Decizia civilă nr. 95/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
ROMANIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. UNIC _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILA NR. 95/A/2013
Sedinta publica din data de 30 septembrie 2013 Instanta este constituita din: PRESEDINTE: M. C. B.
JUDECATOR: D. H. JUDECATOR: F. M. GREFIER: T. G.
Pe rol fiind solutionarea apelului declarat de catre apelantii B. A., B. E., A. I. - I., A. T. T., H. M. si S. O.
V. INSURANCE G. S., impotriva sentintei civile nr. 1530/_, pronuntate de catre Judecatoria D., in dosarul nr._, privind si pe intervenientul fortat M. C., cauza avand ca obiect, in prima instanta, pretentii.
La ambele apeluri nominale, se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei, dupa care, se constata ca s-a depus la data de_, de catre reprezentantul apelantilor un script, in 3 exemplare denumit "Precizari"; care dezvolta concluziile apelantilor formulate la termenul din_ cu privire la acordarea penalitatilor de intarziere. Prin scriptul depus se mai arata ca pentru termenul din_ reprezentantul apelantilor B. A. s.a. este plecat din tara si, prin urmare, nu se poate prezenta la sedinta de judecata, solicitand judecarea in lipsa a cauzei.
De asemenea, la acest termen fiind dezbaterile asupra aspectului ramas in divergenta, conform incheierii de sedinta din data de_, in baza art. 257 aliniatul 3 Cod Procedura Civila.
T. ul retine cauza in pronuntare, in baza actelor si probelor aflate la dosar.
T R I B U N A L U L,
Prin sentinta civila nr. 1580/2012 pronuntata in sedinta publica din data de 25 octombrie 2012 in dosarul nr._ al Judecatoriei D., s- a admis in parte actiunea formulata de reclamantii B. A. B. E., A.
I. -I., A. T. T. si H. M. in contradictoriu cu paratul S. O.
V. I. G. S., prin SC. O. VIG SA R. C. si intervenientul fortat M. C. si in consecinta a fost obligata parata SC O. V. I.
G. SA, prin SC O. VIG SA R. C. sa plateasca despagubiri reclamantilor astfel: 1500 Euro daune morale pentru B. A., 1250 Euro daune morale pentru B. E., 1750 Euro pentru A. T. T., 5250 Euro daune morale si 640 lei daune materiale pentru A. I. I., 5250 Euro daune morale si 198 lei daune materiale pentru H. M. . Totodata, a fost obligata parata sa le plateasca reclamantilor penalitati de intarziere - 0,1 % pe zi de intarziere calculate de la data ramanerii definitive a hotararii si pana la data achitarii integrale a despagubirilor si sa plateasca fiecarui reclamant cate 849,12 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta in acest sens, prima instanta a retinut urmatoarele: Conducatorul autoturismului marca Hyundai Santa Fe, respectiv intervenientul M. C., a condus autoturismul cu nr .de
inmatriculare provizoriu AB 06184 din directia Centru D. in directia strazii Baia Mare, avand un pasager pe bancheta din spate - H. M. . La intersectia cu str. Bistritei, nu a respectat semnificatia indicatorului ";Cedeaza trecerea"; si a intrat in coliziune cu autoturismul marca Opel Corsa cu nr. de inmatriculare_, condus de catre B. A., pasageri in acest autoturism fiind: A. I. - locul din dreapta fata, B. E., A. T. T. si Bara Istvan Zsolt pe bancheta din spate.
Din Certificatele medico-legale emise de Institutul de Medicina Legala C. - N. rezulta ca leziunile suferite de reclamanti in accident au necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale astfel -B. A. -14-16 zile ingrijiri medicale, B. E. - 12-14 zile de ingrijiri medicale, A. T. T.
- 12-14 zile de ingrijiri medicale,A. I. I. -65-70 zile de ingrijiri medicale, H. M. - 65-70 zile de ingrijiri medicale. B. A. a suferit in urma accidentului o interventie chirurgicala de urgenta si tratament post operator, i s-au administrat antibiotice si analgezice i s-a recomandat fizioterapie. B. E. a suferit un traumatism cranio- cerebral cu comotie cerebrala usoara, i s-au administrat antalgice, antiinflamatoare, efectele accidentului avand un puternic impact asupra acesteia, raportat la starea anterioara a sanatatii ei. A. T. T. a suferit un traumatism cranio- cerebral minor, a ramas cu un prejudiciu estetic, o cicatrice in zona frontal parietal stanga, astfel ca urmeaza sa efectueze o operatie estetica al carui cost a fost estimat la 1800 Euro. A. I. I. a suferit un traumatism cranio-cerebral minor cu plaga contuza in regiunea frontala, fractura epifiza distala, radiocarp drept, contuzie hemitorace stang fiind nevoita sa urmeze tratament medical, sa inlocuiasca ochelarii ce i-au fost distrusi in accident (540 lei), sa efectueze o mamografie (100 lei). H. M. a suferit o fractura 1/3 distala humerus stang cu deplasare, contuzie cervicala, a fost imobilizata timp de 50 zile beneficiind de concediu medical timp de 73 zile.
Aceasta cauza a facut obiectul dosarului penal nr.884/P/2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria D., finalizat prin rezolutia de neincepere a urmaririi penale impotriva faptuitorului M. C., motivat de lipsa plangerii prealabile a tuturor celor vatamati in accident. In cursul urmaririi penale partile vatamate au aratat ca doresc sa obtina despagubirile civile de la asiguratorul de raspundere civila in mod direct sau printr-o actiune in pretentii, indreptata impotriva acestuia.
Autoturismul marca Hyundai Santa Fe cu nr. de inmatriculare provizoriu AB 06184 era asigurat la data producerii accidentului prin polita de asigurare de raspundere civila auto seria RO/10/U4/CA la S. O. V. INSURANCE G. SA.
In temeiul art.998 si urm. cod civil, art.49-55 din Legea 136/1955 si art.37 din Ordinul CSA 5/2010 s-a admis in parte actiunea pentru urmatoarele considerente. In cazul de fata este vorba de prejudiciul moral constand in suferinta psihica ce a fost cauzata reclamantilor de fapta paratului, acestia solicitand repararea prejudiciului moral prin obligarea paratului la plata daunelor morale in cuantumul precizat anterior. Repararea integrala a prejudiciului reprezinta principiul de baza al raspunderii civile delictuale, consacrat de dispozitiile art. 998 Cod civil, in termeni precisi si cuprinzatori, ce evoca neindoielnic ideea repararii daunei in totalitatea sa, fara nici o restrangere sau limitare in raport de natura intrinseca a acestuia.
