Încheierea civilă nr. 506/2013. Acțiune pauliană, revocatorie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Dosar nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR.506/2013
Ședința publică din data de 19 februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. M. D. GREFIER: A. VLAIC
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate de reclamantul F. N. A. în contradictoriu cu pârâții R. M., S.C N. S. și SC R. M. S., având ca obiect acțiune revocatorie.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă în apărarea intereselor reclamantului, d-na avocat Bianca S., cu împuternicire avocațială depusă la dosar, la f.6 și d-na avocat I. Alexandrescu în reprezentarea intereselor pârâtelor S.C N. S. și SC R. M. S., lipsă fiind pârâtul R. M. .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-a înregistrat la dosar, la data de_, întâmpinare din partea pârâtei SC R. M. S., înscris care se comunică și reprezentantei reclamantului.
Instanța pune în vedere reprezentantei reclamantului să indice expres temeiul juridic al acțiunii precizate, având în vedere că în precizarea de acțiune se solicită anularea a două hotărâri AGA.
Reprezentanta reclamantei arată că temeiul de drept îl reprezintă 1562 și urm. din C.civ.
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității acțiunii precizate, invocată de către pârâta SC R. M. S., in contextul indicarii exprese a temeiului juridic al actiunii precizate de catre reprezentantul reclamantului.
Reprezentanta pârâtei arată că susține excepția inadmisibilității acțiunii precizate, invocând prevederile din legea speciala, Legea nr.31/1990. Arată că reclamantul nu a înțeles să formuleze o opoziție, iar acum solicita anularea hotărârilor AGA, insa intemeiat pe dreptul comun.
Reprezentanta reclamantului solicită respingerea excepții, arătând că este o vorba de o acțiune revocatorie, de drept comun și nu se poate face trimitere la Legea nr.31/1990. Arată că nu pot fi primite apărări cu privire la inadmisibilitatea cererii.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilității acțiunii precizate si extinse .
TRIBUNALUL,
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, la data de 21 noiembrie 2012, reclamantul F. N. A. i-a chemat în judecată pe pârâții R. M. si SC N. S., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desființarea (anularea) actelor frauduloase prin care s-a majorat capitalul social al societății RMM HOTEL S. , cu sediul in C. -N., C. T. nr. 62, J_, CUI 14532520 si in urma cărora s-a diminuat cota de
participare a asociatului R. M.
, sa fie obligați parații, in solidar, la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin contractul de vanzare-cumparare incheiat la data de_, paratul de rând 1, R. M.
, a vândut reclamantului părțile sociale aferente procentului de 30% din capitalul social al societății RMM HOTEL S., pentru prețul de 160.000 euro
, suma achitata integral. Cuantumul prețului de 160.000 euro a fost stabilit si plătit raportat la valoarea activelor din societate si participatiei de 30% care aparținea paratului.
Prin protocolul
incheiat intre reclamant si paratul R. M. la data de_, contractul de vanzare-cumparare mai sus menționat si-a incheiat efectele si părțile contractante au convenit ca suma de 160.000 euro sa fie restituita
reclamantului pana cel târziu la data de_ . In acest context, intre parti a intervenit, la data de_, sub numărul 2317, contractul de ipoteca mobiliara, in baza
căruia s-a stipulat ca datoria de 160.000 euro, pe care paratul R. M. s-a obligat a o restitui pana cel târziu la data de_, sa fie garantata cu 30% din capitalul social al SC RMM HOTEL S., participare deținuta de debitor.
In privința acestui contract, s-au indeplinit condițiile pentru opozabilitate, prin înscrierea lui in Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare, in baza art. 2413 si urm. NCC. In baza acestui act, paratul R. M. avea dreptul sa dispună de bunurile sale (părțile sociale aferente cotei de 30% din societate), sa le folosească si sa le administreze, cu condiția de a nu vatama drepturile reclamantului in calitate de creditor garantat, dispoziții prevăzute de art. 2373 NCC.
De asemenea, prin cererea inregistrata sub numărul 5. din_, reclamantul a solicitat inregistrarea la ORC C. a contractului de garanție mobiliara nr. 2317/_, data la care, asa cum reiese din certificatul constatator eliberat la data de_, situația societății RMM HOTEL era neschimbata, in ceea ce privește cota asociatului R. M. de 30% din capitalul social al societății.
Cu toate acestea, ulterior acestei date, paratul R. M., a semnat o hotărâre de majorare a capitalului social al societății RMM HOTEL, operațiune in urma căreia acesta deține in prezent un procent de 0,1594% din capitalul social, diminuandu-si, cu intenție si cu rea-credinta cota de participare la beneficii si pierderi in frauda reclamantului, in calitatea pe care o are de creditor garantat, asa cum rezulta din certificatul constatator emis de ORC C. la data de_ . Din informațiile furnizate de Oficiul Registrului Comerțului, reiese ca cererea de mențiuni s-a făcut la data de_, ulterior datei la care BEJ Executorului judecătoresc Adam, Sortan si Asociații a solicitat, prin cererea nr. 546228/_, sechestrul partilor sociale aparținând asociatului R. M. aferente cotei de 30% din societata comerciala anterior menționata.
