Sentința civilă nr. 2113/2013. Anulare incident plata
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Dosar nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2113/2013
Ședința publică din data de 04 septembrie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: C. G. GREFIER: A. B.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulate de reclamanta S.C I. T. S.R.L în contradictoriu cu pârâții I. B. NV A. S. B., B. -G. S. G. - S. C. și B. N. A R. -C. I. DE P., având ca obiect anulare incident plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea intereselor pârâtei B. N. A R. -C. I. DE P., d-na consilier juridic Domnica Florian, lipsind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,după care se constată că, din eroare, prezenta cauză a fost trecută pe lista cauzelor privind procedura de insolvență și nu pe cea de directe, aspect pe care instanța îl pune în discuția părții prezente.
Reprezentanta pârâtei B. N. A R. -C. I. DE P. solicită transpunerea cauzei pe lista cauzelor directe.
Instanța, având în vedere obiectul cauzei, reține că, în mod eronat, cauza a fost înregistrată pe lista de ședință ca fiind aferentă completului de falimente aceasta fiind în realitate o cauză directă, astfel încât va dispune transpunerea prezentei cauze pe ședința cauzelor de directe urmând a fi efectuate mențiunile corespunzătoare atât în sistemul informatic al instanței cât și în registrele instanței.
Reprezentanta pârâtei înțelege să invoce excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat, raportat la dispozițiile art.94 alin.1 lit.h NCPC, considerând că cererile având ca obiect obligația de a face sunt de competența Judecătoriei, fiind neevaluabile în bani.
Raportat la faptul că prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâta B. N. A R. -C. I. DE P. nu a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C. în soluționarea prezentului litigiu, instanța, din oficiu, invocă excepția decăderii din dreptul de a invoca această excepție și pune în discuția părții această excepție.
Reprezentanta pârâtei B. N. A R. -C. I. DE P. lasă la aprecierea instanței soluționarea acestei excepții. Mai arată că susține poziția procesuală exprimată în cuprinsul întâmpinării în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei apreciind că B. N. A R. -C. I. DE P. are calitate procesuală pasivă iar acționarea în judecată poate fi acceptată doar pentru opozabilitate.
Instanța, în ceea ce privește excepția tardivității invocării excepției necompetenței materiale a Tribunalului Specializat, având în vedere faptul că aceasta nu a fost invocată prin întâmpinare, urmează a o admite.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SC B. -G. S. G. - S. C. .
Reprezentanta pârâtei B. N. A R. -C. I. DE P. arată că toate instituțiile de credit raportat la regulamentul care reglementează declararea acestor incidente au calitate procesuală.
Instanța, din oficiu, invocă excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei I. B. NV A. S. B., având în vedere dispozițiile art.44 din Legea nr.31/1990, excepție pe care o pune în discuția părții prezente.
Reprezentanta pârâtei B. N. A R. -C. I. DE P. lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al acestei excepții.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor SC B. -G. S. G. - S. C. și B. N. A R. -C. I. DE
P., excepții invocate de către acestea și asupra excepției lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei I. B. NV A. S. B., excepție invocată din oficiu de către instanță.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, la data de 21 martie 2013, reclamanta SC I. T. S. le-a chemat în judecată pe pârâtele I. B. NV A. S. B. ,
B.R.D. - G. S. G. SA S. C. și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - C.
I. DE P., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea incidentului de plată major, respectiv a interdicției bancare de a emite cecuri în perioada_ -_ declarate împotriva reclamantei de către pârâtele de rândul 1 și 2 și obligarea acestor pârâte în condițiile art. 13 din Regulamentul BNR nr. 1/2012 la formularea unei cereri de anulare a incidentului de plată înscris în C. I. de plăți a BNR.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de_ a încheiat cu SC DENISROM S. contractul de vânzare-cumpărare nr. 198 având ca obiect alimentarea reclamantei cu combustibil în schimbul unui preț stabilit pe facturile emise de SC DENISROM S. . La semnarea contractului reclamanta a emis cec-ul barat seria I. B1AA nr. 1. . Acesta a fost introdus la plată de către SC DENISROM S. în data de_, dată la care a fost înregistrată în evidența Centralei I. de P. din cadrul BNR interdicția bancară de a mai emite cecuri pe o perioadă de un an. Ulterior acestui moment Pârâtele de rândul 1 și 2 i-a adus la cunoștință reclamantei prin intermediul somațiilor nr. 730/_ și nr. 9185/_ că se află în interdicție bancară pe perioada_ -_ .
