Decizia nr. 2414/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)

Dosar nr. (...)/a1

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 2414/2012

Ședința publică de la 23 M. 2012

PREȘEDINTE G.-A. N.

Judecător S. Al H.

Judecător M.-I. I.

G. A. B.

S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea SC M. S. împotriva sentinței civile nr. 6081 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui Maramureș, privind și pe intimat C. M. R.- ADMINISTRATOR J. AL D. SC A. S., având ca obiect contestație la tabelul preliminar.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut { F. referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.

Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4

C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.

După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat.

C U R T E A :

Prin sentința civilă nr. 6081 din 02 noiembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui Maramureș s-a respins contestația formulată de contestatoarea S. M. S., împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei S. A. S. F. M., întocmit de administratorul judiciar C. de I. M. R.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că procedura de insolvență a debitoarei SC A. S. F. M. a fost deschisă prin sentința civilă nr. 646 din (...) pronunțată în dosar nr. (...), hotărâre care a fost publicată în B. P. Insolvenței nr. 2533 din (...).

Creditoarea - contestatoare SC M. S. Târgu M. a înregistrat declarația de creanță la (...), pentru suma de 1.206,41 lei reprezentând contravaloarea biletului la ordin C. 3AB 0043079 iar la (...) a depus o precizare la cererea de admitere a creanței prin care și-a actualizat pretențiile pentru suma totală de

5.920,37 lei, reprezentând facturi neachitate, penalități de întârziere și cheltuieli de judecată.

Față de această împrejurare și având în vedere că prin hotărârea menționată termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanțelor a fost stabilit la 31 martie 2011, tribunalul a apreciat ca fiind justă constatarea lichidatorului conform căreia cererea a fost tardiv formulată, fiind încălcate normele art. 62 lit. b din Legea insolvenței.

Nu a putut fi primită susținerea contestatoarei privitoare la nerespectarea notificării acestora în sensul art. 7 al. 3 teza I, dat fiind faptul că debitoarea nu a predat administratorului judiciar documentele și actele contabile prin urmare, procedura notificării prev. de art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin B. I.

Potrivit art. 73 al. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, modificată și completată, debitorul creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestații cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar în tabelul preliminar de creanțe.

Conform dispozițiilor art. 73 al. 2, contestațiile trebuie depuse la tribunal în termen de 5 zile de la publicarea în B. procedurilor de insolvență a tabelului preliminar, atât în procedura generală cât și în procedura simplificată

În contextul celor descrise anterior și reținând că declarația a fost înregistrată tardiv, iar cererea de repunere în termenul legal de înregistrare a creanței este nejustificată, tribunalul a respins contestația ca neîntemeiată

ținând seama de dispozițiile art. 11 lit. i, raportat la cele ale art. 73 al. 3 din legea menționată, conform dispozitivului.

Împotriva acestei sentințe creditoarea S. M. S. T. a declarat recurs, solicitândinstanței admiterea acestuia și rejudecând cauza să se admită contestația sa, respingerea cererii sale de admitere a creanței, cu consecința înscrierii în tabelul preliminar a creanței sale în sumă de 5.920,37 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului, creditoarea a arătat, în primul rând, că nu a fost notificată în conformitate cu art. 7 al. 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și ca atare cererea de înregistrare a creanței a fost greșit respinsă de către lichidator care avea obligația să verifice și să completeze actele contabile conform art. 20 al. 1 lit. c, respectiv înlocuirea actelor când acestea nu i-au fot predate de către lichidator.

Astfel, la data de (...) când a luat la cunoștință de starea de insolvență a debitoarei a formulat o cerere de admitere a creanțelor pentru suma de 1.206,4 lei, iar ulterior și-a precizat cererea, în sensul majorării sumei pretinse cu întreaga sumă aflată în debit și cu penalitățile de întârziere aferente, calculate conform prevederilor contractului intervenit între părți, până la data deschiderii procedurii.

Apoi, prin notificarea nr. 827/(...) administratorul judiciar i-a adus la cunoștință respingerea cererii sale de înscriere în tabelul preliminar a sumei de

5.920,37 lei pe motivul tardivității acesteia, iar această soluție a fost preluată și de către judecătorul sindic în soluționarea contestației sale formulată împotriva soluției adoptate de administratorul judiciar.

În opinia creditoarea această soluție este nelegală, deoarece în prezenta cauză se impune aplicarea prev. art. 103 C.pr.civ., cu consecința redobândirii ex tunc a dreptului procedural de a îndeplini actul de procedură și validarea actului procedural îndeplinit în termen de 15 zile. Prevăzut de lege.

Mai mult, chiar și în situația în care administratorul judiciar nu a primit actele contabile ale societății debitoare, în mod sigur avea cunoștință de situația conturilor bancare ale acesteia, iar în situația în care ar fi procedat la analizarea cu bună-credință a acestora ar fi putut constata existența instrumentului de plată refuzat la plată, deci existența recurentei ca și creditor.

