Sentința civilă nr. 4368/2013. Acțiune în constatare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

cod operator 4204

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4368/2013

Ședința publică din 26 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. G. - judecător

G. ier A. O.

Pe rol fiind judecarea cauzei, având ca obiect acțiune în constatare privind pe reclamantul O. B. R. PRIN P. M. T., cu sediul în localitatea

B., str. F. de C., nr. 1 A în contradictoriu cu pârâta SC A. G. C. S. , cu sediul în B., str. Crângului, nr. 1, jud. M. .

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din_, concluziile și susținerile reprezentantului pârâtei fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta, pronunțarea soluției s-a amânat la data de_ și respectiv la data de azi când, în urma deliberării s-a pronunțat hotărârea de mai jos:

T.

Deliberând asupra cauzei de față,constată următoarele:

Constată că prin acțiunea înregistrată la instanță sub nr. dosar 879/100/_

, reclamantul O. B. prin P., în contradictoriu cu pârâta SC A. G. C.

  1. , a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că:

    • suma ce urmează a fi achitată de reclamant către pârâtă este de 9. lei, inclusiv TVA 19%, și nu suma de 1544627,60 lei stabilită în sarcina reclamantului prin sentința civilă nr. 5650 pronunțată la data de_ de către Tribunalul Maramureș;

    • Primăria O. ui B. nu are de achitat diferența în sumă de 5. ,60 lei.

În motivarea acțiunii s-a arătat că, potrivit sentinței civile nr. 5650 pronunțată la data de_ de către Tribunalul Maramureș, s-a dispus debitoarului O. B. prin P., ca, în termen de 10 de zile de la comunicarea prezentei să plătească creditoarei suma de 1.544.627,60 lei reprezentând debit, penalități de întârziere de 0,02% pe zi începând cu data de_ și până la achitarea integrală a debitului și 5.039,30 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat.

Această sumă reprezintă contravaloarea lucrării de reabilitare a drumului Valea Poienii, din orașul B., însă, prin expertiza extrajudiciară întocmită de

expertul Brandău Aurel, la solicitarea reclamantului, s-a constatat că această sumă depășește cu mult valoarea lucrărilor executate.

Valoarea contractului a fost de 1327201,84 lei, iar lucrările prevăzute în procesul verbal de recepție nr. 1891/_ nu erau prevăzute în contract, iar prețul lucrărilor suplimentare trebuia aprobat de către consiliul local și prevăzut în buget, neputând fi achitate pe baza unui simplu proces verbal de recepție.

Factura a fost semnată de viceprimar care nu are calitatea de ordonator de credite, iar, din lucrarea contractată de 1327201,84 lei s-au recepționat lucrări în valoare de 8. ,3 lei, conform procesul verbal de recepție nr.1891/_ .

S-a mai învederat existența unor deficiențe față de prevederile caietului de sarcini nr.15, nerespectându-se dispozițiile Legii nr. 10/1995.

Astfel, suma ce urmează a fi achitată de reclamant către pârâtă este de 9. lei, inclusiv TVA 19%, și nu suma de 1544627,60 lei stabilită în sarcina reclamantului prin sentința civilă nr. 5650 pronunțată la data de_ de către Tribunalul Maramureș.

În drept s-au invocat prevederile art.1381, 1386 și 1527 alin.2 cod civil Pârâta SC A. G. C. S., prin întâmpinare, a invocat excepția

inadmisibilității acțiunii, nefiind incidente dispozițiile art.111 cod pr.civ., dar și excepția puterii de lucru judecat față de sentința civilă nr. 5650 pronunțată la data de_ de către Tribunalul Maramureș în dosar nr._ .