In contextul acestei stări de fapt, parata N. S., cu totala rea- credinta si in complicitate cu debitorul R. M., a făcut o majorare de capital la societatea RMM HOTEL, in urma căreia a diminuat cota de participare a debitorului si fraudând, astfel, drepturile reclamantului garantate prin contractual de ipoteca mobiliara, cu incalcarea flagranta a prev. art. 2373 NCC.
S-a reiterat faptul ca, garanția pentru restituirea pana cel târziu la data de_ a sumei de 160.000 euro, a constituit-o cota de 30% din societatea RMM HOTEL S., nu doar un număr de 6 parti sociale, avandu-
se in vedere valoarea acestora, raportat la activele societății, care deține un imobil,
asa cum rezulta din extrasul de carte funciara anexat cererii.
Astfel, reclamantul considera ca cererea indeplineste condițiile cumulative de admisibilitate, in sensul ca este titularul unei creanțe certe, lichide si exigibile, anterioare actului atacat, iar prin majorarea de capital făcuta in societatea RMM HOTEL, s-a diminuat cota deținuta de asociatul R.
M., de la 30%, cu care a garantat restituirea sumei de 160.000 euro, in baza contractului de ipoteca, la 0,1594%, creandu-se reclamantului un prejudiciu actual si personal, intrucat debitorul a acționat cu intenția de a-si provoca starea de insolvabilitate. De aici rezulta necesitatea desființării actului fraudulos făcut de debitor, ca măsura unica si necesara in vederea garantării executării creanței reclamantului, care nu mai poate fi realizata daca debitorul nu mai deține 30%.
S-a susținut că frauda debitorului, care este evidenta, in condițiile in care acesta, in calitate de asociat a acceptat majorarea de capital, in urma căreia cota sa de participare la beneficii a fost diminuata de la 30% la 0,1594%. Cu toate ca părțile sociale deținute de debitor au rămas aceleași, ca număr, valoarea acestora, raportat la activele societății au fost devalorizate, reclamantul fiind, in prezent in imposibilitate de a-și recupera creanța garantata cu cele 30% din activele societății.
Reclamantul a mai arătat că complicitatea la frauda a societății N. S. este evidenta, în contextul in care contractul de ipoteca mobiliara a fost inscris in Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare, a fost notat la Registrul Oficiului Comerțului, iar pe cota de 30% deținuta de debitor a fost pus sechestru de către executorul judecătoresc. Astfel, parata N. S. a avut conostinta de creanța reclamantului si de contractul de ipoteca mobiliara, dar, cu toate acestea, au recurs la o cesiune de parti sociale pentru a dobândi calitatea de asociați si pentru a proceda la o majorare de capital social in vederea creării stării de insolvabilitate a debitorului.
In drept, au fost invocate prevederile art._ -2375 NCC si art.
274 si urm. C. pr. civ.
Prin întâmpinare, pârâta SC N. S. . a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive pârâta a arătat că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat desființarea actelor prin care s-a majorat capitalul social al SC RMM HOTEL S. . Modalitatea prin care s-a majorat capitalul social al acestei societăți este cooptarea unui asociat nou, astfel cum rezulta din Hotărârea adunării generale extraordinare a asociațiilor SC RMM HOTEL S. din data de 25 septembrie 2012. Prin urmare, în speță, se solicită tocmai anularea acestei hotărârii. Raportat la împrejurarea ca pârâta nu mai deține in prezent calitatea de asociat precum si raportat la prevederile art. 132 alin.5 din Legea nr. 31/1990 actualizată și modificată "Cererea se va soluționa în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin consiliul de administrație, respectiv prin directorat";. Prin urmare, chiar în condițiile unei acțiuni revocatorii, atunci când această acțiune tinde la desființarea unei hotărâri a adunării generale considerăm că reclamantul trebuia să își îndrepte acțiunea împotriva SC RMM HOTEL S., iar nu împotriva asociaților.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că reclamantul F. N. A. a solicitat pe calea acțiunii revocatorii desființarea Hotărârii prin care s-a
majorat capitalul social al SC RMM HOTEL S., hotărâre în urma căreia s-ar fi diminuat cota de participare a asociatului R. M. .
S-a arătat că acțiunea revocatorie trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a putea fi intentată, respectiv actul atacat trebuie să fi creat un prejudiciu creditorului, frauda debitorului, creditorul să aibă o creanță certă lichidă, exigibilă și anterioară actului atacat și complicitatea la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul atacat.
Efectul acțiunii revocatorii este inopozabilitatea actului față de creditor, efect ce se răsfrânge doar asupra creditorului care a intentat acțiunea, iar nu asupra tuturor creditorilor, spre deosebire de o acțiune în anulare.