Reclamanta a arătat că lipsa disponibilului din cont nu a fost o rea-credință din partea acesteia, fapt ce poate fi confirmat și de faptul că reclamanta, până la acest moment, nu s-a confruntat niciodată cu incidente de plată și nici nu este cunoscută cu astfel de antecedente. Mai mult, anterior introducerii la plată a cec-ului relațiile comerciale dintre reclamantă și SC DENISROM S. s-au desfășurat în mod normal, chiar cu două săptămâni înainte de introducerea la plată a cec-ului reclamanta efectuând o plată de 3.710 lei.
S-a arătat că, astfel cum rezultă din contractul nr. 198/_, scadența facturilor era de 15 zile de la emitere, iar cec-ul putea fi introdus la plată doar la expirarea acestor zile. Facturile restante și scadente la data de_ însumau 4.523,29 lei iar nu suma introdusă la plată. existând aceste dubii cu privire la suma de plată reclamanta nu a alimentat contul la timp, însă la o săptămână după incident a fost achitat întregul sold restant înregistrat în contabilitatea reclamantei.
Astfel, reclamanta a susținut că a depus toate diligențele pentru a intra în legalitate, achitând sumele datorate, astfel că se poate considera că lipsa de disponibil în cont la un anumit moment și pentru o sumă minimă nu poate fi considerată ca o culpă gravă a reclamantei care să aibă consecințe de natura înscrierii incidentului de plată și emiterii unei interdicții bancare de a emite cec-uri. Reclamanta a considerat că sancțiunea aplicată este
mult prea severă pentru o societate nou înființată, la început de drum, care pentru a putea funcționa în parametrii normali este nevoită să ofere garanții.
În drept, au fost invocate dispozițiile Regulamentului BNR nr. 1/2012.
Prin întâmpinare, pârâta Banca Națională a României a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fond, ca neîntemeiată.
În susținerea poziției procesuale pârâta a arătat că Banca Națională a României, potrivit atribuțiilor și competențelor stabilite prin Legea 312/2004, lege care reglementează Statutul Băncii Naționale a R., nu este abilitată să intervină în relațiile dintre băncile comerciale și clienții acestora. În conformitate cu prevederile art.36 din Regulamentul nr.1/2001 astfel cum a fost modificat prin Regulamentul BNR nr. 13/2008 si Regulamentul BNR nr. 19/2009 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei I. de Plăți, aceasta, nu poate anula din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăti primite de la persoanele declarante, instituții de credit și totodată în conformitate cu prevederile art.4 ale aceluiași Regulament, aceasta nu răspunde pentru veridicitatea și integritatea informației primite. Potrivit art.36 din Regulamentul nr.1/2001, anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în FNC, FNIP, FNPR, se poate face numai de persoanele declarante, din proprie inițiativă sau din dispoziția instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare, conform formularului prezentat în Anexa 8 C, în care la poziția 3 se înscrie motivul anulării care nu poate fi decât: a. eroare sau omisiune a persoanei declarant; b. hotarâre judecătorească definitivă comunicată persoanei declarante; c. alte motive prevăzute de reglementări ale BNR.
Totodată, potrivit dispozițiilor prevăzute în art. 38 și art.39 din același regulament, calitatea legală de a anula informațiile existente în fișierele CIP, este recunoscută numai persoanelor declarante, motiv pentru care considerăm că în speță, calitatea procesuală pasivă o are doar banca în calitate de persoană declarantă la CIP a acestor informații.
In concluzie, în temeiul celor invocate, pârâta solicită admiterea excepției și respingerea acțiunii față de Banca Națională a României, ca fiind o persoana fără calitate procesuală pasivă, acționarea în judecată putând fi acceptată doar pentru opozabilitate.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că persoana/banca declarantă a procedat potrivit prevederilor legale, pentru că dispozițiile exprese prevăzute în Regulamentul nr. 1/2001, astfel cum a fost modificat și completat, se adresează în special băncilor care în înțelesul prezentului regulament sunt denumite persoane declarante și care au obligația de a aduce la cunoștința Centralei I. de Plăți, orice neîndeplinire întocmai și la timp, a obligațiilor participanților înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentelor de plata cu cec, cambie ori bilet la ordin în vederea apărării interesului public. Astfel că în speța dedusă judecății banca declarantă, este singura persoană cu risc fiind inclusă în FNC, FNIP, respectiv in FNPR.