Pe de altă parte, a apreciat creditoarea, judecătorul sindic, în soluționarea contestației sale a omis să aibă în vedere faptul că, fiind vorba despre o procedură colectivă și vizând scopul procedurii de satisface a creanțelor temeinic justificate, trebuia să ofere un tratament corect și echitabil creditorilor situație pe aceeași poziție, astfel că potrivit art. 62 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, republicată, putea dispune o majorare a termelor prev. la alin. 1 lit. b, c și d, față de motivele invocate în cererea de repunere în termen și să aprecieze asupra acestei posibilități.

În concluzie, creditoarea a apreciat că sunt îndeplinite cerințele pentru repunerea în termenul de depunere a cererii de admitere a creanțelor, sumasolicitată a fi înscrisă reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă și cu toate că a fost somată în repetate rânduri, debitoarea nu și-a onorat obligațiile contractuale.

Pe fondul cauzei, creditoarea a arătat că în urma contractul de vânzare- cumpărare nr. 353/(...) încheiat cu debitoarea, i-a vândut acesteia mai multe produse de instalații electrice în perioada martie - iunie 2010, în valoare totală de

3.528,40 lei, însă debitoarea și-a onorat doar parțial obligațiile corelative de plată, respectiv suma de 261,72 lei restul de 3.266, 68 lei rămânând neachitat până în prezent.

Având în vedere aceste aspecte, coroborate cu prevederile Cap. V pct. 5 din contractul intervenit între părți precum și cu prev. art. 43 Cod comercial și art. 969 Cod civil, creditoarea susține că debitoarea datorează și penalități de întârziere în sumă de 0,3 % pe zi de întârziere, respectiv în cuantum de 2.533,39 lei, calculate până la data de (...), data deschiderii procedurii.

Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele: Creditoarea S. M. S. a formulat la (...) o cerere de admitere a creanțelor în tabelul preliminar al debitoarei SC A. S. pentru suma de 1.206,4 lei, iar ulterior la (...) și-a precizat cererea, în sensul majorării sumei pretinse la 5.920,37 lei, fără a solicita prin niciuna dintre cele două cereri repunerea în termenul de declarare a creanței. După ce lichidatorul judiciar i-a comunicat creditoarei că cererea sa a fost depusă după expirarea termenului fixat în vederea înregistrării declarațiilor de creanță, prin concluziile scrise din (...) creditoarea a cerut repunerea în termenul de declarare a creanței.

Recurenta contestă maniera in care administratorul judiciar si-a îndeplinit atribuțiile referitoare la comunicarea notificării prevăzute de art. 61 din Legea nr.

85/2006 in intervalul de timp care a urmat deschiderii procedurii de insolvență.

Față de împrejurarea că administratorul debitoarei SC A. S. nu a predat administratorului judiciar CII M. R. lista creditorilor și nici alte documente contabile pe baza cărora să fie posibilă identificarea potențialilor creditori ai debitoarei, notificarea făcută prin B. este pe deplin temeinică si procedurală, administratorul judiciar fiind lipsit de posibilitatea concretă de a identifica creditorii debitoarei.

In cazul dedus judecății, notificarea a fost publicată in BPI nr. 2533/0(...) iar termenul pentru declararea creanțelor a fost stabilit la data de (...). In consecință, creditorii au avut la îndemână un interval de timp suficient pentru declararea creanțelor. Creditoarea recurenta a depus declarația de creanță doar la data de (...), depășind cu aproximativ 2 săptămâni termenul limită stabilit de judecătorul sindic pentru depunerea declarațiilor de creanță.

In mod legal si temeinic judecătorul sindic a reținut ca termenul de declarare a creanțelor stabilit prin sentința de deschidere a procedurii de insolvență nu a fost respectat de către creditoarea recurenta, iar pentru repunerea in termenul legal de declarare a creanțelor nu a dovedit nicio împrejurare mai presus de voința sa care să o fi împiedecat să formuleze cererea de înscriere a creanței. În plus mai trebuie adăugat că cererea de repunere în termen nu a fost formulată în interiorul termenului de 15 zile stabilit de art. 103 alin. 2 din Codul de procedură civilă, ci după mai mult de 5 luni de la momentul la a încetat pretinsa împrejurarea mai presus de voința sa care a împiedicat-o să formuleze cererea de admitere a creanței.

Faptul că a inițiat o procedură de executare silită împotriva debitoarei sale nu o scutea de obligația de a verifica solvabilitatea generală a debitoarei și nu reprezintă în nici un caz o împrejurare mai presus de voința sa pentru formularea cererii de înscriere a creanței sale în interiorul termenului stabilit de judecătorul sindic și adus la cunoștința publicului interesat prin intermediul B. P. de I..

