2012 al executorului

judecătoresc T. M. u, fără obținerea în prealabil a unei noi încuviințări a executării silite de la instanța de executare (Judecătoria Cluj-Napoca).Din aceasta succesiune a actelor de executare, a rezultat faptul că în perioada _

-_, nu a fost efectuate nici un act de executare împotriva apelantului.

S-a menționat faptul că, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 389 alin. 1 Cod procedură civilă potrivit cărora executarea se perima de drept si orice parte poate cere desființarea ei, daca creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire. Fiind vorba despre o executare silită perimată de drept, intimata creditoare avea obligația, potrivit art. 389 alin. 3 Cod procedură civilă, de a formula o nouă cerere de executare silită, iar executorul judecătoresc trebuia să emită o nouă somație.

Or, după cum a rezultat din înscrisurile existente la dosarul cauzei, intimata creditoare nu a formulat o noua cerere de executare silită care sa aibă dată certă pentru a fi opozabilă apelantului.

S-a precizat faptul că, somația de executare cambială din data de_, în dosar execuțional nr. 60/2012 al BEJ T. M. u a fost emisă fără obținerea în prealabil a unei noi încuviințări a executării silite de la instanța de executare, ceea ce atrage sancțiunea nulității tuturor actelor de executare silită efectuate în dosar executional nr. 60/2012 al BEJ T. M. u, în baza art. 399 alin. 2 Cod procedură civilă.

Raportat la aceste motive, instanța de fond a respins în mod greșit excepția perimării executării silite prin încheierea de ședință din data de _

.

Pentru a decide în acest fel, instanța de fond a luat în considerare cererile de stăruință din datele de_ și_, înfățișate de intimată, deși acestea nu aveau dată certă.

Apelantul a arătat instanței de fond faptul că susținerile intimatei nu s- au verificat întrucât la dosarul cauzei există alte înscrisuri vizând raporturile dintre intimată și propriul corp de executori judecătorești, înscrisuri care au primit dată certă, lipsa acordării datei certe nu poate fi opusă cu succes unui terț, în speța, apelantului.

Referitor la cererile de stăruință din datele de_ și_, s-a arătat faptul că nu poartă numărul de înregistrare și data înregistrării în dosarul executional nr. 60/2012 al BEJ T. M. u, prin urmare aceste acte nu au forța probantă prevăzută de lege.

După cum s-a conturat și în practica judiciară dispozițiile referitoare la executarea silită, între care și acelea referitoare la asigurarea publicității, au drept scop nu doar de a pune la dispoziția celor interesați posibilitatea de realizare a drepturilor recunoscute, printr-o hotărâre judecătorească, ci constituie, in același timp, o garanție procesuală a debitorului pentru prevenirea oricărui abuz în exercitarea dreptului de către creditorul urmăritor.

S-a învederat că, prin considerarea ca opozabile a cererilor de stăruință (în lipsa dovezii înregistrării acestora la dosarul execuțional), instanța de judecată a nesocotit această garanție a debitorului, validând practic cererile creditorului fără a avea certitudinea că acestea au fost depuse la dosar într- adevăr la datele menționate de intimată sau au fost întocmite ulterior și depuse la dosar doar pentru a înlătura excepția invocată de apelant.

S-a mai arătat faptul că, instanța de fond a admis în mod greșit excepția necompetenței teritoriale absolute a executorului judecătoresc. Astfel, apelantul a invocat în fața instanței de fond excepția necompetenței teritoriale a executorului judecătoresc T. M. u, raportat ia dispozițiile art. 373 alin. 1 teza a II-a din Codul de procedură civila care prevede că "în cazul urmăririi

bunurilor, executarea silită se face de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care se află acestea".

S-a arătat că, întrucât apelantul, domiciliază în orașul Târgu Mureș și nu deține bunuri în circumscripția Curții de Apel C., executorul judecătoresc

T. M. u nu a fost competent teritorial să instrumenteze procedura de executare silită împotriva acestuia.

Instanța de fond a respins în mod greșit excepția necompetenței teritoriale a executorului judecătoresc T. M. u, considerând că prin art. 5 alin. 1 din Legea nr. 287/2011 se derogă de la dispozițiile procedurale din Codul de procedură civilă. În situația unei prorogări legale de competență teritorială absolută textul legal ar fi trebuit să fie explicit în acest sens. Dimpotrivă textul art. 5 alin. 1 din Legea nr. 287/2011 nu a instituit un caz de prorogare legala de competență teritoriala obligatorie, ci s-a referit la posibilitatea ca în cazul în care executorul judecătoresc care a început urmărirea silită aflată în curs la data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2011 a fost competent potrivit legii, acesta să continue executarea silită și ulterior

intrării în vigoare a Legii nr.287/2011. S-a arătat că, în cazul în care nu se încalcă dispozițiile legale ale Codului de procedură civilă și ale Legii nr. 188/2000, executarea silita poate fi continuată de același executor judecătoresc, în speță nefiind într-o asemenea situație.