Pârâta apreciază că persoana declarantă a procedat corect întrucât cecul are exclusiv funcția de instrument de plată la vedere, în conformitate cu art.29 din Legea nr.59/l934 cecul este platibil la vedere. Orice stipulațiune contrară se socotește nescrisă, iar una din premisele juridice ale existenței valide a unui cec, este ca emitentul să aibă în momentul emiterii, fonduri suficiente pentru onorarea acestuia, sau cel târziu, la prezentarea cecului la plată
În concluzie, lipsa disponibilului în cont era reală și refuzul la plată a filei CEC datorată lipsei de disponibilități bănești a fost corect exprimat, persoana declarantă nu avea obligația de a verifica raporturile juridice dintre părți, singura obligație fiind cea de a comunica existența incidentului, obligație de care s-a achitat cu respectarea legii. Pârâta consideră că în mod corect banca declarantă a procedat la notificarea clientului său în C.
I. de Plăți.
Prin întâmpinare, pârâta B. - G. S. G., S. C., a solicitat, în principal, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei si in consecința, respingerea petitului privitor la obligarea pârâtei de a formula o cerere de anulare a incidentului de plata inscris la C. I. de Plați a BNR ca fiind formulat impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva, iar în subsidiar, respingerea cererii de chemare in judecata ca netemeinica.
În susținerea poziției procesuale pârâta a arătat că la data de_, societatea comerciala Denisrom S. a introdus la plata cecul seria I. B1AA nr. 1. emis de reclamant. Cecul a fost refuzat pe motivul lipsei parțiale de disponibil in contul reclamantului iar ca urmare a acestui fapt, la aceeași data, I. B. NV A., S. B. a inregistrat in evidenta Centralei I. de P. din cadrul BNR incidentul de plata si interdicția bancara de a mai emite cecuri pe o perioada de un an.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive pârâta a arătat că prin cererea de chemare in judecata, reclamantul SC I. T. S. solicita instanței obligarea pârâtei in condițiile art.13 din Regulamentul BNR nr.1/2012 de a formula o cerere de anulare a incidentului de plata inscris in C. I. de Plați a BNR.
Art.13 al.(l) din Regulamentul BNR nr.1/2012 prevede că "anularea înregistrărilor privind incidentele de plați din baza de date a CIP se poate face de către persoanele declarante, in baza unei hotărâri judecătorești executorii, prin care se dispune anularea acestora".
Art.2 pct.6 din regulamentul amintit mai sus prevede ca "Persoanele declarante la CIP sunt: instituțiile de credit - persoane juridice romane, pentru toate informațiile privind incidentele de plați produse de către proprii titulari de cont sau de cei din unitățile lor teritoriale; sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine, pentru toate informațiile privind incidentele de plați produse de către proprii titulari de cont.
Astfel, asa cum se poate observa din cererea de consultare după titular de cont FNIP pentru perioada_ -_ nr.6/_, in speța banca obligatului la plata ce a declarat incidentul de plata este parata I. B. NV A., S. B. . Acest aspect reiese si din Cererea de inscriere a refuzului bancar privind CEC-ul nr. RF2748/_, eliberata de CIP, unde se prevede expres faptul ca parata indicata anterior are calitatea de persoana declaranta, astfel cum este definita in art.2 pct.6 din Regulamentul BNR nr.1/2012.
Astfel cum rezulta din cele mai sus-expuse, pârâta nu a inregistrat in evidenta Centralei I. de P. din cadrul BNR incidentul de plata.
In art.36 prima teza din NCPC se prevede expres faptul ca, "calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si raportul juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecații". In speța raportul juridic dedus judecații este format intre SC I. T. S. pe de-o parte si I. B. N.V., A., S. B., pe de alta parte, cel din urma fiind autorul inregistrarii la CIP a interdicției bancare de a emite cecuri, si totodată persoana, care potrivit art.13 din Regulamentul BNR nr.1/2012 are posibilitatea de a solicita CIP anularea inregistrarii incidentului de plata.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că prin Regulamentul BNR nr.1/2012, legiuitorul a definiri incidentul de plata ca fiind neindeplinirea intocmai si la timp a obligațiilor titularilor de cont in timpul procesului de decontare a instrumentului de plata, obligații rezultate prin efectul legii, a căror îndeplinire este adusa la cunoștința CIP de către persoanele declarante.