În primul rând, s-a arătat că acțiunea reclamantului nu îndeplinește condițiile necesare pentru a putea fi intentată. Actul atacat nu a creat nici un prejudiciu creditorului. Astfel, așa cum reiese și din cuprinsul acțiunii, precum și din Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, bunurile asupra cărora s- a instituit o ipotecă mobiliară sunt "6 parti sociale reprezentând 30% din capitalul social al RMM HOTEL S. cu sediul in C. N. C. T. nr. 62 jud
C. inmatriculata la ORC sub J_ CUI 14532520";. Prin urmare, pârâtul
R. M. a înțeles să garanteze creanța sa cu o parte din părțile sociale pe care le deținea
la SC RMM HOTEL S., părți sociale care la data constituirii reprezentau 30% din capitalul social al acestei societăți. în urma hotărârii atacate asociatul R. M. nu a micșorat numărul de părți sociale
pe care îl deține la această societate, iar capitalul social al societății nu s-a micșorat, dimpotrivă s-a majorat. Singurul lucru care s-a modificat fiind procentul pe care acesta îl deținea din capitalul social. Acest procent s-a modificat, însă procentul în sine nu reprezintă, în speță, nici un fel de modificare a garanției. Raportat la capitalul social, R. M. deține același nr. de părți sociale, care corespund aceleiași valori din capitalul social, procentul în sine neavând nici un fel de incidență asupra garanției efective.
Raportat la susținerile reclamantului ar însemna că societatea nu ar mai avea posibilitatea de a-și modifica capitalul social atâta timp cât există garanția, de a dobândi bunuri sau de a contracta noi datorii, datorită reflectării acestor acte asupra garanției. Ori, aceasta ar însemna o imixtiune de neconceput în viața societății comerciale ca urmare a unor datorii personale ale unuia dintre asociați. Mai mult, nicăieri în Codul civil nu apare posibilitate garantării cu cota de participație a unui asociat, ci doar cu părțile sociale deținute. Art. 2389 cod civil precizează la lit. d "Se pot ipoteca... acțiuni și părți sociale, valori mobiliare și alte instrumente
financiare";. Cota de participație este o noțiune abstractă ce se poate modifica frecvent, fie prin mărirea capitalului, fie prin micșorarea acestuia, pe când obiectul ipotecii, obiect concret nu o pot reprezenta decât părțile sociale. Corespondentul valoric al partilor sociale, raportat la situația patrimoniala a societății, este o noțiune aleatorie care este rezultanta mai multor factori mai mult sau mai puțin obiectivi.
Ori, reclamantul, asa cum isi argumentează acțiunea, isi reprezintă interesul invocând cota de 30%, doar dintr-o perspectiva eventual favorabila a participării la profit, neglijând perspectiva tot atât de probabila de participare la pierderi. Ori acestea sunt drepturi si totodată riscuri ale asociaților iar nu a creditorilor acestora. Din aceste rațiuni majorarea de capital contestata nu poate produce prejudicii determinabile in dauna creditorilor asociaților ci doar sa servească intereselor investitorului, asociaților si a societății comerciale. Pe de alta parte, ipoteca asupra partilor sociale nu reprezintă pentru reclamant singura sau exclusiva garanție a satisfacerii
pretențiilor fata de asociatul R. M., acesta având posibilitatea sa se indrepte si asupra altor bunuri din patrimoniul acestuia
. Faptul ca valoarea efectiva de piața a unor parti sociale este extrem de oscilanta prin efectul mai multor factori, atât obiectivi cat si subiectivi, este de notorietate pe piața specifica si nu poate fi utilizat ca argument in perspectiva unor pretenții.
Prin hotărârea atacată debitorul nu și-a micșorat activul patrimonial, în patrimoniul acestuia continuând să existe același număr de părți sociale pe care le deținea și la data încheierii contractului de ipotecă mobiliară. Prin încheierea acestui act nu se poate vorbi de crearea unei stări de insolvabilitate și nici de mărirea ei, atâta timp cât în patrimoniul lui continuă să existe cele 6 părți sociale, obiect al contractului de garantie mobiliara. Mai mult, în cazul în care s-ar proceda la executarea silită a garanției, ceea ce s-ar executa ar fi părțile sociale, iar nicidecum cota de participare a pârâtului.
Astfel că, în speță, nu se poate vorbi de un prejudiciu pe care la suferit creditorul în măsura în care R. M. nu a micșorat în nici un fel obiectul garanției pe care a constituit-o.
S-a arătat că în speță nu se poate vorbi de o fraudă comisă de pârâți. Aceasta deoarece, pârâtul de rândul 2 nu și-a micșorat în nici un fel garanția pe care a dat-o reclamantului. Nu se poate considera că pârâta sau asociatul
R. M. a fraudat interesele creditorilor lui atâta timp cât ulterior hotărârii din speță numărul de părți sociale pe care îl deținea a rămas același. Astfel, având în vedere că atât contractul de ipotecă mobiliară, cât și legea se referă la numărul de părți sociale nu se poate vorbi de o fraudare pe care acesta a avut- o în vedere în momentul adoptării hotărârii în condițiile în care garanția a rămas neatinsă.
