Sentința civilă nr. 3/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 3/2013
Ședința publică din 20 Martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: V. C. JUDECĂTOR I. P. GREFIER L. C. A.
S-au luat în examinare, în vederea soluționării apelurile declarate de contestatoarele F.
M. G. și F. V., împotriva sentinței civile nr. 634 din_, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata E. R. S. IFN SA, având ca obiect contestație la executare.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că prezenta cauză s-a dezbătut în ședința publică din 06 martie 2013, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea din aceeași ședință, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, pronunțarea acesteia fiind amânată pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise, pentru termenul din 13 martie 2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pentru termenul de azi, când:
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 634 din_, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr. _
, s-a admis excepția tardivității formulării contestației la executare silită, invocată de instanță din oficiu;
S-a respins ca fiind tardivă contestația la executare formulată de către contestatoarele F.
M. G. și F. V., împotriva actelor de executare silită și a executării silite propriu-zise, efectuată de către executorul judecătoresc M. V. M. în dosarul execuțional nr. 24/2011, în contradictoriu cu intimata E. R. S. I. SA.
S-a respins ca neîntemeiată cererea contestatoarelor de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând excepția tardivității formulării contestației la executare silită, prin prisma verificării actelor și lucrărilor dosarului, precum și piesele dosarului execuțional nr. 24/2011 al executorului judecătoresc M. V. M., instanța urmează a o admite pentru următoarele considerente:
Conform art. 401 alin. 1 lit. a) Cod procedură civilă, se poate face contestație în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat la cunoștință de actul de executare pe care-l contestă.
Titlul executoriu contract de credit nr. 9400518117046000-2007 și somația din data de_ dată în dosarul execuțional nr. 24/2011, au fost comunicate debitoarei F. M. G., la data de _
, conform dovezii de primire a actelor și procesului verbal de predare existent la dosarul cauzei la fila 74, respectându-se dispozițiile art. 92 alin.3 și alin. 6 din Codul de procedură civilă. Așadar, contestatoarea debitoare F. M. G. la data de 07 martie 2011 a luat la cunoștință de faptul că împotriva sa s-a declanșat executarea silită, a primit actele de executare primordiale, chiar dacă dovada de primire a acestora a fost semnată de mama sa, respectiv F. V., textele de lege mai sus arătate prevăzând în mod clar că agentul procedural va înmâna actul de procedură unei persoane din familie, în cazul în care cel citat, nu se găsește la domiciliu.
Raportat la faptul că, contestatoarea F. V. și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art. 401 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța a reținut că potrivit acestui text legal, "contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept real asupra bunului urmărit, poate fi introdusă în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.";
Așadar, această contestatoare a luat la cunoștință de faptul că bunurile mobile pe care le pretinde ca fiind ale sale au fost sechestrate de executorul judecătoresc la data de_, când acesta a pus
sechestru definitiv pe câteva bunuri mobile ce fac în prezent obiectul executării silite, dată la care a fost întocmit un proces-verbal de sechestru, iar bunurile au fost lăsate chiar în custodia acestei contestatoare, aceasta semnând procesul verbal de sechestru și luând totodată la cunoștință de scopul venirii executorului la domiciliul său. Și totuși, în aceste condiții, contestatoarea a rămas în pasivitate multă vreme și nu s-a sesizat cu privire la executarea silită a acestor bunuri mobile, decât mult mai târziu, adică la data de_, când a formulat contestație la executare.
Prezenta contestație a fost înregistrată la instanță la data de_, cu mult peste termenul prevăzut de art. 401 C. pr. civilă, astfel că s-a respins ca fiind tardiv formulată.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, s-a respins ca neîntemeiată cererea contestatoarelor de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată în sumă totală de 1197 lei, reprezentând onorariu avocat, taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel în termen legal, apelantele F. M. G. și
V., care au solicitat admiterea apelului, în sensul de a se califica calea de atac ca fiind apelul având în vedere disp.art.402 alin.2 C.pr.civ, iar în temeiul art.297 alin.l C.pr.civ., să se dispună anularea hotărârii atacate și să se trimită cauza spre rejudecare la instanța de fond având în vedere că nu s-a pronunțat asupra fondului; să se respingă excepția tardivității contestației ca fiind neîntemeiată; să fie obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond nu este în măsură să explice de ce este tardivă contestația formulată de F. V. în calitate de terț; de faptul că ar fi stat în pasivitate după de a fost înființat sechestrul asupra bunurile sale.
