Sentința civilă nr. 1700/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. UNIC _
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR.1700/2013
Ședința publică din data de 11 iunie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE - S. I.
GREFIER - DP
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra ațiunii formulate de reclamantul R.
G. V. în contradictoriu cu pârâtele SC A. Ț. A. SA, intervenientul B.
G., precum și a extinderii de acțiune formulate de reclama în contradictoriu cu pârâta SC A. asigurare REASIGURARE SA și intervenienta S. D., având ca obiect pretenții.
Se constată că s-au înregistrat "Concluzii scrise"; din partea reclamantului la data de_ și din partea pârâtei SC A. Ț. A. SA la data de_ .
De asemenea, se constată că concluziile părților pe fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța reținând cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul R. G. în contradictoriu cu pârâta paratei SC A. T. SA prin SC A. T. SA Sucursala
C. s-a solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000. 000 lei, cu titlu de daune morale, echivalentul în lei a sumei de 20.400 euro cu titlu de beneficiu nerealizat, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în toamna anului 2008, a încheiat un contract de munca cu societatea BVBA DUMA, cu sediul social in Ruiselede, 8755, Industriestraat, nr 4/13 Belgia pe perioada_ -_, urmând sa efectueze diverse lucrări in domeniul construcțiilor. Retribuția negociata era de 15 euro/ora, aproximativ
2.400 euro/luna. Deoarece pe perioada 22 decembrie 2008-16 ianuarie 2009, reclamantul era concediu in România, la data de_, se afla în calitate de pasager in autovehiculul aparținând SC Forvest SRL, marca BMW, înmatriculat cu nr_ 7 condus de varul reclamantului, B. G., pe Calea Floresti din Municipiul C. N. pe direcția C. N. -Floresti. Pe acel sector drumul sunt prevăzute trei benzi de circulație pe sensul de mers, mașina în care se afla reclamantul fiind încadrată pe banda a doua. Șoferul a încetinit si concomitent a efectuat o manevra de întoarcere a autovehiculului, pătrunzând pe banda a treia de lângă axul drumului, lovindu-se violent de autovehiculul marca Skoda Octavia, condus de S. D. care circula pe banda a treia pe direcția de mers C. -N. - Florești.
Reclamantul a arătat că evenimentul rutier s-a soldat cu vătămarea corporala a persoanelor aflate in cele doua autovehicule si face obiectul dosarului penal nr. 393/P/2009 al Inspectoratului de Politie al Județului C. . Reclamantul a arătat că nu s-a constituit parte civila in acest dosar având în vedere gradul său de rudenie cu persoana vinovată de producerea accidentului.
In urma accidentului, reclamantul a fost internat la Spitalul Clinic Județean C., Clinica Neurochirurgie cu următorul diagnostic: politraumatism prin accident rutier, TCC mediu, contuzie cerebrala, fractura cominutiva, sinus F perete anterior si posterior, planseu orbitar dr., disjunctie malara dr., fractura oase proprii nazale,
contuzie toraco-abdominala. Reclamantul a fost supus unei intervenții chirurgicale pentru a se remedia fracturile oaselor fetei si reconstrucția bazei craniene si a osului frontal dreapta cu material de osteosinteza (dynamic mesh) si fragmente osoase. Din punct de vedere chirurgical reclamantul era vindecat și la data de_ am fost externat. Însă, reclamantul a arătat că au urmat de trei luni de zile de dureri de cap (cefalee) permanente si insuportabile determinate, pe de o parte, de timpul necesar pentru vindecarea leziunilor osoase si a țesuturilor moi si, pe de alta parte, de procesul de acceptare de către corp a implantului definitiv de dynamic mesh. Ulterior, aceste dureri au devenit sporadice, dar la fel de intense, declanșându-se sub influenta unei diversități de factori: factori meteorologici, stres, oboseala fizica, stări conflictuale, etc. Aceste dureri cotidiene au produs modificări comportamentale, sesizate de familia reclamatului și de prieteni. Reclamantul a arătat că a apelat la un consult psihiatric si unul psihologic, iar concluziile specialiștilor că reclamantul suferă de "sindrom post- comotional, tulburare depresiva organica", afecțiune care necesita tratament medicamentos si o monitorizare periodica. De asemenea, reclamantul a trebuit să facă și un consult oftalmologic, diagnosticul stabilit fiind "pareza definitiva de mm drept superior cu diplopie in ax vertical".