Potrivit art. 399 alin. 2 Cod procedură civila "nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silita însăși sau ia efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal". Astfel, s-a menționat faptul că, din această perspectivă, actele de executare întocmite de executorul judecătoresc

T. M. u sunt nule.

S-a precizat faptul că, instanța de fond a interpretat și aplicat în mod greșit dispozițiile legale circumscrise speței, mai precis cele cu privire la valabilitatea biletelor la ordin. În acest sens, apelantul, în calitate de avalist al biletelor la ordin emise în alb, a contestat suma inserată de către BT L. în cuprinsul acestora, în mod arbitrar. S-a arătat că, calificarea drept excepție subiectiva absolută a cauzei de nulitate invocată de apelant (completarea abuzivă a biletelor la ordin), dată de instanța de fond, a dus la pronunțarea unei soluții de anulare în parte doar a biletului la ordin nr.3.

Pentru a decide în acest sens, instanța de fond a interpretat și a aplicat In mod greșit prevederile contractuale. Astfel, deși potrivit prevederilor contractuale, dreptul intimatei de a completa biletele la ordin era limitat doar la întinderea ratelor de leasing scadente și a penalităților de întârziere la plată pe durata derulării contractului, instanța de judecată a considerat ca intimata a completat în mod corect biletele la ordin, în temeiul art. 13.3 din contract. S- a menționat faptul că, înțelegerea părților cu privire la completarea și rolul biletului la ordin este definita de art. 4.10 din contractul de leasing: "U. ul va emite bilete la ordin aferente fiecărei rate, care vor fi predate Finanțatorului cu titlu de instrumente de garanție și plată ce urmează a fi utilizate pentru a se

facilita încasarea ratelor de leasing și a penalităților în cazul întervenirii unor întârzieri în efectuarea de plăți către Finanțator".

S-a precizat că, doar în ipoteza plății ratelor de leasing scadente și a penalităților de întârziere la plată, intimata era îndreptățită sa completeze bilete la ordin. Exceptând art. 4.10 din contract, nu există altă dispoziție contractuală care sa confere intimatei dreptul de completare a biletelor la ordin remise. Or, instanța de fond a considerat că intimata avea dreptul să completeze bilete la ordin și în temeiul art. 13.3 din contract (clauza penală).

S-a menționat că, o interpretare corecta a clauzelor contractuale ar fi condus la ideea că, completarea biletelor la ordin nu putea fi extinsă la alte

obligații de plată decât cele stabilite în art. 4.10 din contract. Prin poziția procesuală arătată de intimata prin întâmpinare si prin probele administrate în fața instanței de fond (răspuns la interogatoriu) s-a dovedit că biletele la ordin includ sume datorate ulterior rezilierii contractului (adică ulterior datei de _

), astfel încât cad sub incidența art. 13.3 din contract și nu a art. 410 din contract.

Raționamentul instanței de fond potrivit căruia intimata avea dreptul de a completa biletele la ordin în temeiul art. 13.3 din Contract cu valoarea ratelor de leasing rămase de achitat și declarate anticipat exigibile deoarece "în noțiunea de rate de leasing și penalități în cazul intervenirii unor întârzieri în efectuarea de plăți către finanțator, intră atât ratele de leasing scadente cât și cele devenite exigibile, deoarece prevederile contractului de leasing nu fac o asemenea distincție", s-a arătat că a fost eronat.

Or, astfel cum a rezultat din întâmpinare și răspunsul la interogatoriu, biletul la ordin cu scadența la_ și biletul la ordin cu scadența la_ includ sume datorate ulterior rezilierii contractului (reziliat de intimată Ia _

), astfel încât cad sub incidența art. 13.3 și nu a art. 4.10 din contract.

În consecință, s-a arătat că, modalitatea de completare a biletelor la ordin excede dispozițiilor art. 4.10 din contract, impunând anularea instrumentelor cambiale în discuție și a executării silite declanșate în baza acestora. Simplul fapt că rezilierea contractului din culpa utilizatorului activează clauza penala instituita de art. 13.3 nu a îndreptățit intimata să uzeze de BO pentru recuperarea sumei reprezentând clauza penala.

S-a învederat că, raționamentul instanței a ignorat faptul că dreptul de completare a biletelor la ordin nu este discreționar, ci este determinat de înțelegerea părților.

În acest sens, s-a menționat că, art. 323 din Norma-cadru BNR nr.6/1994 prevede: "completarea titlului trebuie să se facă cu înțelegerea intervenită intre trăgător și primitor";. Prin această interpretare, instanța de fond a adăugat prevederilor contractuale, extrapolând situația strict reglementată de părți (emiterea biletelor la ordin doar în cazul prevăzut de art. 4.10) și la alte situații (art. 13.3). Întrucât prin completarea biletelor la ordin intimata a încălcat prevederile contractuale (completarea excede dispozițiilor art. 4.10 din Contract), soluția corectă a fost de anulare a instrumentelor cambiale în discuție și a executării silite declanșate în baza acestora.