În vederea clarificării obiectului acțiunii, reclamantul a precizat, la cererea instanței, faptul că acțiunea promovată vizează realizarea unui drept în vederea recuperării de despăgubiri pentru prejudiciu suferit.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5650 pronunțată la data de_ de către Tribunalul Maramureș în dosar nr. 5598/100/201, a fost admisă cererea formulată de creditoarea SC A. G. C. S., împotriva debitorului O. B. prin P., și în baza OUG nr.119/2007 a ordonat debitorului ca, în termen de 10 de zile de la comunicarea prezentei să plătească creditoarei suma de 1.544.627,60 lei reprezentând debit, penalități de întârziere de 0,02% pe zi începând cu data de_ și până la achitarea integrală a debitului și 5.039,30 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat.

Pentru a dispune astfel s-au reținut următoarele: "; În speță, în baza contractului de lucrări nr.7360 din_, creditoarea a efectuat lucrările prevăzute în contract.

În urma dispoziției de șantier nr.110 din luna august 2008 dată de beneficiarul lucrării, respectiv O. B., semnată de P., creditoarea a executat și lucrări suplimentare celor prevăzute în contract.

Lucrările au fost efectuate conform contractului și recepționate de comisia de recepție, conform proceselor verbale nr.1891și 1892 din_ .

Procesele verbale de recepție conțin mențiunea potrivit căreia lucrările corespund din punct de vedere cantitativ și calitativ.

Pentru încasarea prețului lucrărilor creditoarea a emis factura fiscală seria ALG nr.025 din_ în valoare de 1.544.627,60 lei, ce a fost însușită prin semnătură și ștampilată de către debitor.

Creanța este certă, lichidă și exigibilă, ea întrunind condițiile prevăzute de OUG nr.119/2007.

Susținerea debitoarei potrivit căreia factura în discuție, a fost semnată de către viceprimar, care nu are calitatea de ordonator principal de credite, nu are relevanță în cauză, întrucât pe de o parte, viceprimarul este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia potrivit art.57 alin.2 din Legea nr.215/2001 iar pe de altă parte această împrejurare nu echivalează cu o nerecunoaștere a debitului.

În consecință, cererea va fi admisă atât cu privire la debit cât și cu privire la penalitățile de întârziere de 0,02% pe zi prevăzute de art.13 pct.13.3 din contract ce vor fi calculate de la data de_ (la 30 de zile de la emiterea facturii) până la plata integrală a debitului.";

Prin sentința civilă nr. 562 pronunțată la data de_ de către Tribunalul Maramureș în dosar nr._, s-a respins cererea în anulare formulată de către debitorul O. B., împotriva ordonanței de plată nr. 5650 pronunțată la data de_ de către Tribunalul Maramureș - Secția a II-a Civilă de Contencios Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimata creditoare SC A. G. C.

S., aspect ce rezultă din evidențele ECRIS ale instanței.

În aceste condiții, ordonanța de plată pronunțată în aplicarea dispozițiilor OUG nr. 119/2007 este o hotărâre judecătorească cu deplina autoritate de lucru judecat pentru pretențiile admise creditoarei, care asigura tranșarea cu autoritate de lucru judecat și cu celeritate a litigiului, reprezentând titlu executoriu (art.14 din OUG nr. 119/2007).

Faptul că ordonanța de plată irevocabilă constituie titlu executoriu nu încalcă drepturile debitorului, care a avut posibilitatea să își formuleze apărările și să administreze orice probă prin parcurgerea fazelor de judecată reglementate de actul normativ(OUG nr. 119/2007), precum și prin posibilitatea formulării contestației la executare, potrivit dreptului comun. În acest sens Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 992 /2008, sau Decizia nr. 484/2012.

Dacă se face raportarea la acțiunea formulată de reclamant, respectiv acțiunea cu care a fost investită inițial instanța, rezultă că suntem în prezența unei acțiuni în constatare, supusă regulii prevăzute de art. 111 din codul de procedură civilă, potrivit căreia cererea pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului. Art. 111 din codul de procedura civila consacră așadar principiul subsidiarității acțiunii în constatare, fără a face vreo distincție în funcție de încadrarea ei în categoria celor interogatorii, provocatorii sau declaratorii, față de acțiunea în realizare, ceea ce echivalează cu inadmisibilitatea oricărei categorii a acțiunii în constatare, atâta timp cât partea are deschisă calea acțiunii în realizare, caracterul subsidiar al

acțiunii în constatare manifestându-se în raport cu toate posibilitățile procedurale pe care partea le are, pentru a-și realiza dreptul sau.

