Decizia nr. 1433/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1433/2012
Ședința publică de la 24 F. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-I. I.
Judecător G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea R. B. SA împotriva sentinței civile nr. 4421/(...) pronunțată în dosar nr. (...) al Tribunalului Sălaj, privind și pe intimat S. S. D. S. Z., intimat S. S. D. S. Z. prin administrator judiciar S. P. I. 2. I., având ca obiect procedura insolvenței Contestație la tabelul preliminar al creanțelor.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.
La data de 21 februarie 2012 s-a înregistrat la dosar întâmpinare formulată de administratorul judiciar al intimatei.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 4421 din 05 septembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Sălaj s-a respins ca nefondată contestația formulată de creditorul R. B. S. împotriva tabelului preliminar al creanțelor întocmit la debitorul S. „. D. S. Z. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că într- adevăr, potrivit disp. art. 9 din L. nr. 99/1999 titlul VI privind regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare, garanția reală constituie un drept real care are ca finalitate garantarea îndeplinirii oricărei obligații. C.orul a fost beneficiarul unei garanții reale mobiliare instituite asupra disponibilităților din contul debitoarei. Posibilitatea executării contractului de garanție pentru recuperarea creditului acordat debitorului subzistă până la momentul deschiderii procedurii insolvenței, când administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz, va proceda conform disp. art. 4 din L. nr. 85/2006, la deschiderea unui cont de lichidare unde se vor colecta toate fondurile obținute din vânzarea bunurilor din averea debitorului. Sumele realizate în urma lichidării se distribuie conform dispozițiilor legale speciale prevăzute de art. 121 și urm. din L. nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și sunt menite să acopere creanțele creditorilor. Asupra acestor sume nu operează efectele contractului de credit și de garantare, pentru că, așa cum s-a arătat sumele realizate în urma lichidării patrimoniului debitorului, sunt supuse procedurii speciale prevăzute de L. insolvenței. La data deschiderii procedurii insolvenței, debitorul nu avea disponibilități financiare în cont, astfel încât creanța creditorului a fost corect trecută în tabelul preliminar al creanțelor ca fiind chirografară, motiv pentru care contestația sa a foste respinsă ca nefondată. Împotriva acestei sentințe, creditoarea R. B. S. a declarat recurs, solicitândinstanței modificarea în totalitate a sentinței atacate, în sensul admiterii contestației formulate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar și înscrierea creanței sale în cuantum de 133.268.90 lei în tabelul definitiv al creanțelor cu rangul de creanță garantată cu garanție reală mobiliară de rangul I asupra disponibilității din conturi, în temeiul art. 121 din L. nr. 85/2006, cu cheltuieli de judecată. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 3041 cu referire și la art. 312 C., creditoarea a arătat că temeiul creanței sale îl constituie contractul de credit F. IMM M. nr. 12/ (...) prin care s-a acordat împrumutul în sumă de 180.000 RON, din care a mai rămas de achitat suma de 133.268.90 lei, care a fost înscrisă ca și creanță chirografară de către instanța de fond fără nicio justificare și fără a fi notificată în acest sens despre înlăturarea dreptului de garanție, cu toate că banca a solicitat înscrierea creanței ca și creanță garantată. Pe de altă parte, creditoarea arată că în mod greșit instanța de fond a înlăturat dreptul de gaj de rangul I asupra disponibilităților din conturi și a apreciat creanța sa ca fiind chirografară și a reținut că posibilitatea executării contractului de garanție subzistă până în momentul deschiderii procedurii insolvenței, deoarece clauzele din contractul de credit, inclusiv cea referitoare la garanție, art. 6.1 alin. 3, produc efecte și după deschiderea procedurii insolvenței. Creanța R. B. SA în suma de 133.268,90 RON, a mai precizat creditoarea, este garantata cu: Garanție reala mobiliara de prim rang fără deposedare asupra soldului creditor al contului curent, constituita de împrumutat asupra disponibilităților bănești prezente si viitoare evidențiate în soldurile creditoare ale contului curent cu cod IBAN (...)R0000060008787109 denominat in RON deschis la R. B. SA, conform ort, 6.1 din C.ui de C. F. IMM nr. 12/(...), iar garanția reala mobiliara constituita în favoarea băncii este înscrisă în A. electronică de garanții reale mobiliare sub nr. Aviz 2008-0.