Sentința civilă nr. 891/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
1
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 891/2013
Ședința publică din 16 aprilie 2013 Tribunalul format din: PREȘEDINTE: C. V., judecător
GREFIER. T. E.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulate de reclamanta S. P._, împotriva pârâtei C. L. - PRIN P., având ca obiect pretenții.
Cauza s-a judecat în fond la data de 9 aprilie 2013, concluziile reprezentanților părților fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea hotărârii judecătorești, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a fost amânată pentru data de 16 aprilie 2013.
Deliberând constată că :
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr.6513 din l5.06.20l2 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar l663/l90/20l2, s-a admis excepția necompetenței materiale invocate de instanță din oficiu.
S-a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta SC PROINASTAL_ în contradictoriu cu pârâta C. L. prin P., în favoarea Tribunalului B. -Năsăud.
Primind cauza, aceasta a fost înregistrată sub nr. 405/ll2/2012 la tribunal, iar prin cerere reclamanta SC P._ a solicitat să fie obligată pârâta C. L., prin P., la plata sumei de 28.004,69 lei, reprezentând lucrări de instalații de apă și canalizare.
În motivare se arată că, în anul 2009, reclamanta a efectuat lucrări de apă și canalizare pentru pârâtă, prin proiectul ISPA prin care s-a finanțat lucrarea permițându-se ca racordurile și branșamentele să fie suportate din bani UE dacă nu depășesc lungimea de 5 metri de la instalația principală. Întrucât în multe locuri, nu se putea respecta toleranța menționată, pârâta s-a obligat să achite costurile suplimentare generate de depășirea normativelor europene. Recepția lucrărilor s-a făcut fără obiecțiuni din partea pârâtei, s-au emis facturile suplimentare care, în urma acceptării la plată, nu au fost achitate de aceasta, fiind returnate în data de_ reclamantei, cu motivația că nu a existat un contract între părți pentru a exista fundament juridic la plată. Reclamanta susține că a respectat procedura prealabilă a concilierii, însă pârâta nu a dat curs invitației sale.
În drept s-au invocat prevederile art._ cod civil și Decizia 4102/_ a CSJ secția comercială.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 4-7) și s-a solicitat admiterea probei testimoniale și efectuarea unei expertize de evaluare a lucrărilor.
Legal citată, C. L., prin P. a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se respingă acțiunea formulată ca fiind nefondată.
În motivare se arată că între părți nu a existat niciun raport comercial, sau de altă natură, având ca obiect prestări de servicii de genul celor în cauză. Proiectul ISPA invocat de reclamantă este unul guvernamental din cadrul căruia nu a făcut parte pârâta. În plus, afirmațiile reclamantei cu privire la discuțiile purtate cu primarul pârâtei în vederea realizării proiectului menționat nu sunt reale întrucât acesta, în calitatea sa de reprezentant al comunei, nu poate să se angajeze la plata unor sume de bani din patrimoniul unității administrativ-teritoriale fără a avea o hotărâre a Consiliului Local în acest sens sau alt tip de document. Pârâta admite că a solicitat reprezentanților reclamantei să îi prezinte o ofertă de lucrări, pe care, dacă Consiliul Local o va considera utilă, o va accepta și se va intra în negocieri, fapt care însă nu s-a concretizat. În schimb, reclamanta a avut înțelegeri cu
2
locuitorii comunei cărora le-a efectuat diverse branșamente, contra cost. În consecință, în data de_, facturile nr. 219/_ și 220/_ au fost restituite reclamantei motivat de faptul că nu au bază contractuală, semnarea actelor de către un contabil al comunei nefiind de natură a produce efecte juridice întrucât acesta nu se poate obliga valid în numele pârâtei.
În drept s-au invocat prevederile art. 115-118 Cod procedură civilă. În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 17-23 prima instanță).
Analizând actele și lucrările dosarului
, instanța reține că prin cererea introductivă reclamanta SC P._ a solicitat obligarea pârâtei C. L. prin primar la plata sumei de 28.004,69 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de instalații apă și canalizare arătând că inițial lucrarea trebuia finalizată inițial din fonduri UE în condițiile în care racordurile și branșamentele nu depășesc 5 m de la instalația principală.
Dar datorită faptului că în multe situații aceste branșamente depășesc lungimea admisă la finanțare reclamanta susține că s-a înțeles cu primarul să efectueze lucrarea pe toată lungimea branșamentului urmând ca plata să se facă la finalizarea lucrării.
După terminarea lucrărilor reclamanta a emis facturile fiscale nr. 219/_ pentru suma de 3773,84 lei și nr. 220/_ pentru suma de 24.230,85 lei.
Pârâta a refuzat să-i achite sumele de bani solicitate și i-a restituit facturile emise cu motivarea că între părți nu s-a încheiat un contract.
Pârâta se opune admiterii acțiunii pentru același motiv.
În susținerea acțiunii introductive reclamanta a depus la dosar o notificare și cele două facturi fiscale mai sus menționate (f. 4-5 dosar jud.).
De asemenea la dosar s-a depus contractul de prestări servicii nr. 09044/_ la contractul nr. ISPA 2003/RO/16/P/PE/025-02 având ca obiect extindere rețele de apă și canalizare în L., str. Castanului în cadrul investiției "Extindere și reabilitarea rețelelor de apă potabilă și de colectare a apei uzate pentru B. și zona înconjurătoare încheiat între SC Hidroconstrucția SA - Sucursala Ardeal în calitate de benficiar și reclamanta SC P._ în calitate de prestator.
Examinând actele depuse în probațiune instanța constată că pârâta C. L. nu este parte în acest contract în consecință facturile depuse de reclamantă nu sunt emise în baza contractului depus la dosar.
De asemenea se mai reține că reclamanta nu a depus la dosar un alt contract încheiat cu pârâta pe care să se întemeieze facturile menționate dar nici alte acte cum ar fi situații de lucrări sau procese verbale de recepție a lucrărilor care să justifice în vreun fel sumele solicitate.
În aceiași ordine de idei este de observat faptul că semnătura de primire de pe facturi dovedește doar înmânarea facturilor nu și acceptarea la plată a acestora.
În aceste circumstanțe instanța apreciază că doar facturile fiscale emise unilateral de reclamantă nu sunt suficiente pentru a face dovada raportului juridic cu pârâta și nu pot întrece forța probantă a contractului depus la dosar în care calitatea de parte contractantă figurează un alt beneficiar și nu C. L. .
Pentru considerentele menționate și văzând că în cauză nu sunt incidente prev. art. 945, 969 și 1413 Cod civil vechi invocate de reclamantă în cererea introductivă instanța va respinge cererea introductivă ca neîntemeiată.
În baza prev. art. 274 Cod procedură civilă vechi instanța va obliga reclamanta să plătească pârâtei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta S. P._, cu sediul în B.
, Piața P. R. nr.2A, jud. B. -Năsăud, în contradictoriu cu pârâta C. L. - PRIN P., cu sediul în L., jud. B. -Năsăud, având ca obiect pretenții.
Obligă reclamanta să plătească pârâtei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de l6 aprilie 20l3.
3
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. V. T. E.
Red/dact CV/CR/ 4 ex. 24.05.20l3
| ← Decizia civilă nr. 8/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 1046/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