Desi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicarii criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de
cei in cauza, in plan fizic, psihic si afectiv, importanta valorilor lezate, masura in care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii. Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel incat sa nu se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a celor care pretind daunele morale.
Statuand in echitate (in lipsa unor criterii legale), instanta a apreciat ca sumele solicitate de reclamanti sunt disproportionat de mari si ca prejudiciul moral suferit de acestia poate fi reparat prin plata de daune materiale si morale mentionate in dispozitivul hotararii, la care se adauga penalitati de intarziere astfel: 0,1 % pe zi de intarziere calculate de la data ramanerii definitive a hotararii si pana la data achitarii integrale a despagubirilor.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs recurenta S.C O. VIG S.A solicitand admiterea recursului, in sensul acordarii daunelor morale intr-un cuantum diminuat avand in vedere practica si jurisprudenta din Romania, precum si casarea hotararii cu privire la penalitatile la care a fost obligata.
In motivarea cererii de recurs, recurenta a aratat ca sentinta civila atacata nu a fost motivata in ceea ce priveste acordarea daunelor morale, iar daunele morale trebuiau acordate printr-o analiza prealabila atenta si printr-o comparare a cuantumului acestora raportat la cel acordat in cazul infractiunilor savarsite cu intentie, avand in vedere faptul ca in speta de fata vatamarea corporala ce a avut loc in urma accidentului de circulatie a fost savarsita din culpa. De asemenea, sumele acordate ar trebui sa aiba efecte strict compensatorii, fara a se transforma in amenzi excesive pentru autorii daunelor si nici in venituri nejustificative pentru victime.
De altfel, recurenta a aratat faptul ca daunele morale nu inlocuiesc o valoare economica cu o alta valoare economica, ci sunt destinate a atenua sau alina suferintele fizice sau psihice ale victimei, iar cuantumul daunelor morale ce urmeaza a fi acordate trebuie sa se raporteze si la situatia economica a celor care le solicita, tocmai pentru ca acordarea de daune morale excesiv de mari raportat la veniturile pe care le realizeaza acestia ar reprezenta o imbogatire fara just temei, ceea ce contravine atat legislatiei, doctrinei si jurisprudentei din Romania, cat si jurisprudentei Europene. Cu privire la suferintele partilor vatamate (reclamantilor), recurenta a apreciat ca acestea nu au fost atat de grave incat sa se justifice acordarea unor sume exagerate cu titlu de daune morale.
Cu privire la penalitatile la care a fost obligata, recurenta a precizat faptul ca le considera nelegale, intrucat conform art.37 din Ordinul 5/2010 al CSA, asiguratorul poate fi obligat la plata penalitatilor doar in cazul daunelor materiale, nicidecum la daunele morale.
La data de 28 ianuarie 2013, apelantii B. A., B. E., A.
I. -lolanka, A. T. T. si H. M. au declarat apel impotriva sentintei civile nr. 1580 din_ a Judecatoriei D. pronuntata in dosarul civil nr._, solicitand schimbarea in parte a sentintei atacate, numai sub aspectul cuantumului daunelor morale, pe care le considera prea mici raportat la suferintele apelantilor, a cuantumului daunelor materiale de 1800 euro pentru A. T. T. si a penalitatilor de intarziere, precum si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata in apel.
In motivarea apelului, apelantii au aratat ca, la data de_, in municipiul D., la intersectia str. Libertatii cu str. Bistritei, au fost implicati
intr-un accident rutier, care a produs consecinte asupra fiecaruia dintre apelanti, victime ale evenimentului rutier din data respectiva.
In opinia apelantilor, solicitarile initiale ale sumelor cu titlu de daune morale nu au fost mari, supradimensionate, din contra ele au fost, dintru inceput, rezonabile, reusind sa asigure un echilibru just intre suferintele trecute si actuale incercate de acestia, de efectele vatamarilor, si necesitatea acordarii unei satisfactii echitabile proportionale cu prejudiciul nepatrimonial suferit. Cuantumul daunelor morale la care s-au oprit apelantii il considera rezonabil, fiind apreciat in raport de circumstantele cauzei, numarul zilelor de ingrijiri medicale necesare refacerii, proportia in care viata normala a acestora a fost afectata, gradul de indisponibilitate in derularea activitatilor zilnice, precum si traumele psihice la care au fost supusi pe timpul spitalizarii dar si ulterior. In acest sens, apelantii au mentionat ca, raportat la jurisprudenta recenta in materia despagubirilor civile, daunele morale solicitate de acestia sunt decente si chiar mai mici decat in alte situatii.
S-a mai invederat faptul ca, in timpul perioadelor de incercari de refacere a sanatatii, inclusiv pe timpul internarilor in spital, apelantii au fost privati de un mod de viata liber insusit, ceea ce constituie grave incalcari ale unor drepturi si libertati fundamentale ale omului, cum sunt: dreptul la integritatea sanatatii fizice si psihice; dreptul la libera circulatie; dreptul la desfasurarea unor activitati economice, sociale, culturale, politice sau de alta natura in conformitate cu propriile vocatii, respectiv dreptul de agrement. S-a mentionat faptul ca, ca daunele morale solicitate se impun a fi acordate, pentru a contribui la reducerea compensatorie a suferintei fizice si psihice incercate prin fapta comisa de asigurat, considerentele care trebuie avute in vedere la justetea comensurarii daunelor morale, fiind lipsirea persoanelor vatamate ulterior accidentului de modul normal de a-si continua trairile materiale, fizice, psihice, emotionale,
Referitor la daune materiale pentru A. T. T., s-a invederat ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra daunelor materiale de 1800 Euro pentru A. T. T., reprezentand costul operatiei chirurgicale de reconstructie plastica si reparatorie in urma slutirii acesteia. Este vorba de o operatie estetica ca urmare a diagnosticului de sechele cicatriciale posttraumatice scalp temporopanetal in forma literei L cu varful anterior si latura mediala de 6,6 iar cea laterala de 5 crn, latimea fiind in medie de 3 mm Desi este un prejudiciu material viitor, el este cuantificat in prezent si este neindoielnic ca se va produce si doar lipsa posibilitatilor materiale a determinat ca aceasta operatie sa nu aiba loc pana in prezent.