Reclamantul a susținut că toate aceste probleme medicale i-au restrâns in mod drastic posibilitatea de a-și asigura un trai decent si de a avea o viata sociala normala și de a-și întemeia o familie.
La aprecierea cuantumului sumei pe care o solicită cu titlu de daune morale, reclamantul a arătat că instanța trebuie să tina cont de vârsta acestuia, de caracterul permanent ale afecțiunilor, de laturile vieții afective, spirituale si fizice care au fost serios afectate, de faptul că implicațiile suferinței reclamantului se răsfrâng și asupra vieții întregii sale, precum și de durerea fizica permanenta.
Cu privire la echivalentul in lei a sumei de 20.400 euro, pretins cu titlu de beneficiu nerealizat, reclamantul a arătat că în urma evenimentului rutier din data de_, nu a mai putut onora contractul de munca încheiat cu BVBA DUMA din Belgia. Acest contract care urma sa înceteze pe data de_ și îi aducea un venit orar de 15 euro, astfel că în cele 9 luni de contract urma să câștige cel puțin 21.600- 23.760 euro.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 136/1995, Ordinul nr. 20
/2008, emis de Comisia de Supraveghere a A. lor, privind aplicarea asigurărilor de răspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule.
Reclamantul a formulat o extindere a cererii de chemare în judecata față de pârâta SC A. A. SA și față de intervenienta forțată S. D., solicitând
obligarea în solidar a acestei pârâte împreună cu pârâta din cererea inițială acestora la plata despăgubirilor solicitate(f.123 ).
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta SC A. -Ț. A. SA a solicitat respingerea acțiunii(f.61-64). S-a arătat că pentru a se putea acorda despăgubiri, in baza acestei asigurării de răspundere civilă delictuală, păgubitul trebuie sa facă dovada îndeplinirii condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale, si anume: existenta prejudiciului, existența faptei ilicite, a unui raport de cauzalitate între acestea, precum și a vinovăției. Pârâta a susținut că probele de care se folosește reclamantul nu fac dovada vinovăției intervenientului B. G., iar în situația în care din probele administrate va rezulta o culpă comună a șoferilor implicați în producerea accidentului, se impune și introducerea în cauză a asigurătorului celeilalte părți vinovate și a celui vinovat de producerea evenimentului.
În ceea ce privește daunele solicitate de reclamant, s-a arătat că acestea pot fi acordate în limitele prevăzute de art. 24 și art. 49 din Ordinul CSA nr. 20/2008, urmând ca la soluționarea litigiului să se aibă în vedere și practica judiciară în materie. Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE A. SA a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant, invocând
excepția lipsei calității procesuale pasive justificat de faptul că din adresa nr. 307540/_ a Inspectoratului de Politie al Județului C. rezulta ca B. G., in timp ce conducea autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare C.I-18-CiEL, pe str. Calea Florești, nu s-a asigurat corespunzător la efectuarea manevrei de întoarcere,
încălcând marcajul dublu continuu, intrând in coliziune cu autoturismul marca SKODA cu nr. de înmatriculare_, condus pe banda de lângă axul drumului cu direcția de deplasare spre Florești de către S. D. . Astfel, culpa în producerea accidentului revine asiguratului pârâtei SC A. -Ț. A. SA.
Pârâta a solicitat suspendarea soluționării cauzei care formează obiectul dosarului nr._ până la soluționarea definitiva a dosarului penal nr. 393/P/2009 aflat in faza de cercetare penala la Politia Municipiului C. -N., dosar în care intervenientul B. G. are calitatea de învinuit și in care se efectuează cercetări in legătura cu evenimentul rutier petrecut la data de_, soldat cu vătămarea corporala a reclamantului. In aceste condiții pentru o buna înfăptuire a justiției si pentru a evita pronunțarea unor soluții contradictorii, s-a arătat că se impune suspendarea cauzei, pana la soluționarea definitiva a dosarului penal.
