Sentința civilă nr. 3485/2013. Ordonanță de plată. OUG 119/2007
| Comentarii |
|
România
Tribunalul Specializat C. Dosar nr._
Cod operator date cu caracter personal 11553
Sentința civilă nr. 3485/2013
Ședința publică din data de 16 decembrie 2013 Instanța este constituită din:
Președinte - I. P. Grefier - S. M.
Pe rol fiind examinarea cererii formulată de către creditoarea SC P. SA C. -N., în contradictoriu cu debitoarea SC L. Apotheke S. T., județul Timiș, având ca obiect ordonanță de plată.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul creditoarei, avocatul Dănuț Șerdean.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se observă că s-a înregistrat la dosar, în data de 13 decembrie 2013, din partea debitoarei, o întâmpinare în două exemplare.
Instanța înmânează reprezentantului creditoarei un exemplar din întâmpinarea formulată de către debitoare. Pune în discuție excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C. de soluționare a prezentei cauze, având în vedere obiectul dedus judecății și valoarea lui.
Reprezentanta creditoarei solicită respingerea excepției. Tribunalul Specializat C. este competent material să soluționeze prezenta cauză.
Instanța reține cauza în pronunțare, cu privire la excepția invocată.
T R I B U N A L U L,
Prin cererea înregistrată în data de 25 noiembrie 2013 la Tribunalul Specializat C., creditoarea SC P. SA, cu sediul în C. -N., a chemat-o în judecată pe debitoarea SC L. APOTHEKE S., cu sediul în T., solicitând instanței, ca în cadrul procedurii somației de plată, să dispună obligarea acesteia la achitarea sumei de 456.413,45 lei reprezentând contravaloare marfă.
În motivarea cererii, creditoarea a susținut că i-a livrat SC FARMACIA VLAD S. produse farmaceutice de uz uman, astfel cum rezultă din facturile acceptate depuse la dosar. În data de_ SC FARMACIA VLAD S., în calitate de debitoare, a cesionat datoria sa către debitoarea SC L. APOTHEKE
, aceasta având calitatea de debitor cesionar. Debitorul cesionar s-a obligat la plata sumei de 551.413,45 lei către creditoare, însă nu a respectat graficul de plăți prevăzut în contract, debitul restant fiind în cuantum de 456.413,45 lei. În data de_ creditoarea i-a expediat debitoarei o somație prin care i-a solicitat ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să efectueze plata sumei datorate, însă scrisoarea recomandată nu a fost ridicată de către debitoare de la oficiul poștal, iar la sediul acesteia nu a fost găsită nici o persoană căreia să-i fie predat
plicul. Considerând creanța ca fiind certă, lichidă și exigibilă, creditoarea a formulat prezenta cerere.
În drept, creditoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art._, 1021 NCPC, art. 292, 309, 330 C.pr.civ., art. 1523, al. 2, art. 1489, art. 1650 și urm. C.civ. și art. 223 C.pr.civ.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, în data de 13 decembrie 2013, debitoarea SC L. APOTHEKE S. a solicitat respingerea cererii creditoarei, în principal ca inadmisibilă și în subsidiar, ca nefondată.
În susținerea poziției procesuale debitoarea a arătat că creanța invocată de creditoare nu este certă, lichidă și exigibilă. Debitoarea a arătat că a derulat raporturi comerciale cu creditoarea din anul 2012, aceasta furnizând produse medicamentoase unităților debitoarei. Pretinsul debit în sumă de 456.413,45 lei nu se regăsește în registrele contabile ale debitoarei, iar debitoarea nu a făcut dovada livrării efective a produselor către debitoare prin avize de însoțire a mărfii însușite de aceasta sau prin comenzile amintite. Mai mult, în condițiile în care sumele solicitate de către creditoare sunt mai mari decât cele înregistrate în contabilitatea debitoarei, aceasta înțelege să conteste semnăturile reprezentanților societății de pe facturile pe care creditoarea își întemeiază cererea. În cuprinsul cererii creditoarea nu a arătat care sunt facturile neachitate, perioada la care se referă acestea, termenul la care trebuia făcută plata, elemente necesare pentru determinarea datoriei conform art. 1016, al. 1, lit. c N.C.pr.civ. Pe de altă parte, nu există un titlu executoriu care să stabilească vreo obligație de plată în sarcina debitoarei. Creditoarea nu a inițiat nici un demers în sensul de a- și recupera pretinsul prejudiciu pe care judiciară din 2012. Pentru ca instanța să fie învestită cu a cerceta pe fondul cauzei care este cuantumul pretinsei creanțe neachitate de către debitoare cererea creditoarei ar fi trebuit formulată pe calea unei acțiuni separate, corespunzător timbrată, nicidecum prin procedura emiterii somației de plată reglementată de art. 1013 și urm. N.C.pr.civ. De asemenea, în condițiile în care debitoarea contestă suma solicitată în cauză ar trebui administrate alte probe decât cea cu înscrisurile, ceea ce contravine condițiilor prevăzute de actul normativ amintit. O atare probă ar fi necesară cu atât mai mult cu cât debitoarea contestă și calculul penalităților pretins datorate.