Verificarea solvabilității generale a unui comerciant-societate comercială - se realizează în primul rând prin accesarea B. P. de I. care are ca rol principal ținerea unei evidențe complete a tuturor comercianților care au ajuns in incapacitate de plată si împotriva cărora s-a deschis procedura insolvenței.

O conduită prudentă și diligentă, ce se impune oricărui comerciant, o obliga pe creditoarea S. M. S. să urmărească încasarea creanțelor scadente, cu atât mai mult cu cât termenul de plată pentru biletul la ordin în litigiu fusese stabilit pentru data de (...). De îndată ce a observat o întârziere la plată mai mare de 30 de zile de la data scadentei obligației de plată a mărfii livrate avea sarcina de a începe demersurile pentru recuperarea creanței, demers care implică in primul rând verificarea solvabilității debitoarei si a măsurii in care aceasta înțelege sa-si onoreze obligațiile de plată față de toți partenerii comerciali. Existența întârzierii în plata creanței este recunoscută de creditoare implicit prin formularea unei cereri de executare silită.

Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea 85/2006, citarea parților precum si comunicarea oricărui alt act de procedura se efectuează prin B. P. de I., iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol ,,Prin excepție de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificați in lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerata îndeplinită daca a fost efectuata prin B. procedurilor de insolvență,,.

In condițiile in care reprezentantul legal al debitoarei nu a predat actele contabile si nici lista creditorilor, administratorul judiciar a procedat la notificarea creditorilor prin B. procedurilor de insolventa in vederea depunerii declarațiilor de creanță, in conformitate cu textul legal anterior enunțat. Prin aceeași modalitate procedurală a fost comunicat si termenul de declarare a creanțelor, respectiv de întocmire si definitivare a tabelului de creanțe al debitoarei.

Din textele legale mai sus citate, rezulta fără echivoc că atât citarea, cât și comunicarea actelor de procedură în procedura insolvenței, se realizează prin B. procedurilor de insolvență, iar în ceea ce privește procedura notificării deschiderii procedurii, aceasta se realizează și potrivit Codului de procedură civilă, astfel cum prevede art. 61 din Legea nr. 85/2006, cu o singură excepție, aceea în care creditorii nu au putut fi identificați in actele contabile predate de către administratorii statutari ai debitoarei, ipoteză în care, potrivit alin. 3 al art. 7 din legea 85/2006 procedura notificării va fi considerată îndeplinită dacă a fost publicată în B. procedurilor de insolvență. În acest sens, a arătat judecătorul sindic, administratorul judiciar desemnat în procedura insolvenței debitoarei, a publicat notificarea în B. procedurilor de insolvență, astfel încât, s-a constatat că dispozițiile legale mai sus citate au fost respectate.

Faptul că termenul de depunere a cererii de admitere a creanței este un termen de decădere, rezultă cu evidență din dispozițiile art. 76 din Legea

85/2006, potrivit cărora creditorul care depune cererea de admitere a creanței peste termenul legal este decăzut din dreptul de a-și mai realiza creanța în cadrul procedurii insolvenței. Rezultă astfel că sancțiunea aplicabilă în ipoteza expusă este decăderea.

În ipoteza îmbrățișării opiniei recurentei referitoare la inaplicabilitatea sancțiunii decăderii în cazul de față, orice creditor ar fi îndreptățit la depunerea unei cereri de admitere a creanței, pe tot parcursul procedurii, împotriva tuturor regulilor și termenelor instituite de legea în vederea accelerării desfășurării procedurii.

Instituirea unor termene procedurale stricte corespunde exigențelor art. 6 din CEDO. Din această perspectivă trebuie subliniat faptul că nu exista vreohotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului prin care să se susțină că notificarea creditorilor prin BPI încalcă liberul acces la justiție, si asta in condițiile in care sisteme similare celui din dreptul român funcționează cu succes de mult timp in țările semnatare ale Convenției. E o realitate faptul ca in sistemul de drept romanesc există o reticență a comercianților de a se conforma acestei modalități de informare, însă sancțiunea este oferită tot de textele legale invocate și anume decăderea din dreptul de a valorifica creanța in procedură.

Pentru toate aceste considerente, in baza art. 312 alin. 1 C.p.c., recursul declarat de către recurenta S. M. S. va fi respins ca neîntemeiat, iar sentința civilă nr. 6081 din 02 noiembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui

Maramureș va fi menținută ca fiind legală si temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de creditoarea S. M. S. T. împotriva sentinței civile nr. 6081 din 02 noiembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui Maramureș, pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 23 martie 2012.

{ F. |

PREȘEDINTE,

G.-A. N.

JUDECĂTOR,

S. AL H.

JUDECĂTOR,

M.-I. I.

G., A. B.

}

Red.M.I.I./(...). Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: I. V..

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia nr. 2414/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)