Sentința civilă nr. 10/2013. Acțiune în pretenții comerciale
Comentarii |
|
DOSAR NR._
ROMÂNIA TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR.10/2013
Ședința publică din data de 7 ianuarie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: D. H. GREFIER: C. P.
Pe rol fiind acțiunea formulată de reclamanții C. LOCAL AL M. C. -N. reprezentat prin P. și M. C. -N. reprezentat prin P. împotriva pârâtei SC R. I.
S., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul pârâtei, d-l avocat Gaziuc Todor, cu împuternicirea avocațială depusă la dosar, lipsind reclamanții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că în data de 22 noiembrie 2012 a fost înregistrată la dosar o ofertă de servicii din partea CII Săvuș Cristian iar în data de 21 decembrie 2012 o întâmpinare prin care pârâta invocă, pe cale de excepție, necompetența materială a Tribunalului Specializat C., iar pe fond solicită respingerea cererii ca nefondată.
Tribunalul acordă cuvântul cu privire la excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C., invocată de către pârâtă prin întâmpinare.
Reprezentantul pârâtei susține excepția invocată.
Tribunalul reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C. .
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 9 noiembrie 2012 sub nr._ pe rolul Tribunalului Specializat C. creditorii C. LOCAL AL M. C. -N. și M. C. -N. au solicitat instanței ca în contradictoriu cu debitoarea SC R. I. S. prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 194.660,74 lei, reprezentând debit restant, format din cota de asociere restanta actualizata cu rata inflației, in cuantum de 40.419,7 lei, generata de ocuparea spațiului in litigiu in perioada octombrie 2008-_ si 154.241,04 lei majorări de întârziere calculate pana la data de
_, datorate C. ui Local si M. C. -N. in baza contractului de asociere nr.340/_, la plata majorărilor de intarziere pana la data plații efective a debitului, la plata dobânzii legale, calculate de la data scadentei facturilor pana la data plații efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea hotărârii s-a arătat că între părți s-a incheiat la data de_, in baza HCL nr.174/2007, contractul de asociere cu nr.340, având ca obiect asocierea in participatiune a pârtilor contractante, in vederea exploatării spațiului cu alta destinație, situat in C. -N., str.Pasteur, nr.77, in suprafața de 142,79 mp, folosita pentru magazin mixt..
Prin contractul de asociere mai sus menționat, respectiv art.4 lit.h), părțile au stabilit ca parata se obliga sa vireze pana la data de 20 a fiecărei luni pentru luna precedenta, cota de asociere stabilita prin HCL nr. 174/_, in cuantum de 5.030 Ron/luna, indexabila cu rata inflației.
Potrivit art.13 din contract, "neindeplinirea obligațiilor pecuniare de către parti atrage plata unei dobânzi si penalități /zi intarziere, conform prevederilor legale in vigoare".
Deși parata a fost somata de nenumărate ori in vederea achitării debitului restant datorat pentru spațiul in litigiu, aceasta nu s-a conformat obligațiilor contractuale.
Pârâtele mai arată că in baza art. 720 alin.1 Cod pr.civ. a fost indeplinita procedura concilierii directe, prin adresa nr.13693911/_, nr.179968/_ si nr.44624/_ ,
parata fiind instiintata de sumele datorate C. ui Local si M. C. -N., respectiv a fost pusa in intarziere.
Astfel la data de_ s-a intocmit procesul-verbal nr.2., in care s-a menționat ca parata s-a prezentat la conciliere.
In susținerea petitului 2 al acțiunii creditorii arată că in conformitate cu disp.art.115 din Legea nr.210/_ privind aprobarea Ordonanței guvernului 20/2005, majorările de intarziere se calculează pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat următoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Nivelul majorării de intarziere este de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere, si poate fi modificat prin legile bugetare anuale." Art.IV al aceleași legi prevede ca" in toate actele normative in care se face referire la noțiunile de dobânzi si/sau penalități de intarziere aceste noțiuni se înlocuiesc cu noțiunea de majorări de intarziere".