De asemenea mai arată că atât timp cât a avut posibilitatea să introducă contestație în l5 zile de la vânzarea sau predarea bunurilor, nu înțelege de ce instanța a constatat că este tardivă contestația. Textul art. 40l alin.2 C.pr.civ, nu condiționează termenul de formulare a contestației de instituirea sechestrului ci de vânzarea sau predarea silită a bunurilor. Atât timp cât a respectat acel termen cerut de art.40l alin.2 C.pr.civ., contestația nu este tardivă și nu este tardivă nici contestația formulată de F. M. G. .
Se mai susține în motivare că excepția tardivității este neîntemeiată, impunându-se a se stabili natura contestației, obiect al prezentei cauze.
Așa cum se poate constata acțiunea a fost promovată de către două contestatoare: F. M. Fabriela - în calitate de debitoare a urmăritei intimate F. V. - în calitate de terț, care este titular al dreptului de proprietate asupra bunurilor urmărite.
Având în vedere că sunt două contestatoare cu calități diferite, sunt două contestații diferite. A.Contestația promovată de F. M. G. este o contestație întemeiată pe prev.art.40l alin.l C.pr.civ, față de aceasta a arătat că a luat cunoștință de executare silită și de sechestru doar la l9.09.20ll.
In primul rând, somația și titlul executoriu nu i-a fost comunicate, iar în al doilea rând procesul verbal de sechestru nu i-a fost comunicat niciodată. Această împrejurare este consemnată de executor chiar în procesul verbal unde se menționează că doar mama sa era la locuință.
Conf.art.40l alin.l lit.a C.pr.civ, termenul de l5 zile curge de la data de la care a luat cunoștință de actul de executare.
Așa cum a spus, ea a luat cunoștință doar la l2.09.20ll. Contestația a înregistrat-o la instanță la 2l.09.20ll ,așadar în termenul de l5 zile.
ontestația promovată de F. V. este o contestație întemeiată pe prev.art.40l alin.2 C.pr.civ.
Conform acestui text legal ea poate fi introdusă oricând,dar nu mai târziu de l5 zile de la data vânzării sau predării bunurilor urmărite (asupra cărora are un drept de proprietate).
Astfel, dacă în 22 sept.20ll s-ar fi vândut bunurile așa cum intenționa executorul, încă mai avea l5 zile la dispoziție, respectiv putea depune contestația până în data de 08 octombrie .
Rezultă așadar că F. V. a promovat contestația în termen și solicită respingerea excepției tardivității.
Excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei F. V. este neîntemeiată.
A arătat la pct.l lit.B că F. V. a promovat o contestație întemeiată pe prev.art.40l alin.2 C.pr.civ. Pentru aceleași considerente are calitate procesuală activă și solicită respingerea excepției ridicată de intimată.
Cu toate acestea, instanța nu s-a pronunțat asupra excepției, invocând prev.art.l37 C.pr.civ.
Apreciază că în mod neîntemeiat și nelegal a omis să se pronunțe asupra acestei excepții.
Pe fondul cauzei.
In subsidiar, solicită, pe lângă respingerea excepției tardivității și evocarea fondului cauzei, admiterea contestației.
Solicită, de asemenea, admiterea contestației atât prin anularea executării propriu.-zise cât și anularea actelor de executare în speță procesul verbal de sechestru a bunurilor mobile care aparțin contestatoarei F. V. .
In privința bunurilor mobile posesia de bună-credință valorează titlu:
Astfel, bunurile mobile aflându-se în casa de locuit a numitei F. V. ( acest fapt rezultă din însuși procesul verbal de sechestru), se află în posesia acesteia și beneficiază de această prezumție de proprietate.
In plus, cu probatoriul testimonial administrat în cauză a dovedită ca bunurile sunt proprietatea contestatoarei F. V. .
A cerut și anularea executării în temeiul art. 39l C.pr.civ, care sancționează cu anularea executării încălcarea prevart.384,385,387,389. In cazul lor s-au încălcat cel puțin prev.art.384,385 așa cum a arătat în motivele contestației, solicitând admiterea contestației.
