Sentința civilă nr. 1149/2013. Ordonanță președințială
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1149
Ședința publică din 21 Februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. S.
- președinte Secția a II-a civilă
G. ier: N. B.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulată de reclamanta S. D.
M., domiciliată în S. M., str. I. M., nr. 22, județul M., împotriva pârâtei SC M. S., cu sediul în S. M., str. N., nr. 3/16, județul M.
, având ca obiect ordonanță președințială.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din_, concluziile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta, pronunțarea s-a amânat la data de_, respectiv la data de azi când, în urma deliberării, s-a pronunțat hotărârea de mai jos:
T.
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul T. ui M., reclamanta S. D.
M. a solicitat pe cale de ordonanță președințială suspendarea executării hotărârilor adunării generale a asociaților SC M. S. nr. 1 și 2 din data de_ până la soluționarea irevocabilă a cererii având ca obiect constatarea nulității absolute a celor două hotărâri, aflat pe rolul T. ui M. și înregistrată sub nr. de dosar_ .
În motivarea cererii reclamanta a arătat următoarele:
Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților nr. 1 din_ a SC M.
S., asociatul-administrator B. z M. a decis revocarea din funcția de administrator a doamnei S. D. M., începând cu data adoptării hotărârii, menționând ca hotărârea a fost luata cu votul majorității absolute a asociaților, reprezentând 61,53% din capitalul social. Singurul semnatar al Hotărârii AGA este asociatul-administrator B. z M., ce deține o cota de 11,53% din capitalul social, ceea ce atrage nulitatea absoluta a Hotărârii AGA, nefiind suficienta luarea hotărârii de către un singur asociat ce deține 11,53% din capitalul social.
Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților nr. 2 clin_ a SC M.
, asociatul administrator B. z M. a decis numirea in funcția de administrator a domnului B. z Laszlo C., începând cu data adoptării
hotărârii, menționând ca hotărârea a fost luata cu votul majorității absolute a asociaților, reprezentând 61,53% din capitalul social. Singurul semnatar al Hotărârii AGA este asociatul-administrator B. z M., ce deține o cota de 11,53% din capitalul social, ceea ce atrage nulitatea absolută a Hotărârii AGA, nefiind suficientă luarea hotărârii de către un singur asociat ce deține 11,53% din capitalul social.
Conform art. 11 din Actul constitutiv "pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv, este necesar votul tuturor asociaților". Această dispoziție este de strictă interpretare si are la bază caracterul intutituu personae al societății cu răspundere limitată. Prin urmare, este nevoie de votul unanim, și nu de majoritatea absolută cum s-a reținut în procesul verbal al AGA, pentru revocarea din funcție a administratorului S. D. M. .
Conform art. 77 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, aplicabil și societăților cu răspundere limitată în baza art. 197 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, "asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau mai mulți administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării și eventuala lor remunerație, afară numai dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel". Legiuitorul face astfel distincție între numirea administratorilor asociați și numirea asociaților neasociați, acestea din urmă fiind terțe persoane față de societate și în cazul cărora este necesar votul unanim al tuturor asociaților.
Cu privire la condiția vremelniciei apreciază că această condiție este îndeplinită, reclamanta solicitând luarea măsurilor până la soluționarea irevocabilă a cererii având ca obiect constatarea nulității absolute a celor două hotărâri, aflată pe rolul T. ui M. .
Cu privire la existenta urgenței, ea se apreciază în funcție de împrejurările concrete și obiective ale cauzei, astfel încât solicită instanței să observe ca prin hotărârile atacate, reclamanta nu mai are dreptul de gestiune și de a reprezenta societatea în relațiile cu terții, iar în schimb aceste drepturi au fost dobândite de o persoană din afara societății. Și asta în condițiile în care reclamanta rem calitatea de asociat în cadrul societății cu răspundere limitată și este un beneficiar direct al profitului obținut de societate.
În acest moment, controlul societății este deținut de familia B. z, compusa din B. z M., B. z Ana (aceștia având calitatea de asociați majoritari și administratori) și B. z Laszlo C. (fiul lor, acesta fiind numit în calitate de administrator).
Iar în calitatea sa de administrator, B. z Laszlo C. reprezintă societatea în raporturile cu terții, putând semna contracte obligatorii pentru societate, putând angaja cheltuieli, având acces la conturile societății etc., si cu atât mai mult în prezenta speță unde, prin hotărârea atacată, administratorul terț a fost numit pe o perioadă nelimitată și având puteri depline.
Urgența este cu atât mai mult justificată cu cât, în conformitate cu art. 132 din Legea nr. 31/1990, hotărârile AGA sunt obligatorii pentru asociați, sunt executorii de drept, în principiu, nefiind necesare etape și formalități pentru punerea lor în aplicare pentru a fi opozabile asociaților.