Cu privire la penalitatile de 0,1% pe zi de intarziere s-a observat faptul ca, in sentinta civila apelata, instanta de fond, fara nici o motivare in sensul respingerii pretentiilor apelantilor si fara aratarea temeiului juridic, a obligat parata sa plateasca "reclamantilor penalitati de intarziere de 0,1% pe zi de intarziere calculate de la data ramanerii definitive si pana la data achitarii integrale a despagubirilor".
Or, apelantii au apreciat ca stabilirea cuantumului penalitatilor a fost corecta, ceea ce doresc insa sa releve instantei de control judiciar este data de la care curg penalitatile si care in opinia acestora nu este data ramanerii definitive a hotararii, ci data avizarii daunei, respectiv data cererii de conciliere a apelantilor. In subsidiar, data de la care curg penalitatile este cel tarziu data chemarii in judecata. Astfel, erau incidente prev. art. 36, 37 si 38 alin. 2 din Anexa la Ordinul 5/2010 emis de CSA, in vigoare la data producerii accidentului. Conform art. 38 alin 2 din Anexa la Ordinul
5/2010, s-a depus cerere de despagubire, avizand astfel de dauna asiguratorul incepand cu_, conform cererilor de despagubire prezente la dosar. Obligatia legala a acestuia din urma era sa solutioneze cererea de despagubire in termenul legal de 3 luni. Inlauntrul acestui termen asiguratorul era obligat, conform art. 36 alin 4 din Anexa la Ordinul 5/2010 emis de CSA, sa raspunda cererii partilor vatamate, formuland o oferta de despagubire conform propriilor investigatii sau sa notifice partile prejudiciate motivele pentru care nu a aprobat, in tot sau in parte, pretentiile de despagubire. S-a observat ca, din actele si lucrarile dosarului, niciuna dintre aceste obligatii nu a fost indeplinita in termenul legal, desi cererea de despagubire a fost formulata in data de_ .
Or, art. 37 din Ordinul CSA este cat se poate de clar, iar acest text legal a fost introdus cu intentia manifesta de a sanctiona conduita pasiva a societatilor de asigurare care nu solutioneaza cererile de despagubire formulate de catre persoanele prejudiciate prin obligarea acestora la penalitatile amintite aplicate la sumele pe care le datoreaza cu titlu de despagubire. Astfel, solicitarea apelantilor cu privire la plata penalitatilor de la data avizarii daunei este pe deplin justificata legal, deoarece anterior cererii de chemare in judecata, parata era in posesia tuturor datelor care probau atat antrenarea raspunderii civile in sarcina autorului accidentului cat si intinderea pretentiilor apelantilor.
La data de 15 aprilie 2013, apelantii intimati B. A., B. E.
, A. I. -lolanka, A. T. T. si H. M. au formulat intampinare, prin care au solicitat sa se constate ca "Cererea de recurs" formulata in cauza de S. O. V. INSURANCE G. S.A este nelegala, netemeinica si nefondata, si prin urmare respingerea acesteia, motivat, in principal, pe considerentul ca actiunea asiguratorului este o cerere de apel, care nu indeplineste cerintele Codului de procedura civila, deoarece nu este motivata in drept. In subsidiar, intimatii au solicitat respingerea recursului asiguratorului pe motiv ca acesta este nelegal, netemeinic si nefondat.
In opinia intimatilor, sentinta civila apelata este motivata numai ca din punctul lor de vedere daunele acordate apelantilor-reclamanti sunt mult diminuate, sub limita rezonabilitatii, din considerente expuse pe larg in motivele de apel. In opinia intimatilor, daunele acordate de instanta fondului sunt, din contra, diminuate raportat nu numai la jurisprudenta in materie dar si la solicitarile din cererea introductiva care nu au fost, supradimensionate, fiind rezonabile reusind sa asigure un echilibru just intre suferintele trecute si actuale incercate de apelanti, de efectele vatamarilor, si necesitatea acordarii unei satisfactii echitabile proportionale cu prejudiciul nepatrimonial suferit.
Cu privire la penalitatile de 0,1% pe zi de intarziere calculate de la data ramanerii definitive a hotararii si pana la data achitarii integrale a despagubirilor, instituite de instanta fondului in sarcina asiguratorului, intimatii au aratat ca nu pot fi primite sustinerile acestuia cu privire la modul de interpretare a art. 37 din Ordinul nr.5/2010. Nu se observa nici o referire in textul legal la daune materiale si separat la daune morale, norma incidenta in materie nefacand distinctie intre acestea referindu-se doar la despagubire. Mai mult, pozitia intimatilor, in privinta penalitatilor, reliefata de altfel, si in motivele de apel, a fost, aceea ca plata penalitatilor de intarziere ar trebui sa curga in principal de la data avizarii daunei, deoarece anterior cererii de chemare in judecata parata era in posesia tuturor datelor care probau atat antrenarea raspunderii civile in sarcina autorului accidentului cat si intinderea pretentiilor.
La data de 22 aprilie 2013, intimata SC O. VIG SA prin SC
O. VIG SA - R. C. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de apel introdusa de apelantii B. A., B. E., A.
T. T., H. M. si A. I. .
In motivare, intimata a aratat faptul ca potrivit "Ghidului pentru solutionarea daunelor morale: studiu privind practica nationala si europeana in materie, sinteza si recomandari pentru solutionarea daunelor morale suferite ca urmare a vatamarii sanatatii si a integritatii corporale ori a decesului persoanelor produse prin accidente de vehicule" accesibil pe pagina de internet, http://www.fpvs.ro, ghid care realizeaza un studiu al practicii instantelor judecatoresti din Romania si al legislatiilor statelor europene, media generala a despagubirilor acordate de instantele judecatoresti romane pentru daune morale pentru fiecare zi de ingrijire medicala necesara vindecarii este de 344 lei. Cu titlu de exemplu, Judecatoria C. N., prin sentinta civila nr. 1678/2013 pronuntata in sedinta publica din_ in dosarul nr._, a acordat reclamantului suma de 30.000 lei pentru vatamari corporale care au necesitat 150-160 de zile de ingrijiri medicale, considerand suficienta suma pentru a compensa trauma prin care a trecut partea vatamata ca urmare a accidentului.
