Decizia nr. 1671/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A C.,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA C. Nr. 1671/2012
Ședința 02 M. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Judecător M.-I. I.
Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul G. M. V. împotriva sentinței civile nr. 4408 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. în contradictoriu cu intimații I. I. - LICHIDATOR J. al debitoarei S. M. S. Z., S. M. S. Z., având ca obiect A. răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006
.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă recurentul personal și asistat de av. P. A. V. în substituire și în reprezentarea intereselor recurentului, cu împuternicire avocațială aflată la fila 13 din dosar .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu suma de 60 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea practicianului în insolvență -întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Un exemplar din întâmpinare se comunică cu reprezentantul recurentului care relevă instanței că nu mai are alte cereri de formulat. Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului. Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul rejudecării cauzei și înlăturării dispoziției privind atragerea răspunderii recurentului. În susținere se arată că nu sunt incidente dispozițiile art.138 din Legea nr.86/2005 deoarece temeiul de intrare în insolvență este cu totul altul decât cel arătat de administratorul judiciar. Se mai arată că administratorul judiciar nu a dovedit că datorită sumei cu care a fost angajată răspunderea recurentului, societatea a ajuns în insolvență, ci din pricina unui furt. În susținerea poziției procesuale se arată că trebuie să se facă distincția între management defectuos prin care i se impută recurentului că nu ar fi recuperat anumite creanțe și dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006. Se mai relevă că prejudiciul trebuie să fie cert și determinat precum și să existe o legătură de cauzalitate. Curtea reține cauza în pronunțare. CURTEA Prin sentința civilă nr. 4408 din 0(...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...) în baza art. 138 alin. 1, lit. (a), din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, prin schimbarea încadrării juridice, s-a admis cererea formulată de lichidatorul/ administratorul judiciar S. P. I. I. Z. și a fost obligat pârâtul G. M. V. să suporte pasivul social al debitoarei S. M. S., în sumă totală de 4420 lei, care va fi plătită creditorilor menționați în tabelul definitiv consolidat întocmit de lichidatorul/. judiciar și predat executorului judecătoresc. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Administratorul statutar, potrivit dispozițiilor Legii nr. 31/1990 privind societății comerciale, are obligația privind îndeplinirea operațiunilor de gestiune și reprezentare pe care le reclamă realizarea obiectului de activitate în condițiile și limitele legii și al actului constitutiv. Utilizarea bunurilor mobile sau imobile, corporale sau incorporale sau al creditelor acordate debitorului în interesul propriu sau al altei persoane, constituie faptă ilicită prevăzută de art. 138 lit. a, cu consecința micșorării masei credale și fraudarea creditorilor. În cauză, din bilanțul contabil din data de 31.XII.2010, rezultă că societatea a avut de recuperat suma de 4420 lei cu titlu de creanțe, însă administratorul statutar nu a luat deloc măsuri în vederea recuperării acestora, ceea ce constituie fapta ilicită a acestuia, comisă prin inacțiune, omisiune (f.15). În acest mod s-a accentuat starea de insolvență a debitoarei, cu determinarea cauzală a creșterii pasivului social și prejudicierea intereselor creditorilor. Nerespectarea obligațiilor privind reținerea și virarea contribuțiilor angajaților la fondurile de asigurări sociale și la fondul de asigurări sociale de sănătate, nu constituie mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți. În principiu, această faptă are ca finalitate reducerea fondurilor bănești ale societății, prin acte și fapte neeconomicoase, ca de exemplu împrumuturi cu dobânzi împovărătoare, care întrec nivelul practicat pe piața bancară sau vânzarea