Cu privire la condiția neprejudecării fondului cauzei, luarea unor masuri de protecție a drepturilor reclamantei, atât de gestionare a activității societății și de reprezentare în temeiul funcției de administrator, cât și de beneficiar direct deținând o cota de 38,46% din capitalul social și din profitul net al societății, nu aduc atingere fondului cauzei, nesolicitând prezentei instanțe constatarea nulității absolute a hotărârilor atacate, ci o suspendare a efectelor executorii ale acestor hotărâri, opozabile reclamantei chiar de la luarea lor.
Pârâta SC M. S. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii pentru următoarele motive:
Simpla introducere a unei acțiuni în anularea unei hotărâri AGA nu este suficienta pentru a dovedi condițiile de admisibilitate ce se degajă din prevederile art. 581 Cod procedură civilă, astfel că nu se poate considera ca urgența măsurii suspendării executării hotărârii este prezumată de către legiuitor prin chiar dispozițiile art. 133 alin (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
Aceasta înseamnă ăa titularul acțiunii în anulare trebuie ca prin cererea de ordonanța președințială să indice acele împrejurări faptice sau juridice care să se încadreze în tiparul prevederilor art. 581 Cod procedură civilă și care să determine necesitatea suspendării hotărârii atacate.
Dat fiind faptul că este vorba de o procedură specială, acțiunea sau cererea trebuie să îndeplinească anumite condiții generale și speciale, dacă condițiile generale sunt cele din dreptul comun, condițiile speciale sunt:
urgenta ( condiție specifica generala )
nerezolvarea fondului cauzei ( condiție specifica speciala ).
În privința urgentei legea prevede două situații în care instanța poate aprecia existența ei și anume :
păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere
prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara
Având în vedere cele două criterii, reclamanta va trebui să arate la modul cel mai concret care sunt împrejurările din care se deduce existenta urgenței și ce anume s-ar periclita daca s-ar refuza părții dreptul de a recurge la acesta procedura specială.
În esența prin hotărârea AGA din_ s-a revocat dreptul de administrare al reclamantei S. D. raportat la comportamentul anti-societar pe care la avut pe parcursul timpului și care s-a manifestat prin numeroasele litigii pornite împotriva societății, respectiv au existat anumite sume de bani care au fost scoase din contabilitatea societății de către reclamanta fără o justificare reală.
În ședința publică din 19 februarie 2013 T. a apreciat că nu se impune plata unei cauțiuni de către reclamantă.
Analizând actele și lucrările dosarului, T. reține următoarele:
Prin hotărârea nr. 1 din_ a adunării generale a asociaților pârâtei s-a dispus revocarea din funcția de administrator a reclamantei, iar prin hotărârea nr. 2 din aceeași dată s-a numit în funcția de administrator al pârâtei
dl. Balazs Laszo C., cu puteri depline și pe termen nelimitat, începând cu data adoptării hotărârii (f. 15-16).
Asociații pârâtei, conform actului constitutiv, sunt: Balazs Ana, care deține părți sociale reprezentând 50% din capitalul social; Balazs M. care deține 11,5385% din capitalul social și reclamanta S. D. M. ce deține părți sociale reprezentând 38,4615% din capitalul social.
Toți asociații, conform aceluiași act constitutiv, sunt și administratori cu puteri depline, pe termen nelimitat, în relațiile cu terții, în gestionarea societății și în angajarea și salarizarea personalului necesar societății(f.13-14).
Ca o chestiune prealabilă, T. apreciază că interdicția prevăzută de art. 132 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale nu este aplicabilă în speță întrucât reclamanta este abilitată să atace hotărârile AGA în calitatea sa de acționar al pârâtei (art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale), iar nu de administrator.
Conform art. 133 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale (în continuare LSC) ─ aplicabil prin trimiterea făcută de art. 196 LSC ─, odată cu intentarea acțiunii în anulare, reclamantul poate cere instanței, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea executării hotărârii atacate.
În speță, este îndeplinită prima din condiții, referitoare la existența unei acțiuni înregistrate pe rol la Tribunal care să privească fondul cauzei; este vorba de dosarul nr._, conform certificatului de grefă depus la dosar (f. 7-12, f. 34).
De asemenea, în speță sunt întrunite și condițiile cumulative de admisibilitate a ordonanței președințiale prevăzute de art. 581 Cod procedură civilă.
Cât privește condiția urgenței, T. va avea în vedere, în analiza acestei condiții, atribuțiile administratorului și puterile acestuia prevăzute de lege.
Or, din dispozițiile legii (art. 7-8, art. 70 LSC) rezultă că puterile administratorului sunt foarte largi; el poate îndeplini toate operațiunile de gestiune și reprezentare pe care le reclamă realizarea scopului societății.
Din acest punct de vedere, o eventuală anulare a celor două hotărâri ar putea produce consecințe care nu vor mai putea fi reparate, fiind cunoscut că față de terții de bună credință care au contractat cu societatea actele juridice sunt inopozabile.
De asemenea, este îndeplinită condiția vremelniciei, efectul suspendării celor două hotărâri durând până la soluționarea irevocabilă a dosarului de fond.
În fine, este îndeplinită și condiția neprejudecării fondului, ordonanța tinzând la suspendarea efectelor celor două hotărâri, iar nu la anularea lor.