Altfel spus, art. 111 din codul de procedura civilă impune, pentru chiar admisibilitatea acțiunii în constatare, condiția negativă ca partea să nu poată cere realizarea dreptului dedus judecății.

În realitate, pe calea prezentei acțiuni în constatare, astfel cum a fost formulată inițial, se încearcă a sa determina inaplicabilitatea ordonanței de plata, ceea ce este inadmisibil.

Cert este că, în speță, astfel cum a și procedat, reclamantul a exercitat cererea în anulare împotriva ordonanței de plată, care, însă, a fost respinsă. Inexistența acțiunii în realizare, ca o condiție negativă nu vizează situațiile în care partea a exercitat o acțiune prevăzută de lege și nu a avut câștig de cauză, sau a pierdut termenul de exercitare a acesteia, ci situația expresă în care legea nu i-a pus la dispoziție o altă acțiune decât cea prevăzută de art. 111 Cod procedură civilă.

Din acest punct de vedere excepția inadmisibilității acțiunii pare a fi întemeiată.

Însă, având în vedere caracterul deficitar în care a fost formulată acțiunea în întregul său, dacă ne raportăm și la precizările în fapt scrise de către reclamant, prin care acesta invocă faptul că acțiunea promovată vizează realizarea unui drept în vederea recuperării de despăgubiri pentru prejudiciu suferit, având în vedere și temeiurile de drept invocate, art.1381 noul cod civil, art.1386 Noul cod civil, și art.1527 alin. 2 din Noul cod civil, respectiv dispozițiile legale care privesc repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale, dar și cele care privesc executarea silită a obligațiilor, văzând susținerile în fapt referitoare la prejudiciul pretins suferit, se poate trage concluzia că petitele referitoare la constatarea că suma ce urmează a fi achitată de reclamant către pârâtă este de 9. lei, inclusiv TVA 19%, și nu suma de 1544627,60 lei stabilită în sarcina reclamantului prin sentința civilă nr. 5650 pronunțată la data de_ de către Tribunalul Maramureș și faptul că Primăria O. ui B. nu are de achitat diferența în sumă de 5. ,60 lei, vizează pretenția reclamantului la "prejudiciul suferit"; în cuantum de 5. ,60 lei, sumă care, se afirmă că nu o datorează întrucât valoarea reală a lucrărilor executate este de 9. lei (cu TVA), conform raportului expertiză extrajudiciară întocmită de expertul Brandău Aurel, iar nu cea de 1544627,60 lei.

Se consideră astfel că reclamantul a investit instanța cu o acțiune prin care a invocat producerea unui prejudiciu constând în aceea că valoarea lucrărilor executate de pârâtă este mai mică decât cea stabilită prin sentința civilă nr. 5650 pronunțată la data de_ de către Tribunalul Maramureș, care, astfel cum se va arăta, ridică problema lucrului judecat, iar nu inadmisibilitatea acțiunii față de prevederile art.111 cod pr.civ.

În doctrină se precizează că atât prezumția, cât și excepția lucrului judecat, reprezintă instrumente juridice menite să servească instituția puterii lucrului judecat, care este cel mai important efect al hotărârilor judecătorești și care are la

bază două reguli fundamentale și anume: o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată; soluția cuprinsă în hotărâre, fiind prezumată a exprima adevărul, nu poate fi contrazisă de o altă hotărâre.