Astfel cum reiese si din cererea de chemare in judecata formulata de către reclamant, la data de_ societatea comerciala Denisrom S. a introdus la plata CEC-ul barat seria I. B1AA nr.l73844, emis de societatea reclamanta, insa aceasta nu a deținut in cont suficient disponibil in vederea acoperirii sumei cuprinse in instrumentul de plata. O asemenea ipoteza a fost incadrata de către legiuitor in categoria incidentelor de plați majore. Astfel in art. 2 pct. 2 lit. a ind. 3 se arata ca reprezintă incident de plata major, CEC-ul refulat la
plata din lipsa parțiala de disponibil, in cazul prezentării la plata înainte de expirarea termenului de prezentare.
Un alt aspect învederat de pârâtă este acela ca, in conformitate cu art. 5 din Regulamentul BNR nr. 1/2012, persoanele declarante sunt obligate sa raporteze la CIP, la termenele si in condițiile prevăzute de prezentul regulament, informațiile privind incidentele de plați. Având in vedere dispozițiile menționate, in cazul in care sunt indeplinite condițiile legale, persoanele declarante sunt obligate sa informeze CIP cu privire la incidentul de plata, in caz contrar acestea riscând sa fie sancționate in temeiul art. 30 din regulamentul BNR cu amenda de la 500 lei la 2000 lei. In acest sens s-a pronunțat si practica judiciara prin sentința nr.7899/_ pronunțata de Tribunalul București si decizia nr. 437/_ pronunțata de C. ea de Apel B., hotărâri anexate prezentei intampinari. Mai mult decât atât prin sentința nr. 7899/_ instanța a statuat faptul ca "legea nr. 59/1936 il obliga pe trăgător ca la data emiterii CEC-ului sa aibă disponibil bănesc in contul deschis la tras, disponibil care trebuie sa fie cel puțin egal cu valoarea CEC-ului. tocmai pentru garantarea raporturilor comerciale derulate intre parți".
Privitor la susținerile reclamantei in legătura cu faptul ca anterior inregistrarii interdicției, aceasta nu s-a confruntat niciodată cu incidente de plata si nici nu este cunoscuta cu astfel de antecedente, pârâta a arătat că aceste susțineri sunt false, acest fapt fiind confirmat prin Cererea de consultare după titular de cont in FNIP pentru perioada _
-_ nr.6/_, eliberata de CIP din cadrul BNR si anexata întâmpinării. In ceea ce privește afirmațiile reclamantei cu privire la lichiditatea creanței pârâta considera ca acestea sunt irelevante si nu pot constitui un motiv pentru anularea incidentului de plata.
Având in vedere cele afirmate, pârâta considera ca au fost respectate toate dispozițiile legale privitoare la înregistrarea incidentului de plata si in consecința solicita respingerea cererii formulate de societatea reclamanta ca neîntemeiata.
Prin întâmpinare, pârâta I. B. N.V. prin I. B. N.V. A., S. B. a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamanta SC I. T. S. ca neîntemeiată și nefondată, arătând că prin cererea de chemare în judecată, Reclamanta solicită anularea incidentului de plată nr. RF2748/_ înscris în C. I. de Plați (CIP) cu privire la CEC-ul seria I. B1AA nr. 1. în sumă de 6.380 lei, emis de către Reclamantă în data de_, în calitate de trăgător, la C. -N., având ca beneficiar S.C. DENISROM S.R.L, cu motivarea că, în conformitate cu prevederile contractuale, acesta trebuia introdus la plată doar după expirarea unui termen de 15 zile de la emiterea facturilor iar suma a fost achitată de reclamantă la o săptămână după incidentul de plată, precum și obligarea pârâtelor la formularea unei cereri de anulare a incidentului de plată. Refuzarea la plată de către I. B. a CEC-ului emis de reclamantă a intervenit ca urmare a lipsei parțiale de disponibil în conturile bancare ale acesteia, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare. La data de_ B. a primit spre decontare CEC-ul seria I. B1AA nr. 01. din_ în sumă de 6.380 lei emis în favoarea DENISROM S.R.L. Ca urmare a verificărilor efectuate de salariații Băncii a rezultat faptul că în conturile reclamantei nu se aflau lichiditățile necesare acoperirii în totalitate a contravalorii instrumentului de plată, și drept urmare, în data de_, CEC-ul a fost refuzat la plată din lipsă parțială de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare. Astfel, potrivit dispozițiilor Regulamentului BNR nr. 1/2012 privind organizarea și funcționarea Centralei I. de Plăți, cu modificările și completările ulterioare, B. a transmis către CIP Cererea de înscriere a refuzului bancar în fișierul național al persoanelor cu risc nr. RF2748 din_ .