La termenul de judecată din 28.ll.20l2 SC ERB R. S. IFN SA (fostă E. R. S. IFN SA), a depus întâmpinare (f.l2-l4), prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței civile nr. 634/2l.03.20l2 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr. 2754/265/20ll ca fiind legală și temeinică. Obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea întâmpinării s-a arătat că achiziționarea si achitarea in transe lunare fixe a asigurării de către contestatoare a fost posibilă ca urmare a semnării cererii de credit si a condițiilor generale pentru emiterea si utilizarea liniei de credit intre contestatoare, in calitate de deținător si societatea noastră, E. R. S. IFN S.A., in calitate de emitent.
Cererea de credit si condițiile generale pentru emiterea si utilizarea liniei de credit (pe care le v-a denumi in continuare contractul), semnate de contestatoare, reprezintă contractul încheiat între contestatoare și E. R. S. și reglementează emiterea, acordarea și utilizarea unui card EuroLine.
In conformitate cu prevederile art.20.3 din Condițiile Generale pentru Emiterea si Utilizarea Liniei de Credit PREZENTELE DOCUMENTE. ÎNSOȚIT DE CEREREA DE CRE. . CAT SI GARANȚIILE ACCESORII LA ACESTEA, CONSTITUIE TITLURI executorie IN BAZA PREVEDERILOR ARTICOLUL_ NI DIN O.G. NR.28/2006 PRIVIND REGLEMENTAREA UNOR MASURI FINANCIARE FISCALE. ASTFEL CUM A FOST APROBATA. MODIFICATA SI COMPLETATA DE LEGEA NR.266/2006
Conform contractului semnat in anul 2007, contestatoarea a declarat ca a luat la cunoștința Condițiile Generale pentru Emiterea si Utilizarea Liniei de Credit, primind un exemplar si fiind intru totul de acord cu acestea.
A depus la dosarul de fond al cauzei documentul intitulat istoricul cardului din care rezultă foarte clar modalitatea de calcul a debitului datorat de către contestatoarea din prezenta cauza.
Instanța de fond a admis in mod corect excepția tardivității formulării contestației la executare invocata din oficiu si a respins ca tardiv formulata contestația recurentei, reținând in principal următoarele aspecte esențiale care au dus la dezlegarea pricinii:
- contestația la executare se poate face in termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștința de actul de executare pe care il contesta;
- titlul executoriu (contractul de credit) si somația au fost comunicate debitoarei F. M.
la data de_, conform dovezii de primire si procesului-verbal de predare, iar aceasta a formulat contestația la executare abia la data de_, cu sase luni peste termenul prevăzut de lege;
- contestatoarea F. V. a luat cunoștință că bunurile mobile pe care le deținea au fost sechestrate de executorul judecătoresc la data de_, data la care a fost întocmit si un proces- verbal de sechestru pe care contestatoarea l-a si semnat, iar contestația la executare a fost formulata abia la data de_, cu cinci luni peste termenul prevăzut de lege;
III.) Recursul declarat de către contestatoare este nefondat si trebuie respins ca atare având in vedere următoarele considerente:
Excepția tardivității formulării contestației la executare invocata din oficiu de către instanța de fond și admisă este întemeiată în ceea ce privește ambele contestatoare.
În ceea ce o privește pe contestatoarea F. M. G., aceasta a primit titlul executoriu și somația la data de_, conform dovezii de primire si procesului-verbal de predare, iar contestația la executare a fost introdusă abia la data de_, cu nu mai puțin de jumătate de an peste termenul prevăzut de lege.
Contrar celor susținute de către recurenta F. M. G., aceasta a primit titlul executoriu încă de la data formulării cererii de emitere a cardului.
Astfel cum s-a arătat si prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond al cauzei in conformitate cu prevederile art.20.3 din Condițiile Generale pentru Emiterea si Utilizarea Liniei de Credit, PREZENTELE DOCUMENTE, ÎNSOȚITE DE CEREREA DE CRE., CAT SI GARANȚIILE ACCESORII LA ACESTEA, CONSTITUIE TITLURI EXECUTORII, IN BAZA PREVEDERILOR ARTICOLUL_ N.l DIN O.G. NR.28/2006 PRIVIND REGLEMENTAREA UNOR MASURI FINANCIARE FISCALE, ASTFEL CUM A FOST APROBATA, MODIFICATA SI COMPLETATA DE LEGEA NR.266/2006.