Cu privire la fondul cauzei, s-a arătat că nu se poate retine culpa asiguratei S. D. in producerea accidentului, iar în măsura ia care instanța ar stabili o culpa comuna in producerea accidentului trebuie cenzurate pretențiile reclamantului. Astfel, intervenienta S. D. se deplasa regulamentar pe banda de lângă axul drumului, motiv pentru care nu poate antrena răspunderea civilă delictuală a acesteia. In subsidiar, în măsura in care s-ar stabili culpa comuna în producerea accidentului, cu privire la daunele solicitate, s-a arătat că în materie de răspundere civila auto obligatorie, legiuitorul a reglementat cu strictețe modul de stabilire a despăgubirilor către terțele persoane păgubite, acoperind o arie mult mai restrânsă decât cea conferita de Codul civil. Astfel, din rațiuni economice, asigurătorul RCA preia prin contract, in condițiile legale, doar o parte din răspunderea conducătorului auto vinovat, restul rămânând in sarcina sa exclusiva.
În ceea ce privește despăgubirile acordate părților civile, pârâta răspunde în raport de întinderea răspunderii asiguratului său, iar repararea daunelor materiale si morale poale fi efectuata numai în condițiile si in limitele stabilite de art. 24 din Normele RCA aprobate prin Ordinul CSA nr. 20/5008. Referitor la daunele materiale solicitate de reclamant s-a arătat că este necesară dovedirea acestora cu documente fiscale (facturi, chitanțe, bonuri, etc.) a prejudiciului suferit. Însă, reclamantul prezintă in dovedirea pretențiilor privind beneficiul nerealizat, un contract in limba franceza semnat de o persoana, fără stampila persoanei juridice, respectiv a angajatorului și fără a fi înregistrat la autoritățile competente din Belgia. Pentru a se stabili întinderea prejudiciului material trebuie avute în vedere dispozițiile art. 49 pct. 1 din Ordinul CSA nr. 20/2008, iar daunele materiale trebuie probate prin înscrisuri.
Referitor la daunele morale solicitate, s-a arătat că instanței de judecata ii revine misiunea, ca, ia calculul sumelor ce vor fi acordate cu titlu de daune morale ,sa tina seama de efectul compensatoriu pe care asemenea sume trebuie sa ii aibă, iar nicidecum ca aceste sume sa se constituie in amenzi excesive pentru autorii daunelor ori venituri nejustificate pentru victimele daunelor. Acordarea, acestor daune morale tinde sa acopere un prejudiciu moral ce nu poate fi cuantificat pecuniar si de aceea, întinderea lor nu trebuie sa fie excesiva, ci doar sa
compenseze intr-un fel pierderea produsa. Cu privire la cuantificarea prejudiciului moral, este de reținut ca aceasta nu este supusa unor criterii legale de determinate. In acest caz, cuantumul daunelor morale, se stabilește, prin apreciere ca urmare a aplicării de către instanța de judecata a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel in cauza, in plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, măsura in care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura in care i-a fost afectata situația familiala, profesională și socială. De asemenea, s-a arătat că instanța de judecata trebuie să aibă in vedere la acordarea daunelor morale și unele criterii obiective, de exemplu raportarea pretențiilor la condițiile socio-economice individuale ale reclamantului, precum si la nivelul general(venitul mediu la nivel național) astfel încât stabilirea unui cuantum al despăgubirilor sa aibă o susținere obiectiva care sa constituie baza pe care se formează intima convingere a judecătorul.
In drept, au fost invocate prevederile art. 115-118 CPC, Legea nr. 136/1995 si Ordinul CSA nr. 20/2008.
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul va reține următoarele:
Din procesul verbal încheiat la data de_ IPJ C. rezultă că pe Calea Florești din C. -N., în apropierea imobilului nr. 3 a avut loc un accident de circulație în care au fost implicate autoturismele cu nr. de înmatriculare_ condus de intervenienta S. D. și cu nr. de înmatriculare_ condus de intervenientul B. G. (f.14). Accidentul de circulație a avuta ca rezultat vătămarea corporală a persoanelor aflate în cele două autoturisme, printre care și reclamantul aflat în autoturismul cu nr. de înmatriculare_ .
În dosarul nr. 464/P/2011 al Parchetului de pe lângă C. ea de Apel C. a fost efectuată urmărirea penală a celor vinovați de producerea accidentului de circulație care a avut ca urmare vătămarea corporală din culpă a pasagerilor, iar prin rechizitoriul întocmit s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. G. pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă, părți vătămate fiind Cioantă Beniamin și Reperuc Denisa.