de active sub prețul practicat pe piață sau sub prețul de achiziție. Atitudinea socială culpabilă a administratorului statutar asociată cu faptele ilicite concrete menționate, denotă vinovăția acestuia și determinarea cauzală a pasivului social, cu consecința directă asupra prejudicierii creditorilor. Față de cele ce preced și având în vedere dispozițiile art. 138, alin.1, lit. a din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, instanța a admis cererea și a obligat administratorul statutar G. M. V., să suporte pasivul social, în cuantum de 4420 lei, ce se va plăti creditorilor menționați în tabelul definitiv consolidat, în condițiile art. 142 din Legea nr. 85/2006. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul G. M. V. solicitând ca prin hotararea ce se va pronunta, sa se admita recursul si rejudecand cauza sa se modifice sentinta comerciala recurata in sensul anularii acesteia referitor la partea din dispozitiv privind obligarea pârâtului de suportare din averea proprie a pasivului debitoarei falite S.C M. SRL, ca fiind ilegala si netemeinica. În motivare s-a arătat că: In fapt, prin S. C. recurata, se retine in mod eronat intemeiata suportarea de catre administratorul statutar a unei parti din pasivul debitoarei in suma de 4.420 lei, suma care reprezinta creante neincasate de catre debitoare. Consideră faptul ca in mod eronat s-a retinut faptul ca prin nerecuperarea acestor creante ar fi operabile prevederile art.138 din Legea nr.8S/2006, deoarece acest articol este incident in aspecte cauzatoare de insolventa - incetari de plati, ceea ce in speta nu e cazul, cauza insolventei fiind alta. Daca o societate ajunge in stare de insolventa si se identifica persoane vinovate de aparitia starii de insolventa, acele perosane rapsund doar asupra acelor actiuni sau inactiuni care cauzeaza insolventa iar in prezenta cauza lichidatorul judiciar nu a dovedit faptul ca datorita sumei de 4.420 lei s-a ajuns in stare de insolventa, aparitia acestei stari avand alte cauze, factorul principal fiind un furt din stocul debitoarei. A. furtului au fost identificati si condamnati conform Sentintei Penale nr.228/(...) care se afla la dosarul cauzei. Consideră imperios necesar a se face distinctia existenta intre un management defectuos (care nu este sanctionat legislativ) si prevederile sanctionatoare ale art.138 din Legea nr.85/2006. Faptul ca in cursul desfasurarii normale a activitatii debitoarei, administratorul statutar nu a recuperat creantele debitoarei, nu reprezinta un element de antrenare a raspunderii in temeiul considerat de art.138 din Legea nr.85/2006, acest aspect neputand fi incadrat juridic in textul de lege mentionat anterior, legiuitorul mentionant expres actiunile care sunt sanctionate de art.138, de la lit.a pana la lit.g din legea nr.85/2006, si care nu are sens a le mai reitera. Din punct de vedere al incadrarii juridice a faptei descrisa de catre lichidatorul judiciar, (prin care s-a nascut creanta catre bugetul statului), consideram ca este o situatie similara cu cea de la primul punct a prezentei precizari, in sensul ca existenta unor creante la bugetul statului prin aferente salariale, stopaj la sursa, nu au identitate in prevederile descrisa de art.138 din Legea nr.85/2006.Insusi lichidatorul judiciar arata temeiurile de drept care sanctioneaza faptele care converg in neplata unor creante ale bugetului de stat, temeiuri de drept printre care in mod corect nu se regaseste Legea nr.85/2006. Elementele raspunderii civile delictuale in speta nu sunt incidente, respectiv: Prejudiciu, care trebuie sa fie cert, determinat si cauzat direct de catre persoana asupra careia opereaza prevederile art.138 alin. 1 din Legea nr.8S/2006. Legatura de cauzalitate. In cazul răspunderii civile delictuale reglementată în dreptul comun, legătura de cauzalitate este avută în vedere între fapta săvârșită și prejudiciul cauzat prin aceasta celui ce solicită atragerea răspunderii respective. Vinovăția (vina, culpa) care este un element necesar al răspunderii, exprimând latura subiectivă a acesteia, și reprezintă atitudine a psihică a celui care a săvârșit fapta ilicită, existentă la acel moment, fata de aceasta și urmările ei. Vinovăția