Pornind de la definitia data de doctrina daunei morale, intimata a aratat ca indemnizarea ceruta ca echivalent al prejudiciului nepatrimonial generat prin fapta ilicita va trebui sa reprezinte o justa si integrala dezdaunare, insa sumele vor fi stabilite astfel incat sa nu constituie nici amenzi excesive pentru autorii daunelor si nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor. Or, criteriul care sta la baza cuantificarii daunelor morale nu este calitatea de asigurat a celui chemat sa repare prejudiciul cauzat si nici limitele maxime de despagubire ce cresc de la an la an, ci cuantumul acestora trebuie sa fie in mod obiectiv unul just, rational, echitabil, dar mai ales rezonabil.
Analizand exceptia nelegalei timbrari a apelului declarat de apelanta SC O. VIG SA
, exceptie invocata din oficiu de catre tribunal in sedinta publica din data de_, instanta retine urmatoarele.
Potrivit prevederilor art.11 din Legea nr.146/1997, cererile pentru exercitarea apelului sau recursului impotriva hotararilor judecatoresti se taxeaza cu 50% din taxa datorata la suma contestata, pentru cererea sau actiunea evaluabila in bani solutionata de prima instanta, iar potrivit dispozitiilor art.3 al.2 din OG nr.32/1995, cererile de chemare in judecata adresate instantelor judecatoresti care au un obiect evaluabil pecuniar se timbreaza, in cazul exercitarii unor cai de atac, cu timbru judiciar stabilit prin raportare la valoarea pretentiilor deduse judecatii.
Taxa de timbru aferenta actiunii, inclusiv a caii de atac, se achita anticipat, potrivit prevederilor art.20 al.1 si 2 din acelasi act normativ, sau daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal in momentul inregistrarii actiunii sau cererii, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata. Neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea cererii, conform art.20 al.3 din acelasi act normativ, dispozitii similare regasindu-se in art.9 din OG nr.32/1996.
In prezenta cauza, taxa judiciara de timbru datorata de apelanta SC O. VIG SA era in suma de 1467,88 lei, iar timbrul judiciar care trebuia aplicat pe cerere era de 5 lei, prin raportare la valoarea contestata. Intrucat apelul formulat de apelanta nu a fost legal timbrat, s-a pus in
vedere acesteia, prin rezolutia aplicata la primirea caii de atac, sa depuna dovada de achitare a taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar mai sus mentionate, apelanta fiind citata cu aceasta mentiune la data de_, conform dovezii de comunicare a citatiei depuse la fila 17 din dosar.
Intrucat apelanta nu a completat timbrajul conform dispozitiei instantei, dar nici nu a formulat cerere de reexaminare impotriva taxei judiciare de timbru stabilite in sarcina sa, tribunalul va admite exceptia nelegalei timbrari a apelului, invocata din oficiu, aceasta exceptie avand caracter absolut si trebuind a fi solutionata cu precadere fata de alte cereri formulate de parti. Pe cale de consecinta, in temeiul art.20 al.3 din Legea nr.146/1997 si art.137 Cod procedura civila, va anula ca nelegal timbrat apelul declarat de apelanta SC O. VIG SA impotriva sentintei civile nr.1580/_ pronuntata de Judecatoria D. in dosarul nr._ .
Analizand hotararea atacata prin prisma sustinerilor apelantilor B.
A., B. E., A. I. -I., A. T. T. si H. M. si a apararilor formulate prin intampinare de catre intimata, precum si a prevederilor art.295 si 296 Cod procedura civila, tribunalul retine urmatoarele.
Din Referatul cu propunere de a nu se incepe urmarirea penala intocmit de IPJ C. - Politia municipiului D. la data de_ rezulta ca la data de_ a avut loc un accident rutier soldat cu vatamarea corporala a mai multor persoane in municipiul D., la intersectia str.Libertatii cu str.Bistritei. In urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca intervenientul fortat M. C. a condus autoturismul marca Hyundai Santa Fe cu nr. de inmatriculare AB 06184 pe str.Libertatii, din directia Centru D. in directia strazii Baia Mare, avand un pasager pe bancheta din spate - H. M.
. La intersectia cu str. Bistritei, nu a respectat semnificatia indicatorului ";Cedeaza trecerea"; si a intrat in coliziune cu autoturismul marca Opel Corsa cu nr. de inmatriculare_, condus de catre apelantul B. A., pasageri in acest autoturism fiind A. I., B. E. si A. T. T. .
Desi fiecare dintre apelanti a suferit vatamari corporale in evenimentul rutier din data de_, acestia au declarat ca nu inteleg sa depuna plangere penala impotriva autorului accidentului, respectiv intervenientul M. C., urmand ca pretentiile de natura civila sa le formuleze impotriva asiguratorului RCA al faptuitorului. Prin Rezolutia data la data de_ in dosarul nr.884/P/2011, Parchetul de pe langa Judecatoria D. a dispus neinceperea urmaririi penale fata de faptuitorul M.
, cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta de art.184 al.1, 2, 3 si 4 Cod penal, intrucat lipseste plangerea prealabila si a intervenit impacarea partilor.
In urma evenimentului rutier produs la data de_, intervenientul fortat M. C. a fost sanctionat contraventional prin procesul verbal seria CP nr.0346691/_ intocmit de Politia municipiului
.
La data de_, pentru autovehiculul marca Hyundai Santa Fe era valida politia de asigurare pentru raspundere civila auto obligatorie emisa la_ de intimata SC O. VIG SA.
La data de_, apelantii B. A., B. E., A. I. -I.
, A. T. T. si H. M. au depus cate o cerere de despagubire, inregistrata la societatea de asigurare SC O. VIG SA, solicitand plata despagubirilor pentru prejudiciile morale si materiale suferite in urma accidentului rutier anterior mentionat, in cuantumurile indicate in cuprinsul fiecarei cereri. De asemenea, apelantii au anexat fiecarei cereri de despagubire documente justificative. Aceste cereri nu au fost solutionate de
asigurator, nefiind contestat de catre acesta ca nu au fost platite despagubiri in favoarea apelantilor si nu au fost emise oferte de despagubire.
Sentinta pronuntata de prima instanta, prin care au fost admise in parte pretentiile apelantilor cu privire la daunele morale, a fost criticata de catre acestia sub aspectul cuantumului daunelor acordate.