S-a criticat și raționamentul care, pornind de la premisa că biletul la ordin nr. 3 nu a fost completat conform înțelegerii părților, ajungându-se la concluzia anulării doar în parte a acestui titlu.

Atâta timp cât instanța a apreciat că acest bilet la ordin a fost completat nelegal cel puțin în privința includerii sumei reprezentând valoarea reziduală (19.867,42 lei), soluția legală era anularea în tot a instrumentului cambial, nu doar în parte, astfel cum a procedat instanța. Un argument în acest sens este formalismul riguros care guvernează emiterea și utilizarea titlurilor cambiale, fiind de neconceput scindarea unui atare instrument de plată: parțial valabil

(respectă înțelegerea părților), parțial nul (nu respectă înțelegerea părților).

La data de 25 septembrie 2013, intimata S.C. BT L. T. IFIN S.A. a formulat întâmpinare față de apelul formulat de apelantul Bândilă S. N. ,

împotriva sentinței civile nr. 8406/2013, pronunțate de Judecătoria Cluj- Napoca la data de_ in dosarul nr._, solicitând să se respingă ca neîntemeiata si nefondata cererea de apel promovata in prezentul dosar, cu cheltuieli de judecata.

În motivare, intimata a arătat că avalistul B. S. -N. a înregistrat la data de_, pe rolul Judecătoriei C. -N. o opoziție la executare solicitând

anularea tuturor actelor si formelor de executare silita efectuate în dosarul execuțional nr. 60/2012, instrumentat de către executor judecătoresc T. M. u, în care s-a continuat, în baza prevederilor art. 4 si 5 din Legea 287/2011 executarea silita începuta in cadrul dosarului nr. J8888/O_ . De asemenea, oponentul a invocat si perimarea executării silite in dosarul execuțional J.8888/_, întrucât în perioada_ -_, nu s-ar fi efectuat nici un act de un act de executare. Reprezentantul contestatorului a susținut ca în condițiile în care nu ar fi fost perimata cererea nu s-ar fi emis o nouă somație prin care s-a pus în vedere debitorului sa își achite datoria.

De asemenea s-a mai arătat că, somația cambiala comunicata de executorul judecătoresc M. u T. debitorului B. S., la data de_ a fost întocmită in cadrul dosarului execuțional nr. 60/2012, dosar care continua executarea începuta in cadrul dosarului J.8888/_ . Întrucât Legea nr. 287/2011 a impus desființarea corpului executorilor proprii ai instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, intimata a solicitat executorului M. u T., care a dobândit calitatea de executor judecătoresc,

continuarea actelor de executare silita in dosarul sus amintit. Prin urmare, s-a emis o noua somație, în scopul înștiințării debitorului asupra preluării dosarului de către BEJ M. u T. și comunicării noului cont in care trebuiau virate sumele datorate.

S-a mai invocat si faptul ca cererea de continuare a executării silite nu deținea data certa si nu îi putea fi opozabila, data documentului a rezultat din numărul de înregistrare care a fost atribuit. Fiind vorba despre departamente ale aceleiași societăți nu a existat un registru de intrări-ieșiri distinct al executorilor, cererile fiind predate doar acestora.

Instanța de fond, analizând susținerile părților, luând in considerare actele existente la dosarul execuțional, a respins excepția perimării invocate de către oponent. Hotărârea privind acest aspect este temeinica si legala, întrucât nu au fost aplicabile prevederile referitoare la perimare, neexistând perioade mai mari de șase luni calendaristice în care sa nu se fi efectuat acte de executare. În ceea ce privește excepția invocata de oponent, a reieșit ca nu sunt

incidente dispozițiile art. 389 Cod procedura civila, fiind dovedite diligentele necesare recuperării sumelor pentru care s-a pornit executarea silita.

Avalizând biletele la ordin, apelantul B. S. -N. s-a obligat personal, alături de emitent, pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de către acesta, așa cum a rezultat din prevederile art.35 si 52 din Legea 58/1934. S-a arătat că, atâta timp cat emitentul si avalistul unui efect de comerț sunt ținuți în solidar la executarea obligației, intimata avea calitatea, dreptul și interesul sa solicite executarea obligaților cambiali simultan sau concomitent. S-a arătat că, contractul de leasing a fost reziliat, moment in care au devenit aplicabile si prevederile art. 13.3, clauza penala potrivit căruia daca contractul înceta datorită încălcării lui de către utilizator, atunci acesta trebuia sa plătească finanțatorului suma de recuperat, plus daune interese care reprezintă valoarea rămasa a bunului, deci ratele de leasing ramase conform scadentarelor anexă. Consecința imediata a fost transformarea ratelor de leasing viitoare in rate exigibile.

