Decizia nr. 2641/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
D. nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2641/2012
Ședința publică de la 30 M. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător M.-I. I.
Judecător G.-A. N.
G. A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de către SC S. S. PRIN LICHIDATOR J. P. G. I. împotriva sentinței civile nr. 5791 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., privind și pe intimatul P. P., având ca obiect A. raspunderii conform art.138 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat T. A. în reprezentarea intereselor intimatului, lipsă fiind recurentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Se mai învederează faptul că la data de 26 martie 2012 s-a înregistrat la dosar întâmpinare, prin care se solicită respingerea recursului.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale. Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, reiterând în susținerea poziției procesuale argumentele din cuprinsul întâmpinării. Curtea reține cauza în pronunțare. { F. | } C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 5.791 din 24 octombrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. s-a respins acțiunea precizată promovată de lichidatorul judiciar P. G. I. B. M., în contradictoriu pârâtul P. P. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 4016 din (...) pronunțată de T. M., în D. nr. (...) s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență, a fost numit administrator judiciar, iar prin încheierea nr. 1345/(...) s-a dispus începerea procedurii de faliment împotriva debitoarei SC S. S., a fost numit lichidator judiciar. La masa credală s-au înscris creditorii: SC R. S., SC T. S., I. T. de M. M., P. L. R. S. SC R. L. IFN SA A. F. P. - S. M., B. SA, totalul creanțelor fiind în sumă de 224.228 lei. Răspunderea reglementată de prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 are natura juridică a unei răspunderi civile delictuale pentru fapta proprie, această răspundere intervine nu pentru săvârșirea oricărei fapte ilicite, ci numai dacă au fost săvârșite faptele ilicite expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a - g din lege. Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere/conducere a debitorului persoană juridică sau a oricărei alte persoane care a cauza starea de insolvență a debitorului prin faptele expre și limitativ prevăzute, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții, și anume: prejudiciul creditorilor, fapta ilicită a membrilor organelor de conducere/supraveghere sau a oricărei alte persoane vinovate de producerea stării de insolvență, faptă care să se încadreze în cel puțin unul dintre cazurile prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a-g, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata către debitorul insolvent a datoriilor exigibile și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită. Se poate dispune ca o parte din pasivul debitoarei să fie suportat de către membrii organelor de conducere dacă s-a dovedit în mod cumulativ că aceștia au săvârșit cel puțin una dintre faptele prevăzute expres de legiuitor, culpa acestora în ceea ce privește săvârșirea faptelor respective, precum și legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită și ajungerea debitorului în situația încetării de plăți. Răspunderea reglementată de prevederile art. 138 din lege presupune existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorilor debitorului insolvent. Prejudiciul creditorilor rezidă în imposibilitatea acestora de a-și realiza creanțele scadente din cauza faptului că membrii organelor de supraveghere/ conducere sau orice altă persoană a cauzat starea de insolvență, astfel că debitorul nu a mai putut achita datoriile exigibile cu fondurile bănești disponibile. Raportul cauzal are în vedere legătura dintre faptele expres și limitativ prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea 85/2006 și ajungerea debitorului persoană juridică în stare de insolvență. Așa cum s-a mai precizat, prejudiciul se produce direct în patrimoniul debitorului persoană juridică și indirect în patrimoniul creditorilor acestuia și constă în aceea că patrimoniul debitorului se caracterizează printr-o insuficiență a fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Ca atare, era necesar să se dovedească în mod ferm raportul de cauzalitate dintre una sau mai multe dintre faptele ilicite prevăzute de art. 138 alin. 1 și prejudiciu care constă în aducerea în insolvență a patrimoniului debitorului și nu doar a unei simple împrejurări care a favorizat apariția insolvenței. Astfel, s-a reținut că în ceea privește autoturismul