Astfel, prima instanta a retinut in mod corect atat imprejurarile producerii evenimentului rutier din data de_, cat si faptul ca fiecare dintre apelanti a suferit vatamari corporale ca urmare a accidentului produs din culpa intervenientului M. C. . Sub acest aspect, din inscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta urmatoarele.
Apelantul B. A., in varsta de 31 de ani la data respectiva, a suferit in urma accidentului un traumatism toracic inchis mixt, pneumotorace postraumatic stang, contuzie toracoca stanga, TCC, fiind necesare o interventie chirurgicala de urgenta si tratament postoperator. Leziunile suferite au necesitat 14-16 zile de ingrijiri medicale si au pus in primejdie viata victimei. Dupa operatie i s-au administrat antibiotice, analgezice si i s-a recomandat evitarea efortului fizic si a expunerii la noxe si intemperii, fizioterapie si gimnastica respiratorie, precum si tratament dupa externare conform indicatiilor.
Apelanta B. E., in varsta de 49 de ani la data accidentului, a suferit in urma evenimentului rutier un traumatism cranio-cerebral cu comotie cerebrala usoara, iar leziunile suferite au necesitat 12-14 zile de ingrijiri medicale pentru recuperare. S-a practicat sutura plagii si s-a recomandat vitaminoterapie, antialgice, antiinflamatoare, decontracturante musculare, neuroleptice, evitarea expunerii prelungite la soare, consumul de neurotoxice.
T. T., in varsta de 21 de ani la data accidentului, a suferit in urma evenimentului rutier un traumatism cranio-cerebral minor, contuzie toraco-abdominala, plaga prin contuzie regiunea frontala, escoriatii multiple membrul inferior stang. S-a practicat sutura plagii si s-a recomandat tratament antibiotic, antialgic, antiinflamator si anticoagulant. Conform certificatului medico-legal eliberat la data de_, leziunile suferite au necesitat 12-14 zile de ingrijiri medicale. Din scrisoarea medicala nr.2/_ si oferta de pret emise de SC OPTILENS MED S. rezulta ca apelanta a fost diagnosticata la data de_ cu sechele cicatriciale posttraumatice scalp temporoparietal in forma literei L cu varful anterior si latura mediala de 6,6 iar cea laterala de 5 cm, latimea fiind in medie de 3 mm. S-a propus excizia cicatricilor patologice si sutura in doua straturi (superficial cuticulara), costul acestei interventii fiind de 1800 Euro.
A. I. -lolanka, in varsta de 57 de ani la data respectiva, a suferit in urma accidentului un traumatism cranio-cerebral minor, cu plaga contuza in regiunea frontala, fractura epifiza distala radiocarp drept, contuzie genunchi stg., contuzie hemitorace stg., RCCA cu plaga contuza regiunea frontala, iar leziunile suferite au necesitat 65-70 zile de ingrijiri medicale. S-a efectuat toaleta si sutura plagii, s-au efectuat investigatii si s- a recomandat tratament antiinflamator, antialgic, decontracturant, imobilizare pe atela de radius.
M., in varsta de 44 de ani la data accidentului, a suferit in urma acestuia o fractura 1/3 distala humerus stg. cu deplasare, contuzie cervicala. S-a practicat reducerea fracturii si imobilizare in atela gipsata cu epolet. Leziunile suferite au necesitat 45 - 50 zile de ingrijiri medicale. De asemenea, a beneficiat de 73 de zile de concediu medical.
Principiul stabilit de dispozitiile art.998-999 cod civil (1864), in vigoare la data savarsirii faptei ilicite de catre intervenientul M. C. si a nasterii dreptului la despagubire in favoarea apelantilor, este acela ca autorul faptei ilicite are obligatia acoperirii integrale a prejudiciului cauzat prin fapta sa, indiferent de imprejurarea ca acel prejudiciu este de ordin material sau moral.
Este indiscutabil ca prejudiciul cauzat fiecaruia dintre apelanti ca urmare a evenimentului rutier din data de_ are si o componenta de ordin nepatrimonial. Apelantii au suferit leziuni corporale, astfel cum au fost descrise mai sus si au fost supusi unor proceduri medicale pentru recuperare (interventii chirugicale, investigatii medicale, tratament medicamentos), ulterior externarii fiindu-le recomandate diferite tratamente (fizioterapie, regim igieno-dietetic, tratament medicamentos), respectiv concediu medical. Pentru fiecare dintre acestia natura si gravitatea leziunilor a condus la un anumit numar de zile de ingrijiri medicale, stabilite prin certificate medico-legale.
Din inscrisurile depuse in probatiune in dosarul de fond rezulta ca apelantii au fost supusi unor suferinte fizice, inerente vatamarii integritatii corporale si a sanatatii persoanei, dar si psihice, intrucat pe perioada spitalizarii iar ulterior a recuperarii, acestora le-a fost limitat dreptul la un mod de viata normal, conditiile obisnuite de viata ale victimelor accidentului fiind in mod evident alterate, pe o anumita perioada de timp apelantii fiind lipsiti sau restransi in dreptul la o viata profesionala si sociala normala, fiind afectata chiar posibilitatea lor de a derula activitatile zilnice obisnuite. Mai mult decat atat, apelanta A. T. T. a suferit nu doar un prejudiciu de ordin corporal si psihic, ci si un prejudiciu de ordin estetic (cicatrice la nivelul fetei), cu atat mai grav cu cat apelanta este o persoana de sex feminin, tanara, pentru care efectele unui asemenea prejudiciu sunt percepute mai acut decat ar fi fost in alte situatii, raportat la sexul si varsta victimei.
Este real ca stabilirea intinderii despagubirilor necesare pentru acoperirea unor asemenea prejudicii este o sarcina dificila. Prin insasi natura lor, daunele morale nu au o valoare patrimoniala si astfel nu pot fi evaluate pecuniar. Insa rolul despagubirilor acordate pentru astfel de prejudicii nu este acela de a inlocui o valoare economica cu o alta valoare economica, ci de a atenua sau alina suferintele fizice sau psihice ale persoanelor prejudiciate, avand un efect compensatoriu.