-XRG, existând înscris doveditor în acest sens la dosar. În sprijinul susținerilor sale, creditoarea invocă dispozițiile art. 3 pct. 9 din L. 85/2006 care impun o condiție explicită pentru calificarea creanței ca fiind garantata - natura reala a garanției - si una implicita - valabilitatea contractului in baza căruia a fost instituita garanția. Stabilirea unor condiții suplimentare reprezintă o adăugare la lege, incompatibila cu litera acesteia. Cât privește existenta efectiva a garanțiilor, s-a învederat faptul ca, la momentul încheierii contractului de credit între părți s-a prevăzut în mod expres ca se constituie în favoarea băncii o garanție reala mobiliară asupra conturilor respective, deci, s-a stabilit că debitorul împrumutat constituie aceasta garanție reala mobiliara, iar în acest fel, creanța declarată în cadrul procedurii de insolventa a căpătat caracter garantat. Astfel, determinarea calității de creditor garantat a R. B. SA nu poate ignora definiția dată de art. 3 pct. 9 din L. 85/2006, potrivit căreia prin creanță garantată se înțelege creanța persoanei care beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau tert garant fată de persoanele beneficiare ale garanțiilor reale. In momentul constituirii garanției, suma din contul curent a reprezentat pentru bancă un bun asupra căruia are posibilitatea să-și exercite dreptul de urmărire si de preferința, iar fluctuațiile ulterioare din contul curent al societătii nu pot influenta valabilitatea garanției constituite. De altfel, posibila diminuare a garanțiilor reprezintă un element pe care orice creditor îl ia în calcul la momentul constituirii garanției. Faptul că până la momentul executării garanției, aceasta îsi poate diminua valoarea reala reprezintă un element pe care chiar si legiuitorul l-a avut în vedere, fără ca ea să influențeze valabilitatea ei - art. 41 alin. 2 teza a II-a din L. 85/2006 - care se referă la modalitatea de cuantificare a creanței prin evaluarea garanției, pe când starea de creanța garantata a R. B. SA rezultă din însăși constituirea convențională a garanției. Pe de altă parte, caracterul de creanța garantată este conferit de diligenta creditorului care își asigura recuperarea creanței într-una din modalitățile prevăzute de lege. D. la data scadentei bunul care a constituit garantie mai este sau nu in patrimonial debitorului nu are nici o relevanță asupra caracterului de creanță garantată, creditorul putând urmări bunul în mâinile oricui s-ar afla, iar existenta/lipsa disponibilităților bănești din cont nu anulează caracterul de garanție al contractului de gaj asupra soldului creditor al conturilor curente ale debitoarei deschise la bancă, întrucât, esențial pentru caracterizarea creanței ca si creanță garantată, este faptul constituirii garanției la momentul acordării creditului. Potrivit prevederilor din L. nr. 99/1999, garanția reală mobiliară se constituie pe baza unui contract de garanție. C. de garanție reala este contractul în baza căruia se constituie o garanție reală în bunuri sau drepturi în beneficiul unui anumit creditor (art 14 alin. 1). L. garanțiilor reglementează soldurile conturilor bancare ca orice alt bun ce poate fi grevat de o garanție reală mobiliară. La art. 6.1 alin. 3 din contractul de credit se arata că garanția reala mobiliara de rangul I s-a constituit până la concurenta datoriilor totale ale împrumutatului față de bancă, în conformitate cu prevederile Titlului VI privind regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare al Legii nr. 99/1999 si este o garanție continuă care va rămâne în vigoare până la îndeplinirea integrala a tuturor obligațiilor asumate de împrumutat față de bancă. Dreptul real de garanție rezultat din contractul de credit conferă băncii, în calitate de creditor, doua prerogative: dreptul de preferință si dreptul de urmărire a bunurilor in mâinile oricui s-ar găsi. C.oarea arată că este singurul creditor înscris ca si creditor garantat cu garanție reală mobiliara asupra disponibilităților din conturile S. S. D. S.R.L deschise la R. B. SA. L. 85/2006 reglementează o anumita ordine de prioritate în favoarea creditorilor cu garanții reale asupra bunurilor din patrimoniul debitorului. Nu se poate institui egalitate între creditorii chirografari care nu au garanții reale mobiliare si bancă, ce deține un contract prin care se constituie o asemenea garanție reală. Pe de altă parte, creditoarea a imputat lichidatorului judiciar faptul că nu a respectat prevederile art. 72 alin. ultim din L. 85/2006, respectiv nu a notificat R. B. SA cu privire la înscrierea