La acest termen de judecată, instanța a invocat excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei, având în vedere valoarea și natura obiectului litigiului, reprezentantul creditoarei opunându-se admiterii excepției.
Analizând excepția invocată, instanța o va admite conform art. 132, al. 3 N.C.pr.civ. și va dispune trimiterea dosarului spre soluționare Tribunalului Timiș, pe raza teritorială a căreia își are sediul pârâta, acțiunea fiind înregistrată în data de 25 noiembrie 2013, după intrarea în vigoare a Noului Cod civil.
Așa cum prevede art. 95, pct. 1, coroborate cu art. 94, al. 1, lit. j N.C.pr.civ., tribunalele sunt competente să soluționeze cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 200.000 lei. În speță, pretențiile formulate, cumulate fiind, au o valoare de peste 400.000 lei. În speță se va face aplicarea și a prevederilor art. 5, al. 1 din OUG nr. 119/2007.
Faptul că litigiul se poartă între "profesioniști"; nu atrage competența materială de soluționare a acestuia de către Tribunalul Specializat C. ,
neexistând vreo normă de procedură care să prevadă faptul că litigiile dintre
"profesioniști"; trebuie să fie judecate de către această instanță specializată. Instanță specializată fiind, Tribunalul Specializat C. nu poate soluționa decât acele cauze ce îi sunt expres date de către legiuitor spre competentă soluționare și pentru care a fost înființată.
Asimilarea "profesioniștilor"; cu comercianții, pe lângă faptul că este forțată, nici nu se poate face, sfera de întindere a celor denumiți "profesioniști"; în Noul Cod de procedură civilă, fiind mult mai mare decât cea a comercianților, definițiile acestor termeni fiind cu totul diferite.
În prezent, nu mai există norme juridice distincte care să fie aplicate litigiilor ce se poartă între "neprofesioniști"; față de cele purtate între
"profesioniști";, astfel că nu are de ce o instanță specializată să soluționeze prezenta cauză căreia îi sunt aplicabile prevederile Noului Cod de procedură civilă.
Competența materială va fi declinată în favoarea Tribunalului Timiș și nu așa cum a dorit reclamanta, în favoarea instanței echivalente din C. -N., întrucât, în situația unei competențe alternative, primează stabilirea competenței de soluționare în favoarea instanței de la sediul debitoarei (art. 107 N.C.pr.civ., prevalând în fața art. 113 N.C.pr.civ. Desigur, reclamanta este cea care poate alege instanța competentă, în caz de competență alternativă, însă acest drept îl poate exercita doar până la momentul înregistrării cererii. Odată cererea înregistrată, ea intră sub controlul judecătorului care are putere deplină asupra stabilirii faptului dacă este competent și în caz negativ, care este acea instanță competentă să judece fondul cererii. Deci, reclamanta trebuia să introducă direct cererea la Tribunalul Cluj, pentru a se putea prevala de vreunul dintre situațiile prevăzute în art. 113 N.C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
H O T Ă R Ă Ș T E:
Declină competența materială de soluționare a cererii formulate de către creditoarea SC P. SA, cu sediul în C. -N., str. S. M. nr. 2, în contradictoriu cu debitoarea SC L. APOTHEKE S., cu sediul procesual ales în
, Piața Țepeș Vodă, nr. 1, ap. 5, în favoarea Tribunalului Timiș. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
P. S. M.
| ← Sentința civilă nr. 860/2013. Ordonanță de plată. OUG 119/2007 | Decizia civilă nr. 304/2013. Ordonanță de plată. OUG 119/2007 → |
|---|