Stabilirea cuantumului despagubirilor in situatia analizata este cu atat mai dificila cu cat nu exista criterii legale de cuantificare a prejudiciului moral. In doctrina si in practica judiciara s-a retinut ca aceste despagubiri trebuie sa aiba un efect strict compensatoriu, fara a se transforma in amenzi excesive pentru autorul faptei ilicite sau persoanele raspunzatoare si nici in venituri nejustificate pentru victime. In absenta unor criterii legale, la stabilirea cuantumului acestora s-a propus sa fie avute in vedere criteriul gravitatii prejudiciului moral si criteriul echitatii. De asemenea, desi nu reprezinta izvor de drept, practica judiciara are o anumita relevanta in cuantificarea despagubirilor, intrucat adoptarea unor solutii in conditii similare poate reprezenta un reper orientativ in stabilirea acestor despagubiri.
In speta dedusa judecatii, raportat la gravitatea leziunilor produse fiecarui apelant in parte, raportat la numarul de zile de ingrijiri medicale apreciate drept necesare pentru refacerea organismului, vazand totodata si natura, respectiv durata procedurilor medicale la care a fost
supus fiecare dintre apelanti, precum si criteriile de apreciere avute in vedere in spetele depuse cu titlu de practica judiciara, tribunalul apreciaza ca sumele solicitate cu titlu de daune morale de catre apelanti au un caracter rezonabil si sunt de natura a asigura o justa compensare acestora pentru suferintele fizice si psihice produse ca urmare a evenimentului rutier, cat si pentru modificarea calitatii vietii acestora pentru perioadele mentionate anterior, necesare refacerii lor. Din aceasta perspectiva, pretentiile apelantilor cu privire la daunele morale se impuneau a fi admise in totalitate, sub acest aspect impunandu-se schimbarea sentintei pronuntate de prima instanta, in sensul acordarii sumei de 3000 euro cu titlu de daune morale, reclamantului B. A. ; a sumei de 2500 euro cu titlu de daune morale, reclamantei B. E. ; a sumei de 3500 euro cu titlu de daune morale, reclamantei A. T. T. ; a sumei de 10.500 euro cu titlu de daune morale, reclamantei A. I. -I. si a sumei de 10.500 euro cu titlu de daune morale, reclamantei H. M. .
In ceea ce o priveste pe apelanta A. T. T., la stabilirea cuantumului daunelor morale acordate s-a avut in vedere si prejudiciul estetic incercat de aceasta, asa cum a fost descris anterior, si asa cum a fost de altfel invocat si de catre apelanta prin cererea de despagubire adresata asiguratorului si ulterior prin cererea de chemare in judecata.
In ceea ce priveste sustinerile apelantei A. T. T. cu privire la omisiunea primei instante de a se pronunta asupra despagubirilor materiale in suma de 1800 euro, tribunalul constata ca intial, prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 3500 euro reprezentand daune morale, reiterand astfel solicitarea din cererea de despagubire adresata societatii de asigurare. In motivarea actiunii, reclamanta a sustinut ca a suferit si un prejudiciu estetic prin faptul ca a ramas cu o cicatrice violacee in forma literei L in zona frontal - parietal stanga, care prin interventie chirurgicala de reconstructie plastica si reparatorie doar estompeaza cicatricea, iar costul acestei interventii este de 1800 euro. Reclamanta a precizat in mod expres ca suma de 3500 euro pe care o pretinde de la asigurator "include si cei 1800 euro necesari pentru operatia mai sus amintita";, fixand astfel in mod cert pretentiile sale la o suma de 3500 euro cu titlu de daune morale, fara a solicita si despagubiri materiale de la asigurator. In cursul judecarii cauzei nu au fost depuse modificari de actiune, ci abia prin concluziile scrise depuse la dosar in sedinta publica din data de_, cand prima instanta a si retinut cauza spre solutionare, reclamanta a specificat ca solicita suma de 1800 euro cu titlu de despagubiri materiale. Aceste precizari din cuprinsul concluziilor scrise, prin care se tindea la modificarea obiectului actiunii, nu au imbracat o forma procedurala adecvata unei modificari de actiune si nu au fost sustinute de catre reclamanta ca atare (de altfel nici nu au fost comunicate partii parate), nu au facut obiectul calificarii de catre prima instanta si in final nici nu au fost analizate in cuprinsul hotararii atacate. Insa, o eventuala omisiune a primei instante de a se pronunta asupra unor capete de cerere cu care a fost investita nu poate fi valorificata pe calea unui apel declarat in cauza, intrucat completarea hotararii nu poate fi obtinuta decat ca urmare a formularii unei cereri de completare in temeiul prevederilor art.281 ind.2 Cod procedura civila, dupa cum prevad in mod expres dispozitiile art.281 ind.2a din acelasi act normativ, introduse prin Legea nr.202/2010. Din aceasta perspectiva, este inadmisibila invocarea in apel a omisiunii primei instante de a se pronunta asupra cererii de obligare a paratei la plata despagubirilor materiale in favoarea apelantei A. T. T. .
In sfarsit, in ceea ce priveste penalitatile de intarziere solicitate de catre apelanti, se constata ca la momentul proceducerii evenimentului rutier era in vigoare Ordinul CSA nr.5/2010. Potrivit prevederilor art.36 din acest act normativ, (1) Despagubirea se plateste de catre asiguratorul RCA in maximum 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii raspunderii si cuantificarii daunei, solicitat in scris de catre asigurator, sau de la data la care asiguratorul a primit o hotarare judecatoreasca definitiva cu privire la suma de despagubire pe care este obligat sa o plateasca.
Asiguratorul RCA poate desfasura investigatii privind producerea accidentului, in termen de cel mult 3 luni de la data avizarii producerii evenimentului asigurat, in conditiile in care respectivul accident nu face obiectul unor cercetari efectuate de autoritatile publice.
Asiguratorul RCA are obligatia sa comunice in scris asiguratului si pagubitului intentia de a desfasura investigatii privind producerea accidentului, in termen de maximum 10 zile de la data avizarii daunei.
In termen de cel mult 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat de catre partea prejudiciata ori de catre asigurat, asiguratorul RCA este obligat:
fie sa raspunda cererii partii solicitante, formuland oferta de despagubire potrivit propriilor investigatii cu privire la producerea evenimentului asigurat, in cazul in care se dovedeste indeplinirea conditiilor de asigurare si producerea riscurilor acoperite prin asigurarea obligatorie RCA;
fie sa notifice partii prejudiciate motivele pentru care nu a aprobat, in totalitate sau partial, pretentiile de despagubire.