împrejurarea că Reclamanta a acoperit ulterior contravaloarea CEC-ului nu are nicio relevanță în ceea ce privește obligația legală a Băncii de a transmite cererea de înscriere a refuzului bancar în CIP. Pe cale de consecință, incidentul de plată a fost raportat de către B. la C. I. de Plăți, în vederea înscrierii acestuia în Fișierul Național al Persoanelor
cu Risc, B., în calitate de persoană declarantă1, având obligația legală de a furniza aceste informații în forma si la termenele prevăzute în Regulamentul BNR:
Art.5 din Regulamentul BNR prevede că "Persoanele declarante sunt obligate să raporteze la CIP, la termenele și în condițiile prevăzute de prezentul regulament, informațiile privind incidentele de plăți";.
Potrivit art. 2 alin.2 pct. 6 din Regulamentul BNR, persoanele declarante la CIP sunt: "instituțiile de credit -persoane juridice române, pentru toate informațiile privind incidentele de plată produse de către proprii titulari de cont sau de cei din unitățile lor teritoriale, și sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine, pentru toate informațiile privind incidentele de plăti produse de către proprii titulari de cont "Astfel, potrivit art.7 alin. 2 din Regulamentul BNR "în cazul în care instituția de credit trasă, a trasului acceptant sau a subscriitorului a decis refuzul la plată al cecului, cambiei ori biletului la ordin, persoana declarantă are obligația ca, cel târziu în ziua bancară următoare zilei refuzului, să transmită la CIP refuzurile la plată pentru cecuri, cambii și bilete la ordin".
Potrivit art. 2 pct.l din Regulamentul BNR incidentul de plată constă în
"neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor titularilor de cont în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată, obligații rezultate prin efectul legii, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința CIP, de către persoanele declarante".
Astfel, ținând cont de cele de mai sus, pârâta susține că B. și-a îndeplinit obligațiile ce-i incumbă în temeiul Regulamentului nr. 1/2012 emis de Banca Națională a României, respectiv aceea de a întocmi și transmite, în termenul prevăzut de regulamentul sus menționat, formularul de raportare a refuzului bancar, neputându-se reține în sarcina sa vreo culpă.
Prin urmare, B. nu a săvârșit o eroare cu privire la înscrierea incidentului de plată, ci din contră, aceasta, în considerarea obligațiilor legale imperative care îi incumbă potrivit Regulamentului BNR, si respectând întocmai aceste dispoziții legale si-a îndeplinit, etapă cu etapă, toate obligațiile legale.
În concluzie, față de toate cele de mai sus, situația de fapt este următoarea: la data de_ B. a primit spre decontare CEC-ul mai sus amintit și, ca urmare a lipsei parțiale de disponibil în conturile Reclamantei, CEC-ul a fost refuzat la plată. În temeiul art. 7 si următoarele din Regulamentul BNR, B. a întocmit și transmis către CIP cererea de înscriere a refuzului bancar în Fișierul Național al Persoanelor cu Risc, îndeplinindu-și întocmai și la timp obligațiile legale.
Analizând cu prioritate excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință și a lipsei calității procesuale pasive, raportat la dispozițiile art. 248 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 43 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, cu modificările ulterioare, "sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridica ale societăților comerciale si se înregistrează, înainte de începerea activității lor, in registrul comerțului din județul in care vor funcționa";, iar potrivit art. 7 pct. 31 din O.U.G. nr. 99/2006, sucursala este orice unitate operațională dependenta din punct de vedere juridic de o instituție de credit sau de o instituție financiară, care efectuează în mod direct toate sau unele dintre activitățile acesteia, având în vedere că sucursala bancară neavând personalitate juridică și nici organe proprii de conducere, raportat la dispozițiile art. 56 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei SC I. B. NV A. - S. B., excepție invocată din oficiu de către instanță și în consecință respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC I. T. S. în contradictoriu cu pârâta SC I. B. NV A. - S. B., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală.