Prin HCL nr.284/2010, C. local al municipiului C. -N. a stabilit ca pentru neachitarea la scadenta de către debitor a obligațiilor de plata, incepand cu data de_, se datorează majorări de întârziere de 0,5%/zi din cuantumul obligației neachitate in termen, calculate pentru fiecare zi, începând cu ziua următoare termenului de scadență și inclusiv până la stingerea sumei datorate.
Aceste majorări de întârziere vor înceta a mai fi calculate la data la care debitoarea va achita integral sumele datorate.
Prin urmare, creditorii consideră ca este vorba de reaua-credință a pârâtei în executarea obligațiilor asumate prin contract, acumulând astfel un debit de 40.419,7 lei reprezentând cota de asociere indexată cu rata inflației, generate de ocuparea spațiului in perioada octombrie 2008-_, precum si suma de 154.241,04 lei reprezentând majorări de întarziere, calculate de la data scadentei flecarei facturi si pana la data de_ .
Intimata prin întâmpinare a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C.
arătând că având în vedere data înregistrării acțiunii,_, dala la care au intrat în vigoare modificările la codul de procedură civilă in baza Legii nr. 71/2011, iar competența de soluționare în conformitate cu prevederile Art. 2 alin 1 lit (B) îi revine altei instanțe, tribunalul judecă cererile evaluabile în bani doar pentru valori de peste 500.000 lei, ori valoarea pretențiilor reclamantei este de 194.660,74 lei, adică cu ceva peste valoarea de
150.000 lei, ori în aceste condiții, instanța competentă să judece cererea formulată de reclamantă este Judecătoria Cluj-Napoca.
Debitoarea mai solicită pe calea excepției să se analizeze și problema timbrajului cererii de chemare în judecată formulate.
Având în vedere această neregularitate înțelege să invoce excepția nulități cererii de chemare în judecată, considerând că se impune discutarea problemei legate de timbrarea acestei cereri, având în vedere prevederile Art. 17 din Legea nr. 146/1997. Așa cum rezultă din petitele acțiunii, sumele pretinse de reclamant, acestea rezultă dintr-un raport comercial și în consecință sunt venituri comerciale. Textul de lege mai sus citat se referă clar la scutirea de la plata taxelor de timbru pentru cererile formulate de instituțiile publice doar ducă acestea au ca obiect venituri publice, ori sumele pretinse de pârâtul-reclamant- reconvențional sunt venituri comerciale. Adică nu se încadrează în categoria veniturilor publice, cu ar fi taxe și impozite locale sau taxe de concesiune.
In atare situație, se impune obligarea pâratului-reclamant-reconvențional la plata taxelor de timbru aferente celor cinci petite ale acțiunii reconvenționale.
Nefiind achitata o taxă de timbru în acest sens, pentru că în speță nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 146/1997 referitoare la scutirea de la plata taxelor de timbru, veniturile prelinse în prezenta cauză nu sunt de natură publică, adică nu provin din impozite și taxe, ci sunt de natură privată, provin dintr-o activitate comercială și reprezintă cotă de asociere, în atare situație se impune achitarea unei taxe de timbru la valoarea pretențiilor. Neachitarea taxei de timbru duce la nulitatea cererii. în acest sens s-a pronunțat și C. ea de Apel C. printr-o practică constant în acest sens stabilind în sarcina M. C. -N. obligația achitării laxei de timbru în cazul acțiunilor în pretenții bazate de răspunderea civilă contractuală rezultată din contracte de asociere.
Pe fond se solicită respingerea cererii ca nefondata, cu cheltuieli de judecată, arătând că între părți s-a încheiat un contract de asociere pentru perioadă de 2 ani, perioadă în care a achitat contravaloarea cotei de asociere, conform prevederilor contractuale.