Asiguratorul RCA este obligat sa elibereze asiguratului/utilizatorului, in termen de 15 zile de la inregistrarea solicitarii acestuia, un certificat privind daunele inregistrate, pe parcursul ultimilor 5 ani de relatii contractuale, sau absenta acestor daune.
De asemenea, conform art.37 din Ordinul CSA nr.5/2010, Daca asiguratorul RCA nu isi indeplineste obligatiile in termenele prevazute la art.
36 sau si le indeplineste defectuos, inclusiv daca diminueaza nejustificat despagubirea, la suma de despagubire cuvenita, care se plateste de asigurator, se aplica o penalizare de 0,1%, calculata pentru fiecare zi de intarziere
.
In speta dedusa judecatii, autovehiculul marca Hyundai Santa Fe cu nr. de inmatriculare AB 06184 condus de intervenientul fortat M.
C. a fost asigurat la data producerii evenimentului rutier la societatea SC
O. VIG SA in baza politei de asigurare de raspundere civila auto obligatorie seria RO/10/U4/CA nr.008539250 incheiata la data de_ .
Reclamantii au inregistrat la data de_ la parata SC O. VIG SA cate o cerere de despagubire, prin care au solicitat plata despagubirilor materiale, respectiv a daunelor morale, in cuantumurile indicate si in petitul actiunii. Parata nu a contestat primirea acestor cereri si nici nu a sustinut ca ar fi solicitat alte inscrisuri reclamantilor, in completarea celor depuse, sau ca ar fi facut investigatii cu privire la imprejurarile producerii evenimentului rutier ori avariile cauzate. Practic, dupa inregistrarea cererilor de despagubire, care constituie totodata avizare de dauna conform art.38 al.2 din Ordinul CSA nr.5/2010, aceste cereri au ramas in nelucrare, parata nefacand nici un demers dintre cele la care era obligata sau la care era indreptatita conform art.36 din acelasi act normativ.
Dispozitiile art.36 si 37 din Ordinul CSA nr.5/2010 reglementeaza scadenta obligatiei de plata a despagubirilor de care este tinut asiguratorul RCA, precum si dreptul persoanei pagubite de a pretinde penalitati de intarziere in ipotezele in care asiguratorul RCA nu isi indeplineste obligatia de plata a despagubirilor in termenele prevazute. Intentia edictarii acestei reglementari a fost in mod evident aceea de a asigura celeritatea in indeplinirea obligatiilor de plata ce le revin societatilor de asigurare autorizate care incheie polite de asigurare de raspundere civila auto obligatorie, astfel incat persoanele pagubite sau celelalte societati care au incheiat polite de asigurare facultative sa isi poata recupera in timp util cheltuielile efectuate pentru repararea prejudiciilor cauzate ca urmare a producerii unui accident rutier.
Examinand dispozitiile art.36 din Ordinul CSA nr.5/2010 in spiritul acestor norme, tribunalul apreciaza ca se impune obligarea societatii de asigurare la plata de penalitati de intarziere in toate acele ipoteze in care aceasta refuza in mod expres sau omite sa achite despagubirile, desi dosarul de dauna ce i-a fost comunicat este complet, invocand motive care nu sunt intemeiate. O interpretare in sens contrar ar conduce la concluzia ca in acele cazuri in care asiguratorul RCA refuza plata despagubirilor invocand diferite motive si ridicand obiectiuni care nu au suport faptic si legal, acesta sa nu poata fi obligat la plata de penalitati de intarziere, or o asemenea concluzie este contrara intentiei legiuitorului care a apreciat ca se impune acordarea acestor penalitati de intarziere, ca o evaluare a prejudiciului incercat de persoana pagubita sau asiguratorul subrogat in drepturile sale daca asiguratorul RCA nu achita despagubirile in termenele stabilite. De asemenea, nu poate fi ignorata imprejurarea ca invocarea unor obiectiuni si ulterior generarea unui litigiu civil pentru achitarea despagubirilor poate necesita un anumit interval de timp pentru solutionare, iar penalitatile de intarziere la care se refera art.36 din Ordinul CSA nr.5/2010 au tocmai rolul de a acoperi prejudiciul incercat de creditorul obligatiei de plata a despagubirilor, ca urmare a achitarii acestor despagubiri cu o mare intarziere fata de scadenta stabilita prin acelasi ordin. Acesta este motivul pentru care, ca regula, momentul de la care incep sa curga penalitatile de intarziere este legat de avizarea de dauna si doar prin exceptie, in anumite situatii cum sunt si cele enumerate de apelanti (ipoteza cand se solicita despagubiri pe calea unei actiuni in justitie, fara ca in prealabil asiguratorul sa fi fost avizat de producerea daunei; ipoteza cand persoana pagubita s-a constituit parte civila in procesul penal, iar societatea de asigurare a fost citata in respectivul litigiu in calitate de asigurator de raspundere civila etc.), momentul de la care incep sa curga penalitatile de intarziere este stabilit in functie de data primirii unei hotarari judecatoresti definitive cu privire la suma stabilita cu titlu de despagubiri.
In ceea ce priveste scadenta obligatiei de plata a despagubirilor, in ipoteza in care asiguratorul a fost avizat de producerea daunei si nu a solicitat documente in completare necesare stabilirii raspunderii si cuantificarii daunei si nici nu si-a exercitat dreptul de a efectua investigatii cu privire la evenimentul rutier si avariile produse, anuntand in acest sens persoana pagubita in termen de 10 zile de la avizarea daunei, aceasta scadenta nu poate fi stabilita decat la 10 zile de la data depunerii cererii de despagubire. Devreme ce dispozitiile art.36 al.1 din Ordinul CSA nr.5/2010, prima teza, prevad ca Despagubirea se plateste de catre asiguratorul RCA in maximum 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii raspunderii si cuantificarii daunei, solicitat in scris de catre asigurator, este in
spriritul unei interpretari logice a textului ca in ipoteza in care asiguratorul nu a solicitat in scris si alte documente, scadenta obligatiei de plata a despagubirii sa fie fixata in termen de 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar solutionarii cererii de despagubire, in speta data depunerii acestei cereri cu inscrisurile aferente in probatiune. Sub acest aspect, tribunalul nu poate subscrie opiniei apelantilor in sensul ca penalitatile de intarziere ar curge de la data avizarii daunei intr-o situatie cum este si cea de fata. Dispozitiile art.36 al.1 din Ordinul CSA nr.5/2010 stabilesc doua momente, alternative, pentru scadenta obligatiei de plata a despagubirilor, fixata de fiecare data la expirarea unui termen de 10 zile de la un moment determinat (momentul cand asiguratorul detine toate documentele necesare solutionarii dosarului de dauna, respectiv momentul la care s-a comunicat asiguratorului o hotarare judecatoreasca definitiva, prin care se stabileste cuantumul despagubirilor). Or, devreme ce legiuitorul a acordat societatii de asigurare un termen de 10 zile pentru plata despagubirilor de la data la care aceasta este in posesia tuturor inscrisurilor care sunt necesare solutionarii cererii de despagubire, inclusiv a celor solicitate in completare, pentru identitate de ratiune, asiguratorul are un termen de 10 zile pentru a efectua plata despagubirilor si in situatia in care i-au fost puse la dispozitie de la inceput toate documentele necesare stabilirii conditiilor producerii evenimentului rutier si a cuantificarii despagubirilor.