Volkswagen Bora, potrivit susținerilor pârâtului la data de (...), acesta a fost predat societății de leasing SC R. L. S., autoturismul făcând obiectul contractului nr. 6402/(...) depus la fila 83 din dosar. Referitor la cel de-al doilea mijloc de transport, respectiv camionul R., pârâtul prin adresa nr. R/507903/(...) a făcut dovada faptului că acest camion este staționat lângă locuința numitului T. I., pârâtul depunând o plângere la P. de P. D. Așa cum s-a arătat anterior, pentru a se angaja răspunderea administratorului statutar în baza dispozițiilor art. 138 lit. e din Legea 85/2006 este necesar a se face dovada certă a raportului de cauzalitate dintre faptele învederate de lichidatorul judiciar și prejudiciu, nefiind suficient a se menționa existența unor simple împrejurări care ar fi putut favoriza apariția insolvenței, respectiv existența unor echipamente tehnologice, mobilier birotică, alte materiale consumabile nepredate lichidatorului judiciar pentru a opera prezumția cauzării stării de insolvență prin ascunderea acestora. În această situație se impunea dovada certă a raportului de cauzalitate, neoperând pur și simplu prezumția existenței acestui raport. În considerentele sus menționate, judecătorul sindic a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile art. 138 lit. b și c din Legea 85/2006, motiv pentru care acțiunea a fost respinsă potrivit dispozitivului. Împotriva acestei sentințe, lichidatorul judiciar P. G. I. B. M. al debitoarei S. S. S. a declarat recurs prin care a solicitat modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtului P. P. la suportarea cu averea proprie a pasivului debitoarei falite S. S. S., în sumă de 224.228 lei. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 alin. 1 pct. 9, art. 3041și art. 312 alin. 3 C.pr.civ., recurentul a arătat că administratorul statuar al S. S. S. a depus la biroul lichidatorului judiciar o parte din documentele contabile ale societății din care a rezultat că debitoarea figurează cu bunuri în patrimoniu precum și existența unor avansuri de trezorerie și cheltuieli înregistrate în avans, dar cum administratorul statuat nu a pus la dispoziția lichidatorului judiciar aceste bunuri evidențiate în listele de inventar pentru ca acesta să-și poată îndeplini atribuțiile privind inventarierea, evaluarea și valorificarea acestora în cadrul procedurii, recurentul consideră că acestea nu se mai găsesc în patrimoniul debitoarei. A. situație a fost prezentată de lichidatorului judiciar în cadrul rapoartelor de activitate depuse la dosarul de faliment care au fost publicate în B.P.I., iar pârâtul nu a contestat concluziile prezentate de către lichidatorul judiciar în cadrul rapoartelor întocmite și nici tabelul cuprinzând creanțele împotriva averii debitoarei. În aceste condiții, recurentul consideră că stare de insolvență este imputabilă administratorului statutar care, prin fapta ilicită proprie, constând în ascunderea și însușirea bunurilor înregistrate în patrimoniul debitoarei a prejudiciat în mod direct patrimoniul S. S. S. și indirect patrimoniul creditorilor, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. d și e din Legea nr. 85/2006. Pârâtul P. P. a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerearecursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, argumentat de faptul că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 138 lit. e din Legea nr. 85/2006, deoarece recurentul nu a făcut dovada certă a raportului de cauzalitate dinte faptele învederate de lichidatorul judiciar și prejudiciu, nefiind suficient a se menționa existența unor simple împrejurări care ar fi putut favoriza apariția insolvenței. Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele: În exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar P. G. I. a solicitat în temeiul dispozițiilor art. 138 (1) lit. d, iar ulterior prin acțiunea precizată și în temeiul disp. art. 138 alin. 1 lit. e din Legea nr. 85/2006, obligarea pârâtului P. P., în calitate de administrator statutar al debitoarei SC S. S., la plata pasivului societății, în cuantum de 224.228 lei, susținându-se în esență că pârâtul nu a pus la dispoziția lichidatorului judiciar bunurile evidențiate în listele de inventar în vederea inventarierii, evaluării și valorificării în cadrul procedurii. A mai adăugat lichidatorul judiciar că aceste bunuri nu se mai găsesc în patrimoniul debitoarei , iar pârâtul nu este în măsură să prezinte documente justificative cu privire la modul de înstrăinare al acestora. De asemenea s-a învederat că potrivit documentelor contabile predate, debitoarea figura cu echipamente tehnologice în valoare de 4.932,60 lei, mijloace de transport