Raportat la presupusa complicitate la fraudă a pârâtei s-a arătat că reclamantul își întemeiază acțiunea pe faptul că garanția lui era înscrisă în Arhiva Electronică de Garanții Mobiliare. Într-adevăr această formă de publicitate a fost îndeplinită de către reclamant, însă s-a arătat mai sus modalitatea în care a fost înscrisă. Fără a mai reveni asupra acestui aspect, pârâta a arătat doar că interesul acesteia a fost acela de a deveni asociat în societatea RMM HOTEL S. . La data la care a fost cooptata ca nou asociat era conștienta de existența acestei garanții. Având în vedere obiectul contractului de garanție și modalitatea în care acesta a fost înscris pârâta a arătat că nu a văzut nici un impediment la a deveni asociat în societate și la a participa la majorarea capitalului social. Mai mult, intenția pârâtei, având în vedere și aportul consistent pe care l-a avut la capitalul social al acestei societăți, a fost de dezvoltare a SC RMM HOTEL S., de rentabilizare și creștere a profitului. În aceste condiții în care aportul pârâtei nu face altceva decât să mărească valoarea societății (și în consecință și a eventualelor sume ce asociatul R. M. le-ar obține de pe urma părților sociale deținute), astfel că nu se poate pune problema unei fraudări a creditorilor personali a acestuia.
Pârâta a arătat că societatea RMM HOTEL S. are o personalitate juridica proprie, patrimoniu propriu, activ și pasiv distinct de cel al asociaților. Prin urmare, nu pot fi confundate actele benefice dezvoltării unei societăți cu fraudarea eventualilor creditori ai asociaților. A proceda la încheierea unor acte în numele societății doar în interesul creditorilor asociaților ar însemna a deturna societatea de la scopul pentru care a fost înființată, ceea ce ar fi în mod evident ilicit.
În speță, pârâta a participat la capitalul social al SC RMM HOTEL S. în vederea dezvoltării acesteia și măririi valorii acesteia (implicit și a valorii părților sociale ale pârâtului R. M. ). Astfel că, în condițiile în care valoarea
acestei societăți a crescut, fiind respectata garanția ce a fost instituită de către reclamant, acesta nu a fost fraudat. Susținerile acestuia că a constituit garanția raportat la activele societății nu prezintă relevanță atâta timp cât
imobilul deținut de societate nu aparține asociatului, ci se află în patrimoniul distinct al societății, iar faptul că reclamantul face o modificare fictivă a garanției instituite (in sensul de a si-o reprezenta ca fiind 30% din patrimoniul societății), nu poate fi primit. Într-adevăr pe parcursul vieții unei societăți comerciale atât activul cât și pasivul acesteia poate să se modifice. Pot exista creșteri/scăderi a activului brut cât și a celui net. Dacă ar fi primită o astfel de motivare ca cea formulată de reclamant ar însemna ca societatea să fie ținută a solicita acordul creditorilor personali al asociaților ori de câte ori săvârșește acte de dobândire sau de îndatorare pentru a nu atinge interesele acestora. Ori, în speță pe lângă faptul că nu s-a adus nici o atingere garanției instituite, ba chiar mai mult s-a sporit valoarea societății se intervine în dinamica unui subiect de drept distinct de a asociatului.
Nici chiar asociatul nu poate fi ținut să contracteze și nu i se poate limita capacitatea de a administra și dispune de bunurile sale atâta timp cât respectă garanția instituită, cu atât mai mult nu i se poate impune unei societăți a cărui acționar este debitorul unor terțe persoane că încheie acte de dobândire sau de înstrăinare în vederea realizării scopurilor ei.
Față de cele expuse mai sus, pârâta consideră că nu se poate reține o complicitate la fraudă a acesteia, precum nici măcar o fraudare a intereselor reclamantului. Faptul că reclamantul la data încheierii contractului de garanție a avut în vedere activele unei persoane juridice și a bunurilor aflate în patrimoniul ei nu poate modifica clauzele acestui contract de garanție. Activele societății sunt libere de sarcini, aceasta având posibilitatea de a dispune cum dorește de ele, ele neaflându-se în patrimoniul asociaților. Persoana juridică nu poate garanta cu bunurile proprii pentru datorii dobândite de asociații ei în frauda propriilor interese. Mai mult, reclamantul a avut posibilitatea de a-si exercita dreptul la opoziție, prevăzut de dispozițiile art. 61-62 LSC, insa nu a uzat de acest drept, iar acum pe cale ocolita incearca sa obtina ceea ce nu a obținut prin exercitarea dreptului la opoziție prevăzut de legea speciala.
Prin precizarea și extinderea de acțiune depusă la dosar f. 37, reclamantul F. N. A. a arătat că înțelege să cheme în judecată în calitate de pârât și pe SC R. M. S. (fosta SC RMM HOTEL S. ),
solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii adunării generale a societății RMM HOTEL S. din data de_, prin care s-a majorat capitalul social al societății de la 200 lei la 50.200 lei, anularea Hotărârii adunării generale a SC RMM HOTEL S. din data de_ prin care s-a majorat capitalul social al societății de la
50.200 lei la 51.200 lei si s-a diminuat participarea paratului R. M. la 0,157 %.
Prin întâmpinare, pârâta S.C. R. M. S. . a invocat excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
În susținerea excepței inadmisibilității acțiunii, pârâta a arătat că, având în vedere că reclamantul este terț față de societate, care are o creanță împotriva unui asociat al pârâtei anterior luării acestor hotărâri privind modificarea actului constitutiv al societății, acesta avea deschisă doar calea opoziției și nu a acțiunii în anularea acestor hotărâri, pentru că opoziția ca tip
special de acțiune, are un regim juridic și un scop precis stabilit de legiuitor,
care nu poate fi atins printr-o acțiune în anulare.