presupune un factor intelectiv și un factor volitiv. Factorul de voință reprezintă actul psihic de deliberare și decizie cu privire la comportamentul ce urmează a fi avut, implicând libertatea de voință, de a de libera și decide în cunoștință de cauza. Fapta, ca element constitutiv al raspunderii delictuale, prevazuta de art.138 alin.1 constituie fapta prin care utilizarea in scopul firesc- tinand de activitatea si interesul propriu al debitorului a bunurilor sau a creditelor lui a fost inlaturata si inlocuita cu o contabilitate fictiva sau deturnarea, ascunderea active lor debitoarei, nu consideram existente in prezenta cauza. Avand in vedere cele mentionate, solicită admiterea recursului promovat, in sensul casarii Sentintei Civile nr. 4408 pronuntata de catre T. S. in sedinta publica din data de O(...), in dosarul nr. (...) rejudecare cauzei, sau trimitererea dosarului spre rejudecare la instanta de fond. In drept s-au invocat dispozițiile art. 299 si 304 ind. 1 C.pr.Civ. Lichidatorul judiciar I. I. al SC M. SRL a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca netemeinic și nefondat - fila 11. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea rețineurmătoarele: 1. Lichidatorul judiciar formuleaza la (...) cerere de angajare a răspunderii administratorului statutar G. M. V. prin care solicită obligarea pârâtului recurent să suporte pasivul debitoarei SC M. SRL în sumă de 15.366,19 lei. In drept se invoca art 138 al 1 lit d si e din Legea nr 85/2006. Referitor la fapta prevăzută de art 138 al 1 lit d lichidatorul arată că administratorul statutar nu și-a îndeplinit obligația predării documentelor societatii si in acest fel a facut sa dispara anumite documente contabile. In ce privește fapta este prevăzută de art 138 al 1 lit e se arata ca prin acelasi refuz de a depune documentele solicitate paratul doreste sa ascunda imprejurarea ca nu a tinut contabilitatea in conformitate cu legea si ca a ascuns o parte din activul debitoarei. Se mai arata ca potrivit ultimului bilant contabil societatea debitoare avea active circulante totale de 8.124 lei, stocuri de 2.067 lei si creante de 4.944 lei. 2. La (...) lichidatorul formuleaza o cerere de renuntare la actiunea formulata apreciind ca administratorul statutar a pus la dispozitia lichidatorului documentele contabile solicitate, ca nu mai exista bunuri sau lichiditati si ca nu se justifica antrenarea raspunderii. 3. Judecatorul sindic dupa ce ramane in pronuntare asupra cererii de renuntare la judecata, act de dispozitie al partii, intelege sa repuna cauza pe rol pentru „clarificarea creanțelor";. 4. La data de (...) lichidatorul formuleaza o precizare de acțiune prin care solicita potrivit art 138 lit a si f din Legea nr 85/2006 obligarea paratului la suportarea integrala a pasivului de 15.366,19 lei. Se invederează că adminsitratorul statutar nu a intreprins nicio actiune in vederea recuperarii creantelor inscrise in evidentele contabile si că prin neplata contributiilor la fondul de asigurări sociale și la fondul de asigurari sociale de sanatate si folosirea acestor sume de bani administratorul statutar a utilizat mijloace ruinătoare pentru a procura fonduri in scopul incetării de plăți. 5. Prin sentința civilă nr. 4408 din 0(...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...) în baza art. 138 alin. 1, lit. (a), din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, prin schimbarea încadrării juridice, s-a admis cererea formulată de lichidatorul/ administratorul judiciar S. P. I. I. Z. și a fost obligat pârâtul G. M. V. să suporte pasivul social al debitoarei S. M. S., în sumă totală de 4420 lei, care va fi plătită creditorilor menționați în tabelul definitiv consolidat întocmit de lichidatorul/. judiciar și predat executorului judecătoresc. 6. Judecătorul sindic a retinut utilizarea de către adminsitratorul statutar a bunurilor mobile sau imobile, corporale sau incorporale sau alcreditelor acordate debitorului în interesul propriu sau al altei persoane, constituie faptă ilicită prevăzută de art. 138 lit. a, cu consecința micșorării masei credale și fraudarea creditorilor. Din bilanțul contabil din data de 31.XII.2010, rezultă că societatea a avut de recuperat suma de 4420 lei cu titlu de creanțe, însă administratorul statutar nu a luat deloc măsuri în vederea recuperării acestora, ceea ce constituie fapta ilicită a acestuia, comisă prin inacțiune, omisiune. În acest mod s-a accentuat starea de insolvență a debitoarei, cu determinarea cauzală a creșterii pasivului social și prejudicierea intereselor creditorilor. 