în valoare de 66.896,49 lei, mobilier birotică în valoare de 2.336,97 lei, creanțe imobilizate în valoare de 5.331,64 lei, combustibili în valoare de 3.790 lei, alte materiale consumabile în valoare de 132.555,68 lei, avansuri de trezorerie în valoare de 378,75 lei, aport asociat în sumă de 198.180,29 lei și cheltuieli înregistrate în avans în valoare de 56.299,86 lei. Debitoarea SC S. S. a fost administrată de pârâtul P. P. în perioada de timp anterioară deschiderii procedurii insolvenței. În tabelul definitiv consolidat al creditorilor sunt înscrise creanțe în valoare de 224.228 lei ( f. 5 ), iar cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a fost formulată doar pentru întreg pasivul. Judecătorul sindic a respins cererea lichidatorului judiciar de antrenare a răspunderii patrimoniale împotriva pârâtului P. P. reținând în esență că nu s-a făcut dovada certă a raportului de cauzalitate între omisiunea pârâtului de a preda bunurile evidențiate în contabilitate și apariția stării de insolvență a debitoarei. Prin motivele de recurs, lichidatorul judiciar susține că hotărârea pronunțată de judecătorul sindic este nelegală întrucât starea de insolvență este imputabilă pârâtului care prin ascunderea și însușirea bunurilor înregistrate în patrimoniul debitoarei a prejudiciat în mod direct creditorii înscriși la masa credală. Curtea apreciază că raportat la probațiunea administrată și la prevederile art. 138 alin. 1 lit. e din Legea nr. 85/2006, critica lichidatorului judiciar este pertinentă, cu mențiunea că acțiunea acestuia se impune a fi admisă doar în parte, respectiv până la concurența valorii bunurilor evidențiate în contabilitate și nepredate. Curtea ține să sublinieze faptul că în sarcina pârâtului P. P. nu poate fi reținută fapta de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea, în condițiile în care pe parcursul judecării cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale, pârâtul P. P. a predat documentele contabile lichidatorului judiciar potrivit procesului verbal din data de (...) ( f. 60 ), iar în urma analizării acestora, lichidatorul judiciar nu a indicat în concret neregulile sesizate în conducerea contabilității debitoarei. În schimb, susținerea lichidatorului judiciar potrivit căreia administratorul statutar a ascuns o parte din activul debitoarei prin refuzul de a preda activele imobilizate evidențiate în contabilitate este confirmată prin conduita omisivă adoptată de către pârât pe tot intervalul de timp ce a urmat deschiderii procedurii insolvenței debitoarei SC S. S. C. dacă acesta a beneficiat de mai multe amânări succesive și inclusiv de o suspendare a judecății cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale, prin bunăvoința judecătorului sindic, pârâtul nu a predat activele corporale și nu a oferit nicio explicație plauzibilă cu privire la dispariția acestora, exceptând cele două mijloace de transport. Curtea va valida apărările pârâtului în privința celor două mijloace de transport menționate în listele de inventar, acceptând că acesta nu se face vinovat de însușirea sau de valorificarea acestora în interes personal. Așa cum a reținut și judecătorul sindic, autoturismul Volkswagen Bora a fost predat societății de leasing SC R. L. S. deoarece se afla doar în folosința debitoarei în baza contractului de leasing nr. 6402/(...), care fusese reziliat pentru neplata ratelor de leasing. Prin urmare acest bun nu putea fi valorificat în carul procedurii, pârâtul procedând în mod corect la restituirea autoturismului societății care îl avea în proprietate. În privința celuilalt mijloc de transport, camionul R., Curtea constată că acesta a fost identificat de către lichidatorul judiciar, aflându-se în custodia numitului T. I. din localitatea D. A. din urmă a declarat în fața organelor de poliție că este de acord cu predarea camionului după cum reiese din adresa de la fila 91 din dosar. Ca atare, Curtea nu a identificat niciun impediment în preluarea și valorificarea acestui bun de către lichidatorul judiciar, astfel că nici în privința acestui bun nu se susține teza lichidatorului judiciar că ar fi fost ascuns de către pârâtul P. P. În schimb, în privința celorlalte active corporale evidențiate în contabilitatea debitoarei SC S. S., pârâtul P. P. nu a oferit niciun indiciu care să explice dispariția lor. Din acest punct de vedere prezintă relevanță echipamenteletehnologice înscrise cu o valoare de 4.932,60 lei, mobilierul birotică cu o valoare contabilă de 2.336,97 lei și stocul de marfă în valoare de 132.555,68 lei. De asemenea pârâtul nu a justificat nici modul de cheltuire a avansurilor de trezorerie Curtea sindic apreciază că omisiunea pârâtului P