Astfel, potrivit prevederilor art. 61 alin 1 din Legea nr.31/1990 "creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaților privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziție";. Prin urmare, reclamantul nu a înțeles să uzeze de calea opoziției care îi era permisă de lege, ci a înțeles să formuleze o acțiune în anularea hotărârilor AGA, acțiune care în opinia pârâtei este inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că acțiunea revocatorie trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a putea fi admisibilă: actul atacat să fi creat un prejudiciu creditorului, frauda debitorului, creditorul să aibă o creanță certă, lichidă și exigibilă și anterioară actului atacat și complicitatea la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul atacat.
Efectul acțiunii revocatorii este inopozabilitatea actului față de creditor, efect ce se răsfrânge doar asupra creditorului care a intentat acțiunea, iar nu asupra tuturor creditorilor, spre deosebire de o acțiune în anulare.
Pârâta a arătat că actul atacat nu a creat nici un prejudiciu creditorului. Așa cum reiese și din cuprinsul acțiunii, precum și din Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, bunurile asupra cărora s-a instituit o ipotecă mobiliară sunt "6 părți sociale reprezentând 30% din capitalul social al RMM HOTEL";. Prin urmare, pârâtul R. M. a înțeles să garanteze creanța sa cu o parte din părțile sociale pe care le deținea la subscrisa, părți sociale care la data constituirii reprezentau 30% din capitalul social al societăți. În urma hotărârilor atacate asociatul R. M. nu a micșorat numărul de părți sociale pe care îl deține ca asociat, iar capitalul social al societății nu s-a micșorat, dimpotrivă s-a majorat. Singurul lucru care s-a modificat fiind procentul pe care acesta îl deținea din capitalul social. Acest procent s-a modificat, însă procentul în sine nu reprezintă, în speță, nici un fel de modificare a garanției. Raportat la capitalul social, R. M. deține același număr de părți sociale, care corespund aceleiași valori din capitalul social, procentul în sine neavând nici un fel de incidență asupra garanției efective.
Raportat la susținerile reclamantului ar însemna că societatea nu ar mai avea posibilitatea de a modifica capitalul social atâta timp cât există constituită garanția asupra părților sociale de către un asociat, nu ar mai putea dobândi bunuri sau a contracta noi datorii, - tocmai datorită reflectării acestor acte asupra garanției. Ori, aceasta ar însemna o imixtiune de neconceput în viața societății comerciale ca urmare a unor datorii personale ale unuia dintre asociați. Mai mult, nicăieri în Codul civil nu apare posibilitate garantării cu cota de participație a unui asociat, ci doar cu părțile sociale deținute. Astfel dispozițiile art. 2389 Cod Civil precizează la lit. d următoarele:
"Se pot ipoteca... acțiuni și părți sociale, valori mobiliare și alte instrumente financiare";. Cota de participație este o noțiune abstractă ce se poate modifica frecvent, fie prin mărirea capitalului, fie prin micșorarea acestuia, pe când obiectul ipotecii, obiect concret nu o pot reprezenta decât părțile sociale. Corespondentul valoric al părților sociale, raportat la situația patrimonială a societății, este o noțiune aleatorie care este rezultanta mai multor factori mai mult sau mai puțin obiectivi. Ori reclamantul, așa cum își argumentează acțiunea, își reprezintă interesul invocând cota de 30%, doar dintr-o perspectivă eventual favorabilă a participării la profit, neglijând perspectiva tot atât de probabilă de participare la pierderi. Ori, acestea sunt drepturi și totodată riscuri ale asociaților iar nu a creditorilor acestora. Din aceste rațiuni, majorarea de capital contestată nu poate produce prejudicii determinabile în
dauna creditorilor asociaților ci doar să servească intereselor investitorului, asociaților și a societății comerciale. Pe de altă parte, ipoteca asupra părților sociale nu reprezintă pentru reclamant singura sau exclusiva garanție a satisfacerii pretențiilor față de asociatul R. M., acesta având posibilitatea să se îndrepte și asupra altor bunuri din patrimoniul acestuia. Faptul că valoarea efectivă de piață a unor părți sociale este extrem de oscilantă prin efectul mai multor factori, atât obiectivi cât și subiectivi, este de notorietate pe piața specifică și nu poate fi utilizat ca argument în perspectiva unor pretenții.
Prin hotărârile atacate debitorul nu și-a micșorat activul patrimonial. În patrimoniul acestuia continuă să existe același număr despărți sociale pe care le deținea și la data încheierii contractului de ipotecă mobiliară. Prin adoptarea acestor acte nu se poate vorbi de crearea unei stări de insolvabilitate și nici de mărirea ei, atâta timp cât în patrimoniul asociatului R. M. continuă să existe cele 6 părți sociale, obiect al contractului de garanție mobiliară. Mai mult, în cazul în care s-ar proceda la executarea silită a garanției, ceea ce s-ar executa ar fi părțile sociale, iar nicidecum cota de participare a pârâtului R.