Astfel cum rezultă din actele dosarului, conform procesului verbal de recepție nr.1891 din_ (f.13-15), s-au recepționat lucrări în valoare de 8. ,3 lei(cu TVA), iar conform procesului verbal de recepție nr.1892 din_ (f.10-12) s-au recepționat lucrări în valoare de 7. ,32 lei(cu TVA). Pentru aceste din urmă lucrări s-a emis factura fiscală de plată parțială nr.023/_ în valoare de 50000lei, achitată de reclamantă prin ordin de plată(f.8), astfel că pentru diferență s-a emis de către pârâtă factura fiscală nr.025/_, semnată din partea reclamantei de viceprimar, în valoare de 1544627,60 lei, sumă la care a fost obligată la plată reclamanta prin sentința civilă nr. 5650 pronunțată la data de_ de către Tribunalul Maramureș.

Ulterior acestui moment, reclamanta invocă efectuarea unor plăți, conform centralizatorului depus la dosar (f.5), învederând în acțiune că s-ar fi achitat suma totală de 8. ,79 lei, deși în acest centralizator mai există o plată de 1. lei prin ordin de plată 69/_, rezultând astfel o pretinsă sumă totală achitată de 9.

,79 lei.

Însă, faptul că o instanță a stabilit cu putere de lucru judecat faptul că pârâta deține creanța de 1544627,60 lei, izvorâtă din contractul încheiat între părți, respectiv faptul că factura fiscală nr.025/_ în valoare de 1544627,60 lei

, semnată de viceprimar "nu echivalează cu o nerecunoaștere a debitului";, demonstrând, astfel, modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit, înseamnă că nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior, astfel cum în speță se solicită . Reclamantul a uzat inclusiv de calea de atac a cererii în anulare împotriva ordonanței care constituie titlul executoriu, unde a avut posibilitatea să invoce aspectele de fond menționate în prezenta acțiune, aspecte care, raportat la prevederile imperative ale art. 14 al. 2 din OUG 119/2007, nu mai pot fi analizate în cadrul unei alte acțiuni.

De principiu, executarea indirectă a obligațiilor asumate dă dreptul creditorului să obțină de la debitor echivalentul prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a executării lor necorepunzătoare. Însă, pentru aceasta este necesară formularea unei acțiuni în justiție prin care să se solicite pretinsele daune, în urma căreia să se analizeze dacă partea prestatoare a încălcat obligațiile sale privind executarea unui serviciu de calitate, și astfel să fie obligată să suporte consecințele executării necorespunzătoare a obligațiilor sale legal asumate, în sensul de a plăti daune-interese co-contractantului, ori, în speță, deși se invocă existența unor vicii ale lucrării executate de către pârâtă, reclamanta nu a investit instanța cu o acțiune în daune-interese, ci a cerut practic să se constate că valoarea reală a lucrărilor executate a fost de 9. lei (cu TVA), conform raportului expertiză extrajudiciară întocmită de expertul Brandău Aurel, iar nu

cea de 1544627,60 lei stabilită conform ordonanței de plată nr. 5650 pronunțată la data de_ de către Tribunalul Maramureș.

Față de cele reținute, urmează a se respinge acțiunea formulată și precizată de reclamant, iar în temeiul art.274 cod pr.civ, reclamantul va fi obligat la plata către pârâtă a sumei de 10000 lei cheltuieli de judecată, justificate prin onorariul avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta SC A. G.

C. S. .

Respinge acțiunea formulată de reclamantul O. B. reprezentat, prin primar, cu sediul în B., str. F. de C. nr. 1A, jud. M. în contradictoriu cu pârâta SC A. G. C. S. cu sediul în B., str. Crângului, nr. nr. 1, jud. M.

.

Obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 10.000 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. G. A. O.

Red./ Tred. CG/_ - 4 ex

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

cod operator 4204

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

Sentința civilă nr. 4368 din_

Pentru motivele ce se vor vedea la redactarea hotărârii ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

:

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta SC A. G.

C. S. .

Respinge acțiunea formulată de reclamantul O. B. reprezentat, prin primar, cu sediul în B., str. F. de C. nr. 1A, jud. M. în contradictoriu cu pârâta SC A. G. C. S. cu sediul în B., str. Crângului, nr. nr. 1, jud. M.

.

Obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 10.000 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE,

s.s. indes.

pt. conformitate,

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 4368/2013. Acțiune în constatare