Față de intervenienta S. D. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, reținându-se incidența dispozițiilor art. 10 lit. e C.pr.pen. Astfel, s-a reținut că d-na
S. D. ar fi putut evita producerea accidentului dacă s-ar fi deplasat cu o viteză care să se încadreze în limita minimă admisă pe sectorul de drum pe care a avut loc evenimentul rutier (aceasta având în momentul impactului o viteză de 58 km/h) și dacă ar fi luat măsurile de evitare în momentul declanșării stării de pericol iminent. Însă, s-a reținut că prezența cazului fortuit înlătură caracterul penal al faptei săvârșite de S. D., considerându-se că, deși aceasta a circulat cu o viteză peste limita legală admisă în zonă, respectiv 50 km/h, nu s-ar fi întâmplat nimic dacă învinuitul B. G. nu ar fi virat stânga, brusc, fără să se asigure și fără să semnalizeze, astfel încât în mod imprevizibil și neașteptat să taie calea autoturismului condus de S. D. .
Având în vedere că reclamantul R. G. nu a formulat plângere penală, prin același rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penală, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. f C.pr.pen., atât față de B. G., cât și față de S. D. (f.184-189).
Prin sentința penală nr. 668/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ a fost condamnat inculpatul B. G. pentru săvârșirea
infracțiunilor de vătămare corporală gravă din culpă, părți vătămate fiind Cioantă Beniamin și Reperuc Denisa. Din considerentele sentinței rezultă că în sarcina inculpatului B. G. s-a reținut că acesta, în data de_, în jurul orei 23:30, a condus autoturismul marca "BMW"; cu nr. de înmatriculare_ pe Calea Florești din mun. C. -N., pe direcția centru - comuna Florești, după ce a trecut podul
"Calvaria", la capătul dinspre comuna Florești, a virat, fără să se asigure și să semnalizeze, brusc stânga cu intenția de a trece pe sensul contrar de circulație, deși cele două sensuri de circulație erau despărțite de marcaj longitudinal dublu continuu, încălcând în acest fel dispozițiile art. 54 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002R și art. 77 alin. 2 din R. O.U.G. nr. 195/2002R și a intrat în coliziune cu autoturismul marca "Skoda Octavia" cu nr. de înmatriculare_ condus de S.
D., ce venea din spate pe același sens de deplasare, în urma impactului rezultând vătămarea corporală grava a părților vătămate, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală grava din culpă prev.și ped. de art.184 alin.2,4 Cod Penal, cu aplicarea art. 33 alin.1 lit.b) Cod penal.
În accidentul de circulație produs din culpa intervenientului B.
G. a fost vătămat corporal și reclamantul R. G., însă acesta nu a formulat plângere penală împotriva autorului accidentului, astfel încât inculpatul B. G. nu a fost cercetat penal și pentru o eventuală vătămare corporală din culpă produsă reclamantului.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC ASIGURARE REASIGURARE A. SA care a încheiat polița de asigurătoare de răspundere civilă cu intervenienta forțată S. D., instanța reține că, în conformitate cu prevederile art. 41 din Legea nr. 136/1995, asiguratorul se obliga sa plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în baza legii fata de terțele persoane
păgubite și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil. Existența contractului de asigurare de răspundere civilă creează premisa existenței unei obligații de plată a asigurătorului, calitatea procesuală a acestuia fiind justificată de
încheierea contractului de asigurare. Susținerea pârâtei conform căreia asigurata sa nu are nici o culpă în producerea accidentului de circulație și, implicit în producerea prejudiciului pretins de către reclamant, este o apărare care vizează fondul litigiului, instanța trebuind să analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale și față de intervenienta S. D., motiv pentru care se va respinge excepția lipsei calității procesuale a pârâtei SC ASIGURARE REASIGURARE A. SA.