M. .
Astfel că, în speță, nu se poate vorbi de un prejudiciu pe care l-a suferit creditorul în măsura în care R. M. nu a micșorat în nici un fel obiectul garanției pe care a constituit-o, acesta deținând și astăzi același număr de părți sociale.
În speță nu se poate vorbi de o fraudă comisă de pârâtă, iar R. M. nu și-a micșorat în nici un fel garanția pe care a dat-o reclamantului. Nu se poate considera că pârâta sau asociatul R. M. a fraudat interesele creditorilor lui atâta timp cât ulterior hotărârilor adoptate de asociații pârâtei numărul de părți sociale pe care îl deținea a rămas același. Astfel, având în vedere că atât contractul de ipotecă mobiliară, cât și legea se referă la numărul de părți sociale nu se poate vorbi de o fraudare pe care acesta a avut-o în vedere în momentul adoptării hotărârilor în condițiile în care garanția a rămas neatinsă.
În al doilea rând, așa cum rezultă și din conținutul hotărârilor a cărei anulare se solicită, acestea au fost luate cu respectarea întocmai a prevederilor actului constitutiv și a dispozițiilor privitoare la adoptarea hotărârilor, respectiv art.120 din Legea nr.31/1990.
Reclamantul își întemeiază acțiunea pe faptul că garanția lui era înscrisă în Arhiva Electronică de Garanții Mobiliare. Într-adevăr această formă de publicitate a fost îndeplinită de către reclamant. Fără a mai reveni asupra acestui aspect, s-a arătat doar că interesul pârâtei a fost acela de a avea fondurile financiare necesare pentru desfășurarea activității, fonduri provenite fie de la asociați, fie din credite bancare. Este relevant de menționat că societatea se află într-o continuă dezvoltare, iar fondurile financiare sunt insuficiente pentru realizarea investițiilor. Astfel că asociați au hotărât majorarea capitalului social prin cooptarea de asociați noi. Pe de altă parte,
independent de datoriile pe care le are un asociat al societății și garanțiile pe care le oferă acesta creditorilor personali, având în vedere obiectul contractului de garanție și modalitatea în care acesta a fost înscris nu am văzut nici un impediment în a majora capitalul social raportat la necesitatea de dezvoltare a pârâtei, la nevoile financiare a societății. Majorarea capitalului social a avut în vedere aportul în numerar consistent adus de asociați, raportat la necesitatea continuării programului de dezvoltare a subscrisei, de rentabilizare și creștere a profitului. În aceste condiții, hotărârile de majorare de capital social luate de către asociați, nu fac altceva decât să mărească valoarea societății (și în
consecință și a eventualelor sume pe care asociatul R. M. le-ar obține de pe urma părților sociale deținute) astfel că nu poate pune problema unei
fraudări a creditorilor personali a acestuia.
Pârâta a arătat că are o personalitate juridica proprie, patrimoniu propriu, activ și pasiv distinct de cel al asociaților. Prin urmare, nu pot fi confundate actele benefice dezvoltării unei societăți cu fraudarea eventualilor creditori ai asociaților. A proceda la încheierea unor acte în numele societății doar în interesul creditorilor asociaților ar însemna a deturna societatea de la scopul pentru care a fost înființată, ceea ce ar fi în mod evident ar fi ilicit. În speță asociații pârâtei au hotărât majorarea capitalului social în vederea dezvoltării societății și măririi patrimoniului acesteia, ceea ce era și firesc să se întâmple (implicit și a valorii părților sociale ale pârâtului R. M. ). Astfel că, în condițiile în care valoarea capitalului social a crescut, iar garanția ce a fost instituită de către reclamant nu a fost afectată, reclamantul nu a fost fraudat. Susținerile acestuia că a constituit garanția raportat la activele subscrisei nu prezintă relevanță atâta timp cât imobilul deținut de pârâtă nu aparține asociatului, ci se află în patrimoniul distinct al societății, iar faptul că reclamantul face o modificare fictivă a garanției instituite (in sensul de a si-o
reprezenta ca fiind 30% din patrimoniul societății), nu poate fi primit. Într- adevăr pe parcursul vieții unei societăți comerciale atât activul cât și pasivul acesteia poate să se modifice. Pot exista creșteri/scăderi a activului brut cât și a celui net. Dacă ar fi primită o astfel de motivare ca cea formulată de reclamant ar însemna ca pârâta să fie ținută a solicita acordul creditorilor personali ai asociaților ori de câte ori se impune modificarea actului constitutiv sau ori de câte ori se săvârșesc acte de dobândire sau de îndatorare pentru a nu atinge interesele acestora. Ori, în speță pe lângă faptul că pârâta nu este ținută de garanția dată de asociați pe de o parte, iar pe de altă parte prin majorarea de capital nu s-a adus nici o atingere garanției instituite, ba chiar mai mult s-a sporit valoarea societății. Nici chiar asociatul nu poate fi ținut să contracteze și nu i se poate limita capacitatea de a administra și dispune de bunurile sale atâta timp cât respectă garanția instituită, cu atât mai mult nu i se poate impune unei societăți a cărui acționar este debitorul unor terțe persoane că încheie acte de dobândire sau de înstrăinare în vederea realizării scopurilor ei.