S-a mai arătat că, suma este determinabila, după un criteriu clar, neinterpretabil, in baza scadentarului anexa la contract. S-a precizat faptul că, societatea intimată, in calitate de finanțator, a achitat furnizorului întregul preț de achiziție, care a fost eșalonat in rate de leasing, iar pentru a fi in măsura sa finanțam acest bun, aceasta a fost nevoită sa acceseze un credit de la banca refinanțatoare prevăzuta in art. 2.4, căreia după rezilierea contractului de leasing financiar a fost necesar sa restituie întreaga valoare a creditului primit.

S-a arătat că sumele înscrise în biletele la ordin sunt temeinic solicitate, conform celor convenite de părți de comun acord, prin semnarea contractului de leasing financiar.

Împotriva sentinței civile nr. 8406/2013, pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca la data de_ în dosarul nr._ a declarat apel și apelanta SC BT L. T. I. SA, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii în totalitate a opoziției la executare formulate de către oponent, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului, apelanta a arătat că soluția instanței este netemeinica si nelegală fiind data cu încălcarea legii si a prevederilor contractuale.

În acest sens, s-a arătat că cererea dedusa judecații a fost denumită, susținută și calificată drept opoziție la executare împotriva actelor de executare efectuate in dosarul execuțional 60/2012. În dosarul execuțional nr. 60/2012 s-au continuat actele de executare întocmite în dosarul execuțional J8888/_

, în care a fost emisa somația cambiala in data de_, somație ce a fost transmisa debitorului B. S. -N. la data de_ . Față de acest act de executare silita, B. S. -N. a formulat la data de_ contestație la executare pe care a înregistrat-o pe rolul Judecătoriei Târgu-Mureș sub nr. _

. Contestatorul, prin mandatar, și-a precizat acțiunea, in cadrul ședinței publice din data de_ la Judecătoria Târgu Mureș, arătând ca acțiunea promovata reprezintă o opoziție la executare. Ținându-se cont de aceasta precizare s-a dispus dezînvestirea instanței si trimiterea spre competenta soluționare a cauzei Judecătoriei C. -N. . Opoziția la executare a fost respinsa ca tardiva prin sentința nr. 573/_, hotărârea fiind menținută prin Decizia nr.17/_ de către T. ul Specializat C. care a recalificat calea de atac în apel. Decizia a fost recurata la rândul ei, Curtea de Apel C. pronunțându-se la data de_, in sensul menținerii sentinței instanței de fond.

Astfel, pe cale de consecința, instanța de fond trebuia să rețină tardivitatea formulării prezentei opoziții la executare, ținând cont că s-au scurs doi ani calendaristici de la începerea executării silite și de la data emiterii somației cambiale, care a fost contestată.

S-a menționat că, somația de executare cambiala emisă în data de_ are drept scop sa pună în întârziere pe debitor pentru a exercita opoziția si oferă acestuia posibilitatea de a se apară. Astfel, petentul a beneficiat deja de calea de atac prevăzuta de art. 62 din Legea 58/1934 fiind inadmisibila repunerea în termenul de contestare stabilit de legiuitor, termen care în mod indubitabil este unic.

Cu toate că s-a afirmat că ar exista doua executări silite pornite de apelant împotriva avalistului în baza acelorași titluri executorii, motiv pentru care petentul ar fi în termenul legal pentru contestarea somației primite in 13 septembrie 2012, s-a arătat în susținerea excepțiilor invocate că scriptele de la dosar dovedesc contrariul. Astfel, s-a arătat că apelanta s-a aflat în prezența aceluiași dosar execuțional continuat la solicitarea ei, după desființarea corpului propriu de executori, de către executorul judecătoresc competent, iar toate actele de executare efectuate anterior rămân valabile, la dosar regăsindu- se cererea de continuare a executării silite, prin care s-a arătat clar că se continuă dosarul execuțional J8888/_, fapt constatat și confirmat de către instanța de fond.

S-a precizat faptul că, singurul motiv pentru care s-a emis o somație de plata a fost necesitatea de a comunica debitoarei schimbarea executorului, ca

urmare a modificării survenite prin Legea nr. 287/2011 și implicit a conturilor în care s-au virat sumele datorate. În acest sens, apelanta a susținut că nu se poate permite debitorului a se servi de prilejul informării efectuate prin somația nr. 980/_ în scopul dobândirii unui nou termen de promovare a opoziției la executare, aceasta întrucât somația de la care se calculează termenul de contestare este prima somație cambiala care se comunicat debitorului, în speță, cea comunicată la data de_, prin care i s-a pus in vedere sa plătească debitul înscris in bilele la ordin, reglementata din punct de vedere procedural de prevederile art. 61 alin. 5 .si 6 din Legea 58/1934.