Potrivit dispozițiilor din Legea nr. 312/2004, lege care reglementează Statutul Băncii Naționale a R., această pârâtă nu este abilitata sa intervină in relațiile dintre băncile comerciale si clienții acestora. În conformitate cu prevederile art.36 din Regulamentul nr.1/2001 privind organizarea si funcționarea la B. N. a R. a Centralei I. de Plați, aceasta, nu poate anula din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți primite de la persoanele declarante instituții de credit și totodată in conformitate cu prevederile art. 4 ale aceluiași Regulament, aceasta nu răspunde pentru veridicitatea si integritatea informației primite.
Astfel, anularea informațiilor privind incidentele de plați înregistrate în FNC, FNIP, FNPR, se poate face numai de persoanele declarante,
din proprie inițiativă sau din dispoziția instanțelor judecătorești, in baza unei cereri de anulare, conform formularului prezentat in Anexa 8 C in care se înscrie motivul anularii, motiv care nu poate fi decât
eroare sau omisiunea persoanei declarante,
hotărâre judecătorească definitiva comunicata
persoanei declarante,
alte motive pr evăz ute d e r egl ementari ale BNR.
Totodată, potrivit dispozițiilor prevăzute in art. 38 si art.39 din același regulament, calitatea legala de a anula informațiile existente in fișiere CIP, este recunoscuta numai persoanelor declarante
, motiv pentru care, în cauză, calitatea procesuală pasiva o are numai SC I. B. NV A. în calitate de persoana declaranta la CIP a acestor informații.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana pârâtului și persoana care este titular a obligației în raportul juridic dedus judecății. De vreme ce prin acțiune se asigură protecția unui drept subiectiv civil apare ca fiind normal ca, pentru a putea exercita acțiunea, calitatea procesuală să coincidă cu calitatea de titular al obligației deduse judecății.
Excepția calității procesuale pasive este o excepție de fond, peremptorie și absolută și constatându-se că potrivit dispozițiilor legale, proceda la anularea informațiilor existente în CIP revine persoanei declarante, pârâtele BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI prin C.
de P. având doar obligația de a comunica, în temeiul cererii persoanei declarante, anularea interdicțiilor urmare a anulării informațiilor existente, astfel că aceasta nu este parte a raportului direct care face obiectul prezentei cauze, iar pârâta SC B. G. S. G.
- S. C. nefiind persoana declarantă, de asemenea nu este parte a raportului direct care face obiectul prezentei cauze, astfel că instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a BĂNCII NAȚIONALE A R., excepție invocată de această pârâtă, precum și cea a pârâtei SC B. G. S. G. - S. C., excepție invocată de aceasta prin întâmpinare și în consecință va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC I. T. S. în contradictoriu cu pârâta BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Chiar în situația în care s-ar considera că pârâta SC I. B. NV A. - S. B. ar avea capacitatea procesuală și ar putea sta în calitate de pârâtă în proces, cererea reclamantei este neîntemeiată deoarece potrivit art. 28 din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea și funcționarea la B.N.R. a Centralei I. de Plăți, în cazul refuzului la plată a unui CEC ca urmare a producerii unui incident de plată major (ca în speță când CEC-ul a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil), banca va lua următoarele măsuri:
va notifica incidentul de plată la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în FNC (anexa nr. 3A), care va cuprinde și declarația de interdicție bancară;
va adresa titularului de cont o somație, conform modelului prezentat în anexa nr. 5, prin care îi va notifica acestuia interdicția de a emite cecuri pe timp de un an începând cu data înregistrării la CIP a incidentului de plată major și obligația de a restitui băncii (băncilor) al cărei (căror) client este formularele de cec aflate în posesia sa și/sau a mandatarilor săi.
Art. 36, 37 și 38 din același regulament, pe care reclamanta și-a întemeiat acțiunea, reglementează modalitate de anulare sau modificare a informațiilor înregistrate în CIP, cu precizarea că CIP nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile primite de la persoanele declarante-bănci, astfel:
Art. 36. - (1) CIP nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți o dată primite de la persoanele declarante - bănci.
2) Anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în FNIP și în FNPR se poate face numai de persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare, conform formularului prezentat în anexa nr. 8A, 8B sau 8C, după caz, transmisă la CIP în aceeași zi bancară.