Asadar, in speta dedusa judecatii, parata a fost avizata de producerea daunei la data de_, atasandu-se cererii de despagubire si inscrisurile necesare in probatiune. Cum parata nu a mai solicitat alte inscrisuri si nici nu a anuntat persoanele pagubite despre intentia sa de a efectua investigatii proprii, data la care obligatia de plata a despagubirilor a devenit scadenta si de la care au inceput sa curga penalitatile de intarziere a fost data de_, termenul (de drept substantial) fiind calculat in conformitate cu prevederile art.2553 al.1 Cod civil.
In sfarsit, penalitatile de intarziere vor fi calculate prin raportare la despagubirile materiale si daunele morale acordate apelantilor, contrar celor pretinse de apelanta SC O. VIG SA, intrucat prin sentinta pronuntata de prima instanta acestea au fost stabilite la un procent de 0,1% pe zi de intarziere raportat la cuantumul despagubirilor, fara a se face distinctie in functie de natura acestor despagubiri, iar apelul declarat de apelanta, care a vizat si acest aspect, a fost anulat ca netimbrat.
Pentru toate considerentele expuse, tribunalul apreciaza ca apelul declarat in cauza este intemeiat si va fi admis in temeiul dispozitiilor art.297 al.1 Cod procedura civila, urmand sa fie schimbata in parte sentinta civila nr.1580/_ pronuntata de Judecatoria D., in sensul admiterii actiunii formulate de reclamantii apelanti, urmand ca parata sa fie obligata la plata daunelor morale conform dispozitivului prezentei decizii. Solutia primei instante cu privire la despagubirile materiale acordate si cheltuielile de judecata stabilite in sarcina paratei va fi mentinuta, dispozitiile instantei de fond cu privire la aceste capete de cerere nefacand obiectul apelului. Nu va fi schimbata hotararea pronuntata de prima instanta in sensul acordarii despagubirilor materiale in cuantum de 1800 euro in favoarea apelantei A.
T. T., intrucat apelul este inadmisibil in aceasta privinta, pentru considerentele expuse mai sus.
In ce priveste aspectul ramas in divergenta, privitor la penalitatile de intarziere, tribunalul va decide cu unanimitate de voturi schimbarea dispozitiei din sentinta pronuntate de instanta de fond cu privire la aceste
penalitati, urmand a se dispune obligarea paratei SC O. VIG SA sa plateasca reclamantilor penalitati de intarziere de 0,1% pe zi de intarziere aferente sumelor stabilite cu titlu de daune morale si despagubiri materiale in favoarea reclamantilor, incepand cu data de_ si pana la data platii efective.
In baza dispozitiilor art.274 Cod procedura civila, retinand culpa procesuala a intimatei, instanta va dispune obligarea acesteia la plata in favoarea apelantilor a cate o suma de 340 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel, reprezentand onorariu avocatial si cheltuieli efectuate cu traducerea apelului si a inscrisurilor atasate, pentru comunicare cu intervenientul fortat, justificate cu chitantele depuse la filele 133-138.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E :
Admite exceptia nelegalei timbrari a apelului declarat de apelanta SC O. VIG SA, invocata din oficiu.
Anuleaza apelul declarat de apelanta SC O. VIG SA impotriva sentintei civile nr.1580/_ pronuntata de Judecatoria D. in dosarul nr._ .
Admite apelul declarat de apelantii B. A., B. E., A. I.
-I., A. T. T. si H. M. in contradictoriu cu intimata SC O. VIG SA si intervenientul fortat M. C. impotriva sentintei civile nr.1580/_ pronuntata de Judecatoria D. in dosarul nr._, pe care o schimba in parte, in sensul ca admite actiunea formulata de reclamantii B. A., B. E., A. I. -I., A. T. T. si H. M. in contradictoriu cu parata SC O. VIG SA si intervenientul fortat M.
C. si, in consecinta, obliga parata sa plateasca suma de 3000 euro cu titlu de daune morale, in echivalent in lei la data platii, reclamantului B.
A. ; suma de 2500 euro cu titlu de daune morale, in echivalent in lei la data platii, reclamantei B. E. ; suma de 3500 euro cu titlu de daune morale, in echivalent in lei la data platii, reclamantei A. T. T. ; suma de 10.500 euro cu titlu de daune morale, in echivalent in lei la data platii, reclamantei A. I. -I. si suma de 10.500 euro cu titlu de daune morale, in echivalent in lei la data platii, reclamantei H. M. .
Mentine restul dispozitiilor sentintei atacate.
Obliga intimata SC O. VIG SA sa plateasca fiecarui apelant cate o suma de 340 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica din data de 30 septembrie 2013.
PRESEDINTE | JUDECATOR | GREFIER | ||
M. C. B. | D. | H. T. | G. |
decide:
In ce priveste aspectul solutionat in complet de divergenta, Obliga parata SC O. VIG SA sa plateasca reclamantilor
penalitati de intarziere de 0,1% pe zi de intarziere aferente sumelor stabilite
cu titlu de daune morale si despagubiri materiale in favoarea reclamantilor, incepand cu data de_ si pana la data platii efective.
PRESEDINTE | JUDECATOR | JUDECATOR | |
M. C. B. | D. H. | F. | Iancu M. |
GREFIER
T. G.
Red./dact./MCB/AA/9ex/_ Judecator fond: C. - I. M. Judecatoria D.
| ← Decizia civilă nr. 311/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 1175/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