S-a apreciat ca, prin sentința civila nr. 8406/2013, pronunțata de Judecătoria Cluj-Napoca la data de_ in dosarul 22277/_, au fost încălcate si prevederile art. 19 din Legea 58/1934 in conformitate cu care ""persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune cambiala nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu știință în paguba debitorului", dar si pct. 205 din Norma 6 BNR din 1994, ce stabilește expres ca in procesele cambiale pornite pe cale de acțiune, "avalistul nu poate opune posesorului titlului excepțiile rezultate din raporturile sale personale cu debitorul avalizat";.

In ceea ce privește sumele datorate de avalist, față de opoziția la executare, s-a arătat ca la data formulării cererii de executare J.888/_, utilizatorul figura în evidențele contabile cu un debit in valoare de 74,592,13 lei calculat în temeiul art. 13.3. din contract de leasing. S-a precizat că, suma de 42.360,95 lei a fost solicitata cu titlu de rate, dobânzi, asigurări aferente lunilor septembrie 2008-septembrie 2009, in temeiul art. 15 din Ordonanța 51/1997. In temeiul art. 13.3. raportat la prevederile art._ Cod civil, s-au solicitat daune interese corespunzând valorii contractului, societatea apelantă pretinzând ratele de leasing in cuantum a 6.548 eur + TVA, in echivalent 28.821,04 lei. S-a menționat că, biletele la ordin avalizate de către contestator au fost emise si utilizate in temeiul an. 4.10 din contract.

Având in vedere ca societatea utilizatorului se afla in insolventa, societatea apelantă s-a îndreptat împotriva avalistului biletului la ordin pentru recuperarea sumelor pentru care s-au introdus spre decontare, întrucât art. 36 din Legea 85/2006 suspenda orice acțiuni de executate a activului societății debitoare.

Avalizând biletele la ordin, apelantul B. S. N. s-a obligat personal, alături de emitent, pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de către acesta, așa cum a rezultat din prevederile art. 35 si 52 din Legea 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin cu modificările si completările ulterioare. Atâta timp cat emitentul si avalistul unui efect de comerț au fost ținuți în solidar la executarea obligației, s-a considerat că societatea apelantă avea calitatea, dreptul si interesul să solicite executarea obligaților cambiali simultan sau concomitent.

S-a arătat că, contractul de leasing a fost reziliat, moment în care au devenit aplicabile și prevederile art. 13.3, clauza penală potrivit căruia dacă contractul înceta datorita încălcării lui de către utilizator, atunci acesta trebuia sa plătească finanțatorului suma de recuperat, plus daune interese care reprezintă valoarea rămasa a bunului. Consecința imediată a fost transformarea ratelor de leasing viitoare în rate exigibile. S-a mai arătat că, suma este determinabila, după un criteriu clar, neinterpretabil, în baza scadentarului care constituie anexa a contractului, astfel de la ultima luna facturata s-au adunat toate ratele ramase plus valoarea reziduala.

S-a precizat faptul că, societatea apelantă, în calitate de finanțator, a achitat furnizorului întregul preț de achiziție, care a fost eșalonat în rate de leasing, iar pentru a fi în măsura să finanțeze acest bun, aceasta a fost nevoită sa acceseze un credit de la banca refinanțatoare prevăzuta în art. 2.4, căreia

după rezilierea contractului de leasing financiar a fost necesar să-i restituie întreaga valoare a creditului primit.

S-a arătat că se critică si dispoziția de diminuare a cheltuielilor de executare, întrucât nu s-a solicitat de către debitor expres luarea acestei masuri. Astfel, s-a arătat că, față de sumele anulate, cheltuielile de judecată stabilite în sarcina societății apelante s-au ridicat doar la 1074.09 lei, din care onorariu avocațial în valoare de 958,67 lei.

La data de 30 septembrie 2013, apelantul B. S. -N. a formulat întâmpinare la apelul formulat de SC BT L. T. I. SA împotriva sentinței civile nr. 8406/2013 pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca, solicitând să se dispună respingerea apelului ca neîntemeiat.

În motivare, intimatul-apelant a arătat că, în privința excepției tardivității opoziției la executare, instanța de fond a respins această excepție invocate de apelanta-intimată SC BT L. T. I. SA, prin încheierea de ședință din data de_, aceasta formulând doar apel împotriva sentinței civile nr. 8406/2013, fără a declara apel și împotriva încheierii de ședință din data de_ .

S-a învederat că, potrivit art. 282 alin. 2 Cod procedură civilă, împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.

În aceste condiții, s-a considerat irelevante criticile apelantei-intimate cu privire la soluția dată de instanța de fond excepției tardivității.

Astfel, apelanta-intimată a susținut că instanța de fond trebuia să rețină tardivitatea formulării opoziției la executare "ținând cont ca s-au scurs doi ani de la începerea executării silite și de la data emiterii somației cambiale". Or, după cum în mod corect a reținut instanța de fond, prezenta opoziție cambială a fost formulată de intimatul-apelant împotriva somației cambiale emise la data de_ . Astfel, opoziția cambială a fost formulată de intimatul-apelant în termenul legal prevăzut de art. 62 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin.