creanței în tabelul preliminar al creanțelor ca si creanță chirografara deși legea obliga administratorul judiciar ca după afișarea tabelului să trimită notificări creditorilor ale căror creanțe sau drepturi de preferință au fost înlăturate sau trecute doar parțial în tabel, iar administratorul judiciar este obligat sa-si motiveze solutie. Din piesele dosarului, rezulta fără putința de tăgada ca administratorul judiciar nu s-a conformat acestei dispoziții legale, respectiv a modificat dreptul depreferință, fără a notifica banca, în calitate de creditor, drept pentru care creditoarea consideră că măsura luata în privința sa și menținută ca atare de instanța de fond, este neîntemeiata si nelegala. In aceste conditii, creditoarea a apreciat că în mod neîntemeiat si nelegal, făcându-se abstracție de contractul existent încheiat între părti si de prevederile speciale ale Legii 99/1999, prima instanță a respins contestația sa si a menținut Tabelul preliminar întocmit de administratorul judiciar, prin care creanța băncii în cuantum de 133.268,90 RON a fost înscrisă la categoria creditorilor chirografari. Intimata I. 2. I. Z. a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de instanța de fond. Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele: Prin contestația înregistrată la data de (...), creditoarea R. B. SA a solicitat înscrierea creanței sale în cuantum de 133.268,90 lei în tabelul preliminar al creanțelor al debitoarei SC S. D. SRL în categoria creanțelor garantate, conform prevederilor art. 121 din L. nr. 85/2006. În motivarea contestației s-a susținut caracterul garantat al creanței de 133.268,90 lei în considerarea contractului de garanție reală mobiliară de prim rang asupra soldului creditor al contului curent cu cod IBAN (...)R0000060008787109 denominat in RON deschis la R. B. SA, garanție care a fost înscrisă pentru opozabilitate la A. E. de G. R. M. Susținând că soldul creditor al unui cont bancar este prin esență o garanție reală care conferă băncii dreptul de a fi înscris ca și creditor garantat în tabelul creditorilor, contestatoarea a arătat că se impune admiterea contestației sale. Curtea reține că dreptul de creanță al recurentei R. B. SA a luat naștere din încheierea contractului de credit bancar F. IMM nr. 12 din (...) prin care debitoarea SC S. D. SRL a împrumutat suma de 180.000 lei. La momentul deschiderii procedurii insolvenței suma rămasă de restituit era de 133.268,90 lei. În vederea garantării restituirii împrumutului acordat s-a constituit o ipotecă asupra imobilului aflat în proprietatea numitei F. F. și o garanție reală mobiliară de rang I fără deposedare asupra soldului creditor al contului curent constituită de către debitoarea SC S. D. SRL asupra disponibilităților bănești prezente și viitoare evidențiate în soldul creditor al contului curent cu cod IBAN (...)R0000060008787109 deschis pe numele să la R. B. SA. Î. imobilul adus garanție nu face parte din patrimoniul debitoarei nu se pune problema ca ipoteca constituită să confere caracter garantat creanței pretinse de R. B. SA. Lichidatorul judiciar a înscris creanța pretinsă de R. B. SA în tabelul preliminar de creanțe în categoria creanțelor chirografare. Una din criticile evocate de recurentă vizează împrejurarea că lichidatorul a omis să o încunoștințeze că i s-a refuzat dreptul de preferință solicitat a fi recunoscut creanței sale cu ocazia întocmirii tabelului preliminar de creanțe. Î. lichidatorul nu a combătut în niciun fel afirmația recurentei cu privire la acest aspect Curtea validează apărarea recurentei și reține că omisiunea lichidatorului judiciar de a comunica creditoarei că a inclus creanța pretinsă în categoria creanțelor chirografare, iar nu a celor garantate cum s-a solicitat prin cererea de admitere a creanței, contravine prevederilor art. 72 alin.4 din L. nr. 85/2006. În acord cu acest text de lege lichidatorul este obligat ca odată cu afișarea tabelului, să trimită de îndată notificări creditorilor, ale căror creanțe sau drepturi de preferință au fost trecute parțial in tabelul preliminar de creanțe sau înlăturate, precizând totodată si motivele. Instituirea acestei obligații în sarcina lichidatorului judiciar are drept scop informarea creditorilor cu privire la refuzul de înscriere a creanțelor pretinse în modalitatea preconizată de către fiecare creditor în parte și cu privire la motivelecare au fundamentat o astfel de decizie, împrejurare ce deschide calea formulării unei contestații împotriva tabelului preliminar de creanțe în condițiile art. 73 din L. nr. 85/2006. În cazul concret dedus judecății, lipsa notificării prevăzute