, făcând un examen sumar al cauzei, apreciază că aparența dreptului este de partea reclamantei:
Pârâta este o societate cu răspundere limitată.
Dacă administratorii sunt numiți prin actul constitutiv ei pot fi revocați de adunarea asociaților cu acordul tuturor asociaților, potrivit art. 77 alin. 2 LSC raportat la art. 192 alin. 2 din același act normativ pentru că revocarea lor înseamnă modificarea actului constitutiv; în acest sens este și jurisprudența instanței supreme (C.S.J., Secția comercială, decizia nr.1990 din 19 martie 2002, în Revista Română de Dreptul Afacerilor nr.2/2003, pagina 118).
În considerarea caracterului intuitu personae al societății cu răspundere limitată, hotărârile care au ca obiect modificarea actului constitutiv se iau cu votul tuturor asociaților, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel (art. 192 alin.2 LSC); în speță legea sau actul constitutiv nu prevede altfel.
Prin urmare, regimul numirii și revocării administratorilor unui S. este diferențiat în funcție de modul în care au fost numiți administratorii, în sensul că revocarea lor se face cu votul tuturor asociaților dacă administratorii au fost numiți prin actul constitutiv și prin votul majorității absolute a capitalului social, dacă administratorii au fost numiți de adunarea asociaților.
În speță, administratorii au fost numiți prin actul constitutiv, iar acesta nu derogă de la teza I a art.192 alin.2 LSC.
Legea a făcut aplicarea principiului simetriei juridice, potrivit căruia administratorii numiți prin actul constitutiv, care încorporează voința tuturor asociaților, trebuie revocați cu votul tuturor asociaților.
Pe de altă parte, legea nu prevede niciun text care să îl oblige pe asociatul administrator al unui S. să se abțină de la votul privind revocarea sa din funcția de administrator, așa cum o face în cazul în care are interese contrare cu societatea, potrivit art. 79 LSC, sau când se dezbate și se votează aportul său în natură și actele juridice încheiate cu societatea, potrivit art. 193 LSC.
Art. 126 LSC, invocat de pârâtă, este incident numai funcționării societăților comerciale pe acțiuni.
De altfel, acesta este și optica instanței supreme care a apreciat că revocare administratorilor societății în nume colectiv (teză are se aplică și societății cu răspundere limitată) poate fi hotărâtă doar de unanimitatea asociaților (C.S.J.,Secția comercială, decizia nr.4109/1998, în Dreptul nr.10/1999, pagina 153).
Art. 197 alin. 3 LSC trimite expres la dispozițiile art. 77 alin. 1 din același act normativ care prevăd că asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau m ai m ulți adm inistratori dintre ei
, fixându-le puterile, durata însărcinării și eventuala lor remunerație, afară numai dacă prin contractul de societate nu se dispune altfel.
Legea fiind supletivă cu privire la persoanele care pot fi administratori, asociații pot numi și terți în funcția de administrator, dar cu votul unanimității asociaților, dacă nu există clauză contrară în actul constitutiv. Este necesar
însă ca actul constitutiv să prevadă că adm inistratorii pot fi și terțe persoane.
În speță, dl. B. z Laszlo C. nu are calitatea de asociat, iar prin actul constitutiv nu s-a prevăzut posibilitatea numirii unei terțe persoane, cu atât mai puțin o altă majoritate de numire a unei terțe persoane.
În raport cu toate aceste considerente, T. va admite cererea și va dispune suspendarea celor două hotărâri atacate până la soluționarea irevocabilă a dosarului de fond.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, T. o va obliga pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 2.480 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței de la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta S.
D. M.
, domiciliată în S. M., str. I. M., nr. 22, jud. M., în contradictoriu cu pârâta SC M. S.
, cu sediul social în S. M., str. N., nr. 3/16, jud. M., punct de lucru în S. M., P-ța L., nr. 7, jud. M.
.
Suspendă executarea hotărârilor adunării generale a asociaților pârâtei nr. 1 și 2 din data de_ până la soluționarea irevocabilă a dosarului _
.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 2.480 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică, | azi, _ | . | |
PREȘEDINTE, A. S. | N. | GREFIER, B. |
Red. A.S./Tred. N.B.
_ - 4 ex.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1149/_
cod operator 4204
Pentru motivele ce se vor vedea la redactarea hotărârii ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta S.
D. M., domiciliată în S. M., str. I. M., nr. 22, jud. M., în contradictoriu cu pârâta SC M. S., cu sediul social în S. M., str. N., nr. 3/16, jud. M., punct de lucru în S. M., P-ța L., nr. 7, jud. M.
.
Suspendă executare hotărârilor adunării generale a asociaților pârâtei nr. 1 și 2 din data de_ până la soluționarea irevocabilă a dosarului _
.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 2.480 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Pronunțată în ședința publică, azi,_ .
PREȘEDINTE
s.s. indescifrabil pentru conformitate,
| ← Sentința civilă nr. 1697/2013. Ordonanță președințială | Decizia civilă nr. 347/2013. Ordonanță președințială → |
|---|