S-a precizat faptul că este eronată susținerea apelantei-intimate potrivit căreia somația din data de_ este somația cambială atacată, întrucât, așa cum s-a arătat prin prezenta opoziție la executare, intimatul-apelant a contestat somația cambială din data de_ ; somația din data de_ nu a reprezentat o somație cambială și nu a făcut obiectul prezentei cauze.

Susținerile apelantei-intimate potrivit cărora intimatul-apelant a beneficiat deja de calea de atac prevăzută de art. 62 din Legea nr. 58/1934, prin promovarea contestației la executare ce a făcut obiectul dosarului nr._ au fost, de asemenea eronate.

S-a menționat faptul că, somația cambiala din data de_ ce face obiectul prezentei opoziții nici măcar nu a existat la data soluționării dosarului nr._ la care a făcut referire apelanta-intimată (contestația la executare aflată pe rolul Judecătoriei Târgu-Mureș). Prin urmare, intimatul-apelant nu avea cum sa conteste un act de executare care nu a existat, fiind neîntemeiata susținerea potrivit căreia intimatul-apelant a beneficiat deja de calea de atac.

În ceea ce privește motivele de fond formulate de apelanta-intimată, aceasta a apreciat ca sentința pronunțata de instanța de fond încalcă prevederile art. 19 din Legea 58/1934 și punctul 205 din Norma 6 BNR din 1994, însă nu a adus nici un argument în acest sens.

S-a considerat neîntemeiate aceste susțineri, raportat la dispozițiile art.

63 din Legea 58/7934 care prevăd ca opoziția cambială este limitata la invocarea unor excepții obiective (de nulitate a raportului cambial) sau a unor excepții personale (de nulitate care se refera la raportul juridic fundamental între posesor și emitent în baza căruia a fost emis biletul la ordin). S-a menționat faptul că, susținerile intimatului-apelant au fost calificate în mod corect de către instanța de judecată ca reprezentând o excepție subiectivă absolută.

În ceea ce privește celelalte susțineri ale apelantei-intimate, acestea, în primul rând, exced cadrului procesual. Pe calea unei opoziții la executare se discută existența și valabilitatea titlului executoriu reprezentat de biletele la ordin, iar nu dreptul apelantei-intimate la daune-interese potrivit unei anumite clauze contractuale. In al doilea rând, s-a arătat că, și în fața instanței de fond, apelanta-intimată avea un drept limitat de a completa biletele la ordin potrivit prevederilor contractuale ale art. 4.10 din contract. Însă, prin eludarea acestor dispoziții contractuale, apelanta-intimată s-a considerat îndreptățită a completa biletele la ordin și cu sume calculate potrivit clauzei penale din contract (art. 13.3), încălcând astfel înțelegerea părților cu privire la completarea biletelor la ordin.

Intimatul-apelant a învederat că, referitor la critica adusă instanței de fond pentru diminuarea cheltuielilor de executare, și acest motiv de apel este neîntemeiat, întrucât intimatul-apelant a solicitat instanței de judecată anularea tuturor actelor și formelor de executare silita efectuate în dosarul execuțional nr. 60/2012 al BEJ T. M. u (deci exista cererea creditorului), iar

instanța de judecată a procedat în mod corect reducând onorariul executorului ca o consecință a anulării în parte a titlului executoriu.

Analizând hotărârea analizată prin prisma motivelor de apel invocate, cu luarea în considerare a susținerilor din cuprinsul întâmpinărilor, instanța reține următoarele:

Apelanta SC BT L. T. I. SA a înțeles să critice soluția pronunțată de prima instanță asupra excepției tardivității formulării opoziției la executare.

La termenul de judecată din data de_, prima instanță a respins excepția tardivității formulării opoziției la executare invocată de către intimata SC BT L. T. I. SA, în considerentele încheierii arătându-se că emiterea unei noi somații cambiale dă dreptul debitorului să o conteste cu respectarea termenului de 5 zile prevăzut de lege(f.219 din dosarul judecătoriei).

În conformitate cu dispozițiile art. 282 alin. 2 c.pr.civ. împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul în care prin ele s-a întrerupt cursul judecății.

Prin cererea de apel apelanta nu a menționat în mod expres faptul că apelul are ca obiect și încheierea premergătoare pronunțată de prima instanță la data de_, însă primul motiv de apel vizează modul în care a fost soluționată excepția tardivității formulării opoziției la executare. Față de această împrejurare tribunalul apreciază că este neîntemeiată susținerea intimatului apelant B. S. N. în sensul că apelul formulat nu are ca obiect și această hotărâre, reținându-se de către instanța de apel că cererea de apel îndeplinește cerința impusă de art. 287 alin. 1 pct. 2 coroborat cu art. 287 alin. 2 c.pr.civ.