Față de cele expuse mai sus, pârâta consideră că nu se poate reține o complicitate la fraudă a acesteia și nici măcar o fraudare a intereselor reclamantului. Faptul că reclamantul la data încheierii contractului de garanție a avut în vedere activele unei persoane juridice și a bunurilor aflate în patrimoniul ei nu poate modifica clauzele contractului de garanție. Activele societății sunt libere de sarcini, pârâta având posibilitatea de a dispune cum dorește de ele, bunurile societății neaflându-se în patrimoniul asociaților. Persoana juridică nu poate garanta cu bunurile proprii pentru datorii dobândite de asociații ei în frauda propriilor interese. Mai mult, așa cum s-a mai arătat, reclamantul a avut posibilitatea de a-și exercita dreptul la opoziție, prevăzut de dispozițiile art. 61-62 din Legea nr.31/1990, însă nu a uzat de acest drept, iar acum pe cale ocolită incearcă să obțină ceea ce nu a obținut prin exercitarea dreptului la opoziție prevăzut de legea specială creditorilor asociațiilor.
Pârâta S.C. R. M. S. (fosta RMM HOTEL S. ) a sustinut in continuare exceptia de inadmisibilitate, chiar dupa precizarea expresa a
temeiului juridic al actiunii precizate si extinse, ca fiind o actiune revocatorie bazata pe prev. art. 1562 NCC, parata subliniind faptul ca oricum reclamantul ar avea deschisa doar procedura prevazuta de legea speciala referitoare la exercitarea dreptului de opozitie, nu si calea dreptului comun pentru a solicita anularea acestor hotarari AGEA.
Analizand exceptia inadmisibilitatii actiunii revocatorii extinse, instanta retine urmatoarele :
In prealabil se retine ca :
reclamantul este un creditor garantat al asociatului R. M. ,in baza protocolului incheiat la_ si a contractului de ipoteca mobiliara (f 10-11), pentru o creanta de 160.000 euro, garantia fiind ,, 6 parti sociale la SC RMM HOTEL S._ aferente acestor 6 parti sociale cota de participare la beneficii si pierderi este de 30%.";
prin hotararea AGEA a SC RMM Hotel S. din data de_ (f. 40-41) asociatii R. M. si Morar Ioan I. au hotarat majorarea capitalului social cu suma de 50.000 lei prin cooptarea unui nou asociat SC N. S., actul constitutiv fiind actualizat la data de_ (f. 43 -46 )
prin hotararea AGEA_ ( f. 49-51) asociatii R. M. si SC N. S. au hotarat majorarea capitalului social cu 1.000 lei prin cooptarea unui nou asociat SC Romproduct Serv S., actul constitutiv fiind actualizat la data de_ (f.56-60). In continuare roman marcel apare cu opt parti sociale reprezentand 0,157%, iar denumirea se schimba in,,R. M. ";
Instanta observa de principiu că legea generală se aplică în orice materie și în toate cazurile, mai puțin în acelea în care legiuitorul stabilește un regim special și derogatoriu, instituind în anumite materii reglementări speciale, care sunt prioritare față de norma de drept comun, ce în astfel de situații se aplică numai unde legea specială nu dispune.
Art.109 C.proc civ. dispune că oricine pretinde un drept împotriva altei persoane trebuie să se adreseze instanței, în scopul de a pune în mișcare o acțiune civilă pentru protecția judiciară a dreptului subiectiv, prevalându- se de o situație juridică pentru a cărei realizare calea justiției este obligatorie.
În raport cu aceste dispoziții, se pune deci problema interpretării și aplicării dispozițiilor art.61 și art. 62 din Legea nr.31/1990, referitoare la opoziție,, dacă de plano aceasta este singura cale pentru protejarea drepturilor unui tert prejudiciat, împotriva actului de majorare a capitalului social.
Intr-o abordare generala, legat de dreptul partii de a invoca o inopozabilitate a actului prejudiciabil pe calea dreptului comun, instanta apreciaza că opoziția, reglementată de Legea nr.31/1990, este o cale de atac la îndemâna terților care insa nu o exclude de plano pe cea din dreptul comun.
Aceasta concluzie generala are la baza urmatoarele argumente :
Potrivit art.61 alin(.1) din Legea nr.31/1990 de principiu, opoziția poate fi considerată ca un mijloc procedural pus la dispoziția persoanelor interesate prin care se atacă hotărârea de majorare a capitalului social.
Art.61alin. (1) din Legea nr.31/1990 stabilește cercul persoanelor care pot formula o astfel de cerere în instanță ,precizând că aceste hotărâri pot fi atacate de creditorii sociali precum și de alte persoane prejudiciate înțelegând prin acestea, creditorii particulari ai asociaților, asociații, acționarii, toate persoanele care prin relația directă cu societatea pot fi prejudiciate prin
hotărârea de majorare a capitalului, concretizată în actul adițional înscris sub formă de mențiune la Registrul Comerțului.