În ceea ce o privește pe contestatoarea F. V. .
In primul rând a se observa că nu s-a dovedit prin niciun mijloc de probă că bunurile mobile sechestrate ar aparține contestatoarei F. V. sau, cel puțin și acesteia.
In al doilea rând contestatoarea nu a indicat prin contestația la executare niciun temei legal al acțiunii sale. Abia in recurs contestatoarea face referire la art.401 alin.2 C.pr.civ."
De la data instituirii sechestrului, contestatoarea avea la dispoziție si procedura de încetare sau suspendare prevăzută de art428, procedura de care insa nu a înțeles să se folosească, promovând contestația la executare care face obiectul prezentului dosar la mai bine de cinci luni de la sechestrul bunurilor mobile urmărite.
Pentru toate aceste motive este evident că instanța de fond a admis în mod corect excepția tardivității formulării contestației la executare și a respins această contestație ca tardiv formulată.
Și pe fondul cauzei contestația la executare este neîntemeiată.
Pe lângă faptul ca nu se face în niciun fel dovada celor susținute, respectiv faptul ca bunurile ar aparține altei persoane, la data de_ contestatoarea menționează in procesul-verbal ca
"deține in proprietate comună bunuri mobile pe care nu s-a pus sechestru momentan."
Procesul-verbal de sechestru intocmit la data de_ este semnat de către mama debitoarei, F.
V. deoarece debitoarea F. M. G. nu se afla la domiciliu, încercând să se sustragă executării silite pornite împotriva sa.
Recurentele mai susțin că executarea s-a făcut cu încălcarea prevederile art.384, 385, 387, 389 C.pr.civ.
Executorul judecătoresc a obținut inca din data de_ sentința civila nr.2328 pronunțata de Judecătoria Nasaud in dosarul nr._ prin care s-a autorizat intrarea executorului judecătoresc in incinta imobilului in care locuia debitoarea F. M. G., în vederea efectuării actelor de executare silita din dosarul executional nr.24/2011.
După cum se poate lesne observa din conținutul proceselor-verbale încheiate, actele de executare au fost efectuate după cum urmează: in data de_ - la orele 12.30, in data de_ - la orele 13.00, iar in data de_ - la orele 9.00 .
Tribunalul în ședința publică din data de 28 noiembrie 2012 a calificat calea de atac exercitată în cauză ca fiind apelul și nu recursul având în vedere prev. art. 402 alin. 2 Cod procedură civilă.
Apelul declarat în cauză este fondat.
Astfel potrivit art. prev. arft. 401 alin. 2 Cod procedură civilă "Contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, poate fi introdusă în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.
În concluzie potrivit textului de lege citat momentul în care începe să curgă termenul de formulare al contestației la executare este cel în care au loc vânzarea sau predarea silită a bunului.
În prezenta cauză bunurile încă nu s-au vândut și nu s-au predat silit altei persoane ci ele sunt doar puse sub sechestru.
În concluzie excepția tardivității contestației nu este fondată în ceea ce o privește pe apelanta
F. V. ce are calitatea de terț ce pretinde că este adevărata proprietară a bunurilor supuse executării silite, bunuri ce se află la domiciliul său.
În consecință apelul declarat de această contestatoare este în termen iar prima instanță trebuie să îl soluționeze pe fond și nu pe excepție ceea ce în cauză nu s-a făcut.
Având în vedere considerentele menționate, tribunalul în baza prev. art. 297 alin. 1 teza a II- a Cod procedură civilă vechi va admite apelul, va anula sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Năsăud.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
A
dmite apelul declarat de contestatoarele F. M. G. și F. V.
, domiciliate în loc.Sângeorz-Băi, str. M. nr.29, jud.Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 634 din _
, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata E. R. S. IFN SA, cu sediul în B., B-dul DP nr. 6 A, parter, sector 2, și în consecință:
- anulează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Năsăud. Cu drept de recurs în termen de l5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | |
V. C. | I. P. | L. C. A. |
RED/DACT
CV/CR/2 ex.l3.05.20l3
| ← Încheierea civilă nr. 1644/2013. Constatare nulitate act | Decizia civilă nr. 1142/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