La data de_ creditoarea SC BT L. T. I. SA a solicitat executarea silită a debitorului B. S. N., în calitate de avalist al biletelor la ordin emise în temeiul contractului de leasing nr. 9.573 LEM/ 2007, în

vederea recuperării sumei de 48.056,46 lei(f.88 din dosarul judecătoriei). Prin încheierea civilă nr. 4331/_ pronunțată de Judecătoria Târgu-Mureș în dosarul nr._ a fost încuviințată începerea executării silite(f.135 din dosarul judecătoriei), iar debitorul a fost somat să achite suma de 48.056,46 lei prin somația emisă la data de_ (f.194 din dosarul judecătoriei). Debitorul a înțeles să formuleze opoziție la executare care a fost respinsă prin sentința civilă nr. 573/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă ca urmare a respingerii căilor de atac(f. 81-84 din dosarul judecătoriei). iar opoziția la executare

formulată de acesta din urmă a fost respinsă ca tardiv formulată prin decizia civilă nr. 17/_ pronunțată de T. ul Specializat C. în dosar nr._ prin care a fost menținută soluția primei instanțe.

Executarea silită împotriva debitorului B. S. N. a început în dosarul nr. J8888/_ al executorului bancar T. M. u. Ulterior, potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 287/2011, executările silite privind titluri executorii aparținând instituțiilor de credit, altor entități care aparțin grupului acestora și care desfășoară activități financiare, instituțiilor financiare nebancare sau cooperativelor de credit, aflate în curs la data intrării în vigoare a dispozițiilor prezentei legi, au fost continuate de executorul care a început urmărirea silită. Astfel, executorul bancar T. M. u a devenit executor judecătoresc și a continuat executarea silită împotriva oponentului, la solicitarea expresă a creditoarei, iar executarea silită a fost continuată în același dosar, nefiind începute alte forme de executare silită. Cu toate acestea, executorul judecătoresc a înțeles să emită la data de_ o nouă somație cambială prin care debitorul avalist B. S. N. a fost somat să plătească suma de 48.056,46 lei(f. 105 din dosarul judecătoriei). Apelanta a precizat că motivul pentru care a fost emisă o nouă somație cambială a fost acela de a se aduce la cunoștința debitorului faptul că executarea silită se va realiza de executorul

judecătoresc ca urmare a modificărilor aduse de Legea nr. 287/2011, precum și pentru a fi comunicate conturile în care se va vira suma datorată. Raportat la somația cambială emisă, debitorul a înțeles să formuleze o nouă opoziție la executare ce formează obiectul prezentului litigiu.

În conformitate cu prevederile art. 62 coroborat cu art. 106 din Legea nr. 58/1934, în termen de 5 zile de la primirea somației cambiale debitorul poate face contestație la executare. Legiuitorul a înțeles să reglementeze o procedură specială de emitere a somației de executare a biletului la ordin, iar în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia, debitorul are dreptul de a formula opoziție(contestație) la executare prin care să invoce apărări în limitele impuse de art. 63 din Legea nr. 58/1934. Somația cambială se emite o singură dată, iar emiterea în cadrul aceleași executări silite a unei noi somații cambiale nu dă naștere unui nou drept al debitorului de a formula opoziție la executare și de a pune din nou în discuție valabilitatea titlului executoriu.

Debitorul B. S. N. avea deschisă calea formulării opoziției la executare în termen de 5 zile de la comunicarea somației cambiale emise la data de_, cererea fiind formulată în dosarul nr._, iar soluția definitivă și irevocabilă pronunțată fiind de respingere, ca tardivă, a opoziției formulate. Actul emis de executorul judecătoresc la data de_, deși este intitulat somație și cuprinde elementele impuse de art. 61 alin. 5 din Legea nr. 58/1934, nu poate fi considerat ca fiind actul premergător executării silite prin care se aduce la cunoștință debitorului termenul în cadrul căruia trebuie să își execute obligația de bunăvoie deoarece în cadrul executării silite care a format obiectul dosarului nr. J8888/_ al executorului bancar T. M. u (în prezent executarea fiind continuată în dosarul execuțional nr. 60/2012 al

aceluiași executor) somația cambială a fost emisă la data de_ și apoi au fost emise acte de executare silită. Opoziția la executare reglementată de dispozițiile art. 62 și art. 63 din Legea nr. 58/1934 trebuie formulată după comunicarea actului premergător executării silite, scopul acesteia fiind acela de a fi soluționate, anterior începerii executării silite propriu-zise, toate excepțiile de nulitate a titlului. Dacă debitorul pierde termenul special în cadrul căruia putea să-și valorifice apărările împotriva titlului de valoare este decăzut din dreptul de a invoca astfel de apărări, fie în cadrul unei opoziții la executare, fie în cadrul unei contestații la executare, în acest din urmă caz fiind incidente dispozițiile art. 399 alin. 3 c.pr.civ.