Din raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză(f.223-228) rezultă că, în urma accidentului rutier din data de_, reclamantul R. G. a suferit următoarele leziuni traumatice: fractură cominutivă os frontal și sinus frontal perete anterior și posterior, fractură planșeu orbitar drept, disjuncție malară dreaptă, fractură oase proprii nazale, contuzie cerebrală, contuzie toraco-abdominală, excoriații multiple și echimoze periorbitale. Între leziunile suferite în cadrul accidentului și diagnosticul de "Pareză de mușchi drept extern și drept superior OD. Diploxie în ax vertical"; s-a stabilit că există legătură de cauzalitate, iar examenul neorochirurgical a stabilit că îndepărtarea materialului de osteosinteză nu este posibilă. De asemenea, s-a efectuat o evaluare psihiatrică a reclamantului stabilindu-se diagnosticul "Tulburare organică de personalitate(postraumatică) cu decompensări depresive anxioase";, iar evaluarea psihologică a stabilit că reclamantul are "reacție la stres cu modificarea stării afective mixtă anxios-depresivă";. Evaluările de specialitate au stabilit că reclamantul are nevoie de corecție optică permanentă cu
lentile prismatice(ochelari) și tratament antidepresiv și sedativ. Raportul de expertiză
a concluzionat că reclamantul prezintă o incapacitate adaptativă în proporție de 40% generată de tulburări morfologice și funcționale diverse.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză(f.232-233), instanța reține că, după vătămările suferite în accidentul de circulație, comportamentul reclamantului s-a modificat, acesta fiind irascibil, nervos și agitat. De asemenea, reclamantul a acuzat frecvent dureri de cap. Reclamantul nu a mai putut să desfășoare aceleași activități. Astfel, martorul M. R. a arătat că reclamatul nu a mai putut coordona activitatea de construcții pe care o desfășura în cadrul unei societăți comerciale, iar martorul Mîț A. Traian a declarat că din cauza durerilor de cap, reclamantul nu a putut să lucreze mai mult de o lună.
Raportat la starea de fapt reținută, tribunalul apreciază că față de intervenientul B. G. sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale astfel cum acestea rezultă din dispozițiile art. 998 c.civ. Fapta ilicită a acestuia de a conduce autoturismul cu nr. de înmatriculare_ cu încălcarea dispozițiilor art. 54 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 77 alin. 2 din Regulamentul de punere în aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, respectiv virarea, fără să se asigure și să semnalizeze, brusc stânga cu intenția de a trece pe sensul contrar de circulație, deși cele două sensuri de circulație erau despărțite de marcaj longitudinal dublu continuu a avut ca rezultat vătămarea corporală a reclamantului, putând fi antrenată răspunderea pentru prejudiciul cauzat acestuia.
Autoturismul cu nr. de înmatriculare_ se afla în proprietatea SC FORVEST SRL, iar polița de asigurare pentru răspundere civilă delictuală nr. 111854821/_ a fost încheiată cu pârâta SC A. T. A. SA, fiind valabilă până la data de_ (f. 11.)
Reclamantul a solicitat pârâtei, în calitate de societate asigurătoare de răspundere civilă, să plătească suma necesară reparării prejudiciului cauza de intrevenient, însă din cuprinsul dosarului de daună întocmit de pârâtă(f.8-16), precum și din întâmpinarea formulată de aceasta rezultă că nu a fost plătită despăgubirea solicitată motivat de faptul că nu au fost finalizate cercetările penale și că există o culpă comună ambilor conducători auto implicați în accidentul rutier.
În conformitate cu art. 49 din Legea nr. 136/1995, în cadrul asigurării de răspundere civilă obligatorie, asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund, în baza legii, față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil. Potrivit art. 54 din Legea nr. 136/1995, în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați. În conformitate cu dispozițiile art. 51 din legea nr. 136/1995 despăgubirile, astfel cum sunt prevăzute la art. 49 și 50, se acorda și în cazul în care cel care conducea vehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o alta persoana decât asiguratul.
Pentru ca asigurătorul de răspundere civilă să fie obligat să plătească despăgubirile pretinse de persoana prejudiciată este necesar să se dovedească că față de cel care conducea vehiculul, în cazul de față intervenientul forțat B. G., sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv să se facă dovada ca intervenientul a săvârșit o faptă ilicită, a produs un prejudiciu altei persoane, vinovăția acestuia în producerea accidentului de circulație, precum si existenta legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, condiții care sunt îndeplinite, după cum rezultă din starea de fapt reținută.