Pretențiile reclamantului se referă la plata cotei de asociere pentru o perioadă în care nu a utilizat spațiul, iar din acest punct de vedere nu putem fi obligată la plata unei cote de asociere pentru o perioadă în care nu a mai funcționat asocierea. Mai mult decât atât, în cazul contractelor de asociere nu este operabilă tacita relocațiune, pentru că nu este vorba de o închiriere ci de o asociere a doi comercianți. Din acest punct de vedere pretențiile reclamantului referitor la plata sumei de 40.419,7 lei nu sunt pentru perioada octombrie 2008-_ nu sunt justificate având în vedere că nu se poate discuta de o tacită relocațiunie într-un contract de asociere.
In ceea ce privește accesoriile pe care reclamantul le solicită în completarea cotei de asociere, aceste accesorii nu sunt în nici un fel definite în cerere și nici nu s-a arătat în ce bază se solicită aceste accesorii. În conformitate cu prevederile Cap. VII din Contract la Art. 13 se stabilește că părțile vor plăti penalități pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale în cuantumul prevăzut de legislația în vigoare. Contractul încheiat cu reclamantul fiind un contract comercial în acest raport se aplică regulile comerciale. Cota de asociere este un venit comercial realizat de reclamant și în consecință cuantumul penalităților trebuia stabilit clar în contract sau într-un act normativ care se referă la relațiile comerciale, deoarece textele de lege la care face referire reclamant în cererea formulată se refera Ia impozite și taxe locale și la modul cum se aplică penalități pentru neplata acestor obligații fiscale de către contribuabili, acestea nu se aplică relațiilor dintre părți în acest raport juridic dedus judecății.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C., instanța urmează a o admite pentru următoarele considerente:
Prin cererea dedusă judecății reclamanții M. C. -N. și C. LOCAL AL M.
C. -N. au solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu pârâta S.C. R. I. S.R.L. să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 194.660,74 de lei reprezentând debit restant format din cota de asociere restantă actualizată cu rata inflației în cuantum de 40.419,7 lei generată de ocuparea spațiului în litigiu și penalități de întârziere, izvorul pretențiilor reprezentându-l contractul de asociere în participațiune nr. 340_ având ca obiect exploatarea spațiului cu altă destinație situat în C. -N., str. Pasteur nr. 77, în suprafață de 142,79 mp, folosită pentru magazin mixt.
La momentul sesizării instanței,_, competența de soluționare a cererii aparține judecătoriei, având în vedere natura civilă și patrimonială a litigiului, precum și dispozițiile de drept procesual incidente în cauză, respectiv art. 2 pct. 1 lit. b C.p.c. ( potrivit căruia tribunalele judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 de lei) și art. 1 pct. 1 C.p.c( judecătoriile judecă în primă instanță toate procesele și cererile în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe).
Concluzionând, natura litigiului este civilă, raportat la obiectul contractului de asociere în participațiune, iar cuantumul pretențiilor deduse judecății se află sub plafonul valoric de
500.000 de lei care ar atrage competența materială a tribunalului.
Astfel, în temeiul art. 158 alin. 3 C.p.c. coroborat cu art. 2 pct. 1 lit. b și art. 1 pct. 1
C.p.c. tribunalul va admite excepția necompetenței materiale, urmând a dispune declinarea competenței de soluționare a cererii formulate de reclamanții C. LOCAL AL M. C.
-N. și M. C. -N. în contradictoriu cu pârâta S.C. R. I. S.R.L. în favoarea Judecătoriei C. -N. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C. invocată de pârâtă.
Declină competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanții C. LOCAL AL M. C. -N. și M. C. -N. în contradictoriu cu pârâta S.C. R. I. S.R.L. în favoarea Judecătoriei C. -N. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 07 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. H. C. P.
Red. D.H./tehnored L.U. 2 ex/_
← Decizia civilă nr. 662/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 656/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
---|