7. Curtea observă că potrivit art 20 al 1 lit b) si art 25 al 1 lit a lichidatorului îi revenea obligația să examineze activitatea debitorului și să întocmească un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, și asupra existenței premiselor angajării răspunderii acestora, în condițiile art. 138. Nu există un asemenea raport întocmit și depus la dosarul cauzei - raport ce constituie o premisă a identificării persoanei care în fapt a generat starea de insolvență. 8. Curtea observă că în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor angajării răspunderii în baza art 138 al 1 lit a din Legea nr 85/2006. Nu se poate reține că recurentul administrator statutar ar fi folosit bunurile sau creditele societății în folosul propriu sau în folosul altei persoane întrucât nu s-a făcut dovada că abuzul de bunurile sociale a constituit cauza ajungerii debitoarei in insolvență, prin actele de dispozitie materială sau juridică invocate. Judecătorul sindic reține că fapta administratorului statutar constă într-o omisiune, într-o inacțiune -respectiv neluarea unor măsuri de recuperare a creanțelor de 4.420 lei. 9. Articolul 138 al 1 prevede limitativ cauzele pentru care poate fi angajată răspunderea fostelor organe de conducere. În cazul lit a (folosirea bunurilor sau a creditelor societății în folosul propriu sau în folosul altei persoane) se impunea identificarea acelor acte de dispoziție asupra lichidităților societare care au avut ca și consecință intrarea în insolvență. De regulă acestea sunt acțiuni, fapte comisive și nu inacțiune adică fapte omisive. Abuzul de bunuri deși îmbracă regula acțiunii comisive (de folosire a bunurilor sau a creditului societar). Deși s-a pus problema ca și inacțiunile să poată constitui abuz de bunuri, nerecuperarea unor creanțe nu poate fi suprapusă noțiunii de folosire a bunurilor societății. Trebuie avută în vedere filozofia construcției art 138 referitor la angajarea răspunderii numai în mod limitativ pentru cazurile expres prevăzute de lege. Ori interpretarea care poate fi făcută este că de lege lata nu am putea asimila nerecuperarea unor creanțe cu folosirea bunurilor sau a creditului societar. 10. Curtea apreciază că și în ipoteza în care ar putea asimila abuzului de bunuri - orice defect de gestiune (prin nerecuperarea unor creanțe), nu ar fi întrunite condițiile cerute de art138 lit a din Legea nr 85/2006. Așa cum a arătat recurentul, cu privire la nerecuperarea creanțelor nu s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate între starea de insolvență și această gestiune defectuoasă a societății. Mai mult recurentul a probat că au existat furturi din patrimoniul debitoarei, că autorii acestor furturi au fost identificati si condamnati prin sentința penală nr 228/(...) pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr (...). Mai mult nu s-a stabilit data la care s-au nascut aceste creanțe (2006) și dacă intervalul de timp scurs pana la deschiderea procedurii insolventei ((...)) nu a înlăturat orice posibilă legătură decauzalitate între acele acte de gestiune defectuoasă - prin inacțiune și starea de insolvență. 11. Față de art 8 al 1 din Legea nr 85/2006 si art 312 cod pr civ raportat la art 304 pct 9cod pr civ curtea va admite recursul declarat de pârâtul G. M. V. împotriva sentinței civile nr. 4408 din 0(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o modifică în sensul că va respinge acțiunea prin care s-a solicitat angajarea răspunderii. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul G. M. V. împotriva sentinței civile nr. 4408 din 0(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, G.-A. N. S. Al H. M.-I. I. GREFIER, M. N. Țâr Red.G.A.N./dact.L.C.C. 3 ex./(...) Jud.fond: D. P.
| ← Decizia nr. 2892/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 9845/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