Apărarea formulată de pârâta SC A. T. A. SA în sensul că trebuie să se rețină o culpă comună în producerea accidentului pentru ambii intrevenienți,
respectiv B. G. și S. D., este nefondată. Este adevărat că în procesul penal ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei C. -N., instanța nu s-a pronunțat și cu privire la vinovăția intrevenientei S. D. deoarece față de aceasta s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală în temeiul art. 10 lit. e C.pr.pen. și că, sub acest aspect, nu există putere de lucru judecat. Însă analizând probele administrate în cauză, rezultă că intervenienta S. D. se deplasa pe sensul său de mers, iar faptul că aceasta circula cu o viteză de 58 km/h pe un sector de drum în care limita de viteză era de 50 km/h nu duce la concluzia că și aceasta ar fi vinovată de producerea accidentului de circulație. Accidentul de circulație a fost produs din culpa exclusivă a intervenientului B. G. care a virat stânga, brusc, fără să se asigure și fără să semnalizeze. În cazul de față vinovăția intervenientei secară D. care a condus autoturismul cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează limitele de viteză este înlăturată de cazul fortuit. Intervenienta a fost în imposibilitatea de a prevedea intervenția energiei străine care a produs prejudiciul, nu a prevăzut și nici nu putea prevede că celălalt conducător auto va avea un comportament în trafic imprevizibil și neașteptat și că va tăia calea autoturismului condus de intrevenientă. Fapta acesteia de a conduce cu depășirea limitei legale de viteză nu a provocat sau influențat producerea accidentului rutier, vinovăția acesteia fiind înlăturată de intervenția cazului fortuit.
Reținând că față de intervenienta S. D. nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, lipsind vinovăția acesteia, nici pârâta SC ASIGURARE REASIGURARE A. SA nu are obligația de a plăti despăgubirile pretinse se de reclamant, urmând a fi respinsă acțiunea formulată împotriva acestora.
În prezentul litigiu s-a invocat și faptul că prejudiciul cauzat reclamantului ar fi putut fi evitat sau diminuat dacă acesta ar fi purtat centura de siguranță. Pentru a lămuri aceste împrejurări în cauză s-a efectuat o expertiză criminalistică(f.272-280), iar din concluziile acesteia rezultă că în momentul impactului victima purta centură de siguranță și că nu au existat posibilități de prevenire a rezultatului periculos din partea victimei, în sensul că, nu s-a putut reține că, la momentul impactului, reclamantul ocupa o poziție pe scaunul din dreapta astfel încât această poziție să reprezinte un pericol potențial de accidentare a sa în cazul unei coliziuni sau a unei decelerații bruște. Raportat la concluziile acestui raport de expertiză, instanța reține că reclamantul nu a avut nici o contribuție la producerea prejudiciului, acesta fiind rezultatul exclusiv al faptei ilicite a intervenientului B. G. .
Față de considerentele reținute, urmează a se aprecia că intervenientul B. G. este vinovat de prejudiciul produs reclamantului, iar pârâta SC A. T. A. SA, în baza dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 136/1995, trebuie să acorde despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund, în baza legii, față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil.
În ceea ce privește despăgubirile pe care reclamantul este îndreptățit să le primească, instanța reține că în conformitate cu art. 49 din Ordinul CSA nr. 20/2008, "la stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele: 1. în caz de vătămare corporală: a) diferența dintre veniturile nete ale persoanei vătămate, probate cu documente fiscale, și indemnizația primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul își desfășoară activitatea și/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării și a concediului medical; b) venitul mediu lunar net realizat din activități desfășurate de persoana vătămată, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat; c) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare; d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu
tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimentară, conform prescripțiilor medicale, probate cu documente justificative, și care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare; e) cheltuielile cu îngrijitori pe perioada incapacității de muncă, dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie; f) daunele morale: în conformitate cu legislația și jurisprudența din România";.