Prin urmare, opoziția este o acțiune comercială pusă la îndemână de legea specială persoanelor prevăzute de art.61, insa in opinia instantei nu se poate admite în contextul unor relații juridice complexe, că aceasta ar exclude orice altă acțiune prin care s-ar ataca un act fraudulos încheiat în dauna creditorilor.
Concluzia de plano se impune prin observarea domeniului de aplicare și al efectelor opozitiei în raport cu acțiunea pauliană.
Spre deosebire de opoziție, acțiunea pauliană este îndreptată si împotriva unui terț dobânditor sau împotriva subdobânditorului, care a profitat de un act fraudulos asupra dreptului de gaj general al creditorilor.
Opoziția, așa cum este reglementată de Legea nr.31/1990, este mijlocul de a ataca o măsură, o hotărâre a asociaților (de majorare a capitalului) care nu se bazează în mod necesar pe frauda adusă unor drepturi. Această acțiune are ca scop doar repararea prejudiciului.
Prin acțiunea pauliană creditorul solicita revocarea sau desfiintarea judiciara a actelor incheiate de debitor in frauda drepturilor sale, ,avand scopul ca actul atacat, dovedit fraudulos, sa devina inopozabil si sa poata urmari bunul care forma obiectul actului ca si cum acesta n-ar fi iesit niciodata din patrimoniul debitorului sau .
Instanta apreciaza insa ca pentru a stabili daca in concret opoziția, reglementată de Legea nr.31/1990, este care in speta o cale de atac care in speta ar exclude-o pe cea din dreptul comun, trebuie analizat din punct de vedere procedural care este pozitia in care se află reclamantul.
Noul Cod Civil la art. Art. 2.324. - (1) consacra regula de drept, potrivit cu care ``Cel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare. Ele servesc drept garantie comuna a creditorilor sai.`` drept de gaj general al creditorului chirografar,
Art. 1562 NCC prevede ca ``daca dovedeste un prejudiciu, creditorul poate cere_ iar in situatia incheirii de acte frauduloase oneroase de catre debitor, se cere ca tertul sa fi cunoscut ca prin acest contract sau plata facuta,
``debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate`` .
Instanta retine ca majoritatea actelor atacate printr-o actiune revocatorie sunt acte prin care se constituie sau se transfera drepturi asupra bunurilor debitorului, care, sunt incheiate cu o a treia persoana. In cauza este vorba despre vointa exprimata a persoanei juridice de a majora capitalul social, prin cooptare de noi asociati.
In consecinta, actiunea revocatorie, in mod obligatoriu va fi introdusa si impotriva acestei de a treia persoane, insa in cauza, desi se ataca si hotararea AGEA_ prin care s-a cooptat SC Romproduct Serv S. ca nou asociat, actiunea nu a fost extinsa fata de SC Romproduct Serv S., desi este dobanditor de parti sociale si participant la beneficii si pierderi.
In egala masura, se cere a nota caracterul subisdiar al actiunii revocatorii, intrucat, ea se justifica numai in situatia in care creditorul nu-si poate realiza creanta impotriva debitorului ce a devenit insolvabil. Desi reclamantul afirma ca debitorul a actionat cu intentia de a-si provoca starea de insolvabilitate, totusi nici macar nu sustine ca debitorul ar fi insolvabil.
De asemenea, instanta retine in speta ca fiind relevant din punct de vedere al solutionarii exceptiei, aspectul referitor la aceea ca valoarea capitalului social al paratei a crescut, iar garanția ce a fost instituită de către reclamant nu a fost afectată prin actele a caror revocare se solicita, garantia
existand in continuare, respectiv :,, 6 parti sociale detinute de R. M. la SC RMM HOTEL S. (in prezent R. M. S. ) .
Referitor la faptul ca reclamantul afirma si supune unei analize ca a constituit garanția raportat la activele persoanei juridice si la cota de participare la beneficii si pierderi, de 30%, aferenta acestor 6 parti sociale, instanta apreciaza ca in situatia in speta, in care garantia exista, acest aspect plaseaza o analiza de fond doar in zona unui eventual prejudiciu invocat de tertul reclamant .
In baza tuturor acestor considerente, instanta apreciaza ca in speta reclamantul avea deschisa doar calea opozitiei, iar calea actiunii revocatorii nu ii este deschisa, sens in care se va admite exceptia si va fi respinsa actiunea precizata si extinsa, ca inadmisibila.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E :
Admite excepția invocată de pârâta SC R. M. S. și respinge acțiunea extinsă și precizată formulată de reclamantul F. N. A., cu domiciliul procesual ales în C. -N., C. D. nr.112, bl.G.1, ap.4, jud.C., în contradictoriu cu pârâții R. M., dom. în C. -N., str.A. V. nr.7, ap.50, jud.C., SC N. S., cu sediul în C. -N., str.1 Mai nr.1-2, jud.C. și SC R. M. S., cu sediul în C. -N., C. T. nr.62, jud.C., ca fiind inadmisibilă.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2013.
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
D. M. D. | A. | VLAIC |
Red.DMD/MM 6 ex./2013
| ← Decizia civilă nr. 168/2013. Acțiune pauliană, revocatorie | Încheierea civilă nr. 2450/2013. Acțiune pauliană, revocatorie → |
|---|