de art. 72 alin.4 din același act normativ nu a împiedicat-o însă pe creditoarea R. B. SA să formuleze o contestație împotriva tabelului preliminar de creanțe, în interiorul termenului prevăzut de lege și să prezinte judecătorului sindic toate argumentele pe care le-a considerat pertinente în susținerea caracterului garantat al creanței pretinse. Prin urmare Curtea nu poate identifica care a fost vătămarea cauzată creditoarei R. B. SA prin nesocotirea de către lichidatorul judiciar a formelor de procedură instituite de art. 72 alin. 4 din L. nr.85/2006, de vreme ce în etapa judiciară i s-a dat posibilitatea să își exercite dreptul la apărare și să răspundă argumentelor prezentate de lichidator pentru susținerea propriului punct de vedere. Din această perspectivă, Curtea apreciază că recurentei i s-au asigurat, în fața judecătorului sindic, garanțiile urmărite prin dispozițiile 72 alin. 4 din L. nr.85/2006, așa încât simpla ignorare a acestor dispoziții de către lichidatorul judiciar nu poate conduce la admiterea căii de atac a recursului. Cât privește aserțiunile recurentei referitoare la caracterul garantat al creanței rezultat din împrejurarea că s-a convenit constituirea unei garanții reale mobiliare asupra soldurilor creditoare prezente și viitoare în favoarea acesteia, Curtea apreciază că acestea nu pot fi valorificate în maniera urmărită de contestatoarea recurentă. Constituirea garanției asupra sumelor de bani care vor intra în contul curent al societății deschis la bancă, în ipoteza inexistenței sumelor, golește de conținut scopul urmărit prin instituirea unei garanții. Textul art. 6 alin. 5 din titlul VI al Legii 99/1999 a statuat că intră sub incidența regulilor care guvernează garanțiile reale mobiliare „ soldurile creditoare ale conturilor de depozit, depunerile de economii ori depozitele la termen deschise la instituții bancare sau financiare";. Doctrina a statuat în mod constant că prin cont de depozit se înțelege orice tip de cont care are o balanță pozitivă. D. la un moment dat pasivul depășește activul soldul creditor este nul și în consecință nu poate îndeplini rolul de garanție ce i-a fost afectat. Obiectul garanției nu este contul însuși, cum încearcă să acrediteze recurenta, în invocarea caracterului garantat al creanței sale, întrucât contul nu este un bun, ci doar un instrument de evidență. Bunul afectat garanției îl reprezintă dreptul de a pretinde băncii plata unei sume de bani însă numai în limita soldului creditor. Rangul creanțelor garantate și beneficiile de care se bucură creditorii garantați în procedură sunt o recunoaștere a diligenței superioare a acestora în raport de creditorii chirografari, însă presupun existența unei garanții reale fie ea imobiliare sau mobiliare care ar asigura satisfacerea cu prioritate a creanței creditorului diligent. Or în lipsa oricărei garanții la momentul deschiderii procedurii scopul urmărit prin instituirea unei garanții nu mai poate fi realizat și ca urmare creanța nu poate fi caracterizată ca fiind o creanță garantată. Lipsa oricărui disponibil în contul asupra căruia s-a încheiat contractul de garanție mobiliară relevă că nu pot fi aplicate dispozițiile art.6 alin.5 lit.b din L. nr.99/1999 întrucât doar soldul creditor al unui cont bancar poate constitui un drept de creanță al titularului contului față de bancă ori în absența soldului nu se poate reține că există obiect al garanției un bun a cărui valorificare să asigure prioritate la satisfacerea creanțelor. Interpretarea prevederilor art. 80 din actul normativ menționat referitor la executarea garanției constituite din sume de bani în conturi bancare confirmăveridicitatea argumentelor ce au fost evidențiate în sensul în care se poate susține existența garanței doar în limita sumelor existente. Considerentele enunțate relevă că recursul promovat este nefondat astfel că în baza disp. art.312 C., Curtea va respinge recursul declarat de creditoarea R. B. S. împotriva sentinței civile nr. 4421 din 05 septembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Sălaj, pe care o va menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de creditoarea R. B. S. împotriva sentinței civile nr. 4421 din 05 septembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Sălaj, pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 24 februarie 2012. { F. | PREȘEDINTE, M.-I. I. JUDECĂTOR, G.-A. N. JUDECĂTOR, S. AL H. GREFIER, A. B. } Red.M.I.I./(...). Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: D. P..
| ← Decizia nr. 9741/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 9048/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