Reclamantul a pretins despăgubiri în cuantum de 1.000.000 lei pentru repararea prejudiciului moral. Prejudiciul moral constă în suferința fizică provocată reclamantului de accidentare, de suferința fizică determinată de intervenția chirurgicală, de durerile de cap existente și după vindecarea din punct de vedere chirurgical, de afectarea permanentă a nervului optic. De asemenea, la stabilirea întinderii despăgubirilor pentru prejudiciul moral se va avea în vedere și faptul că, în urma accidentului de circulație, reclamantul a rămas cu o incapacitate adaptativă de 40%, ceea ce presupune existența unor modificări morfologice și funcționale și limitarea posibilităților reclamantului de a se adapta la mediul natural și social. Astfel, posibilitatea de adaptare a reclamantului este influențată negativ și de faptul că a intervenit o modificare a stării afective mixte anxios-depresivă. Pentru repararea daunelor morale cauzate, instanța apreciază că acordarea unei compensații în cuantum de 250.000 lei este suficientă pentru a acoperi suferințele fizice și psihice ale reclamantului, considerându-se că suma de 1.000.000 lei este excesivă și nu răspunde scopului urmărit de instituția răspunderii civile delictuale, respectiv acordarea de despăgubiri în limita prejudiciului suferit. Așa fiind, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul R. G. V. și va obligă pârâta SC A. T. SA să plătească în favoarea reclamantului suma de
250.000 lei cu titlu de daune morale.
În ceea ce privește daunele materiale în cuantum de 20.400 euro pretinse cu titlu de beneficiu nerealizat pentru a se repara prejudiciul cauzat reclamantului ca urmare a imposibilității acestuia de a executa contractul de muncă încheiat cu BVBA DUMA, societate cu sediul în Belgia, instanța reține că pretențiile reclamantului nu au fost dovedite. Astfel, contractul de muncă depus în probațiune(f.17-23) nu a fost înregistrat la autoritățile din Belgia, iar în cauză nu au fost administrate și alte probe care coroborate cu înscrisul prezentat să ducă la concluzia că reclamantul a prestat în mod efectiv activitate în temeiul acestui contract anterior producerii accidentului, după cum nu au fost dovedite nici veniturile efectiv realizate de la data pretinsei angajări, respectiv 15 octombrie 2008 și până la producerea accidentului. Astfel, nefiind îndeplinite cerințele impuse de art. 49 pct. 1 lit. a din Ordinul CSA nr. 20/2008, instanța reține că nu s-a făcut dovada veniturilor nete realizate de pârât anterior producerii accidentului, motiv pentru care se va respinge cererea reclamantului având ca obiect plata daunelor materiale în cuantum de 20.400 euro.
Reținând culpa procesuală a pârâtei SC A. T. SA, în temeiul art. 274 c.pr.civ., se va dispune obligarea acesteia la plata către reclamant a sumei de 6.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat, justificat prin chitanța de la fila nr. 286 din dosar.
Ca urmare a respingerii cererii de chemare în judecată formulate de reclamant în contradictoriu cu pârâta SC ASIGURARE REASIGURARE A. SA, acesta se află în culpă procesuală, motiv pentru are în temeiul art. 274 c.pr.civ. va fi obligat să plătească pârâtei suma de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând valoarea expertizei criminalistice suportate de către această parte(f.262).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge excepția lipsei calității procesuale a pârâtei SC ASIGURARE REASIGURARE A. SA.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul R.
G. V. cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. Ion V. nr. 14, jud. C. la av. Hedeșiu D. N. în contradictoriu cu pârâta SC A. T. A. SA cu sediul procesual ales în C. -N., Bd. 21 decembrie 1989, nr. 90, jud. C. și cu intervenientul forțat B. GHERGHE domiciliat în B., str. C. K. nr. 25, sector 1.
Obligă pârâta SC A. T. SA să plătească în favoarea reclamantului R.
G. L V. suma de 250.000 lei cu titlu de daune morale.
Respinge cererea reclamantului având ca obiect plata daunelor materiale în cuantum de 20.400 euro și a daunelor morale în cuantum de 750.000 lei.
Obligă pârâta SC A. T. A. SA să plătească reclamantului R. G.
V. suma de 6.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul R. G.
V. în contradictoriu cu pârâta SC ASIGURARE REASIGURARE A. SA cu sediul în C. -N., str. M. nr. 53, jud. C. și cu intervenienta forțată S. D. cu domiciliul în C. -N., str. D. nr. 113, ap. 9, jud. C. .
Obligă reclamantul R. G. V. să plătească pârâtei SC ASIGURARE REASIGURARE A. SA suma de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE GREFIER
S. I. DP
Plecat în concediu de odihnă, semnează prim grefierul instanței
Red./Dact. S.I.-7 ex.
_
| ← Decizia civilă nr. 638/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 1348/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