T. ul apreciază că prima instanță a soluționat în mod greșit excepția tardivității formulării opoziției la executare, soluția legală, prin raportare la dispozițiile imperative ale art. 62 din Legea nr. 58/1934, fiind aceea de admitere a excepției invocate de intimată și de respingere a opoziției la executare, ca tardiv formulată, motiv pentru care în temeiul art. 296 c.pr.civ. se va admite apelul declarat de intimata - apelantă SC BT L. T. I. SA în contradictoriu cu apelantul - intimatul B. S. N. împotriva sentinței civile nr.8406/2013, pronunțată la data de 21 mai 2013, în dosarul nr._ pe care o va modifică în întregime, în sensul că se va admite excepția tardivității opoziției la executare și, în consecință se va respinge, ca tardivă, opoziția la executare formulată de opozantul B. S. N. în contradictoriu cu intimata SC BT L. T. I. SA.

Ca urmare a admiterii excepției tardivității opoziției la executare, în conformitate cu dispozițiile art. 137 c.pr.civ. nu se mai impune cercetarea fondului litigiului, respectiv a motivelor invocate de contestatoare prin opoziția la executare. Cu toate acestea, instanța de apel reține faptul că în cuprinsul opoziției la executare pot fi invocate numai excepțiile de nulitate a titlului care sunt permise de dispozițiile art. 63 din Legea nr. 58/1934. Astfel, o parte din motivele invocate în cuprinsul opoziției la executare, respectiv cele care vizează perimarea executării silite, prescripția dreptului de a cere executarea silită împotriva avaliștilor și necompetența teritorială a executorului judecătoresc nu se încadrează în motivele care pot forma obiectul verificărilor instanței de judecată în cadrul unei opoziții la executare, ci reprezintă apărări care pot fi

invocate numai în cadrul unei contestații la executare conform art. 399 c.pr.civ., sub acest aspect opoziția la executare fiind inadmisibilă. De altfel, contestatorul a arătat în cuprinsul cererii de chemare în judecată că se impune admiterea opoziției la executare față de nelegalitatea procedurii de executare silită. Dimpotrivă, admiterea opoziției la executare este condiționată de invocarea în mod temeinic a unor excepții de nulitate a titlului.

Este adevărat că în motivele de fapt ale cererii s-a invocat faptul că biletele la ordin au fost completate cu încălcarea clauzelor din raportul juridic fundamental, acesta fiind singurul motiv care ar fi putut fi analizat în cadrul unei opoziții la executare, însă oponentul nu a înțeles să învestească prima instanță și cu nulitatea biletelor la ordin. Ca urmare a admiterii excepției tardivității opoziției la executare, motivele de fapt invocate cu privire la nevalabilitatea biletelor la ordin nu vor fi analizate de instanța de apel.

Față de cele reținute, în conformitate cu dispozițiile art. 296 c.pr.civ., apelul declarat de apelantul - intimat B. S. N. va fi respins ca nefundat.

PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite apelul declarat de intimata - apelantă SC BT L. T. I. SA, cu sediul în C. -N., str. G. B. nr.1, etaj 1, jud. C., în contradictoriu cu apelantul - intimatul B. S. N., cu domiciliul procesual ales în C. -N.

, str. B. J. nr. 1, ap. 3-4, jud. C., împotriva sentinței civile nr.8406/2013, pronunțată la data de 21 mai 2013, în dosarul nr._ pe care o modifică în întregime, în sensul că admite excepția tardivității opoziției la executare și, în consecință:

Respinge, ca tardivă, opoziția la executare formulată de opozantul B.

S. N. în contradictoriu cu intimata SC BT L. T. I. SA.

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul - intimat B. S.

N. în contradictoriu cu intimata - apelantă SC BT L. T. I. SA împotriva sentinței civile nr.8406/2013, pronunțată la data de 21 mai 2013, în dosarul nr._ .

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 30 septembrie 2013.

PREȘEDINTE,	JUDECĂTOR,			GREFIER,
N. K.	S. I.	C.	P.

Plecată în concediu, semnează locțiitorul președintelui instanței

Red. SI/Dact. AA 4 ex./_

Judecător fond: Ș. -B. T. an Judecătoria Cluj-Napoca

← Decizia civilă nr. 49/2013. Opozitie la executare silită		Decizia civilă nr. 9874/2013. Opozitie la executare silită →

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Decizia civilă nr. 10920/2013. Opozitie la executare silită Decizia civilă nr. 159/2013. Opozitie la executare silită Decizia civilă nr. 8765/2013. Opozitie la executare silită Decizia civilă nr. 49/2013. Opozitie la executare silită Decizia civilă nr. 9874/2013. Opozitie la executare silită Decizia civilă nr. 361/2013. Opozitie la executare silită Decizia civilă nr. 46/2013. Opozitie la executare silită Decizia civilă nr. 6/2013. Opozitie la executare silită