Art. 37 - în situația primirii unei cereri de anulare privind un incident de plată major cu cec, care anulează și perioada aferentă de interdicție bancară, CIP are obligația să transmită pe suport electronic, în aceeași zi bancară, tuturor centralelor băncilor declarația CIP privind interdicția bancară de a emite cecuri (anexa nr. 6A), prin care se comunică acestora anularea interdicției respective în baza de date a CIP de către persoana declarantă.
Art. 38 - în cazul în care, ca urmare a solicitării unei instanțe judecătorești, persoana declarantă anulează un incident de plată, aceasta va transmite la CIP prin telefax, în aceeași zi bancară, hotărârea judecătorească definitivă în baza căreia a făcut anularea.
În temeiul dispozițiilor legale precitate, SC I. B. NV A. - S. B. a notificat incidentul de plată major la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în Fișierul Național al Persoanelor cu Risc (FNPC), notificare care cuprindea și mențiunea interdicției bancare pentru perioada 28 ianuarie 2013 - 28 ianuarie 2014.
Având în vedere că instrumentul de plată - CEC-ul - a fost prezentat la plată, în termen legal, însă banca a constatat existența incidentului de plată major (lipsă totală de disponibil, cum se menționează în cererea de înscriere a refuzului bancar în PNC), rezultă că pârâta și-a îndeplinit obligațiile legale, conform dispozițiilor din Regulamentul nr. 1/2001.
Motivul invocat în acțiune reclamantei în sensul că fila CEC a fost introdusă în circuitul bancar, fără a fi respectate prevederile contractului nr. 198/_ este irelevant în cauză, deoarece în Regulamentul nr. 1/2001 nu există un articol care să prevadă că o atare situație exonerează pe emitent de sancțiunea înscrierii în CIP și constituie temei pentru a se solicita anularea incidentului de plată și a interdicției bancare. Mai mult, cecul fiind un act acauzal nu este legat de raportul juridic fundamental existent între părți.
Din ansamblul dispozițiilor Regulamentului nr. 1/2001 rezultă că sancțiunile stipulate în regulament se aplică tuturor incidentelor de plată care apar în cazul emiterii unui CEC, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie. Potrivit principiului ubi lex non distinquit, nec nos distinguere debemus și având în vedere dispozițiile art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001, precitate, instanța nu este în măsură să dispună anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în FNPR în situația în care înregistrarea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, iar băncii nu i se poate reține nicio culpă pentru această înregistrare.
Raportat la cele de mai sus, tribunalul va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC I. T. S., în contradictoriu cu pârâta SC I. B. NV A.
S. B., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală și de asemenea va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC I. T.
S. în contradictoriu cu pârâtele SC B. G. S. G. - S. C. și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, ca fiind formulate împotriva unor persoane fără calitate procesuală.
Tribunalul reține că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei SC I. B. NV A.
S. B., excepție invocată din oficiu de către instanță și în consecință respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC I. T. S. , J-_, CUI 29914987, cu sediul procesual ales la Cabinet avocațial Andra B. N., în C. -N., B- dul 21 D. 1989, nr. 57, ap. 3, jud. C. în contradictoriu cu pârâta SC I. B. NV A.
- S. B.
, J-40/16100/1994, CUI 6151100, cu sediul în B., b-dul Iancu de H.
, nr. 48, parter+ etaj 1+etaje 5-12, sector 1, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor SC B. G. S. G.
S. C. și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, excepții invocate de acestea, și în consecință respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC I. T.
S.
, J-_, CUI 29914987, cu sediul procesual ales la Cabinet avocațial Andra B. N.
, în C. -N., B-dul 21 D. 1989, nr. 57, ap. 3, jud. C. în contradictoriu cu pârâtele SC
B. G. S. G. - S. C.
, J-_, CUI 2., cu sediul în C. -N., str. B-dul 21 D. 1989, nr. 81-83, jud. C., și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI
, cu sediul în B., str. L., nr. 25, sector 3, ca fiind formulate împotriva unor persoane fără calitate procesuală.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Specializat C. .
Pronunțată în ședința publică din 4 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. G. A. B.
Red.CG/MM 6 ex./_
| ← Sentința civilă nr. 3181/2013. Anulare incident plata | Încheierea civilă nr. 497/2013. Anulare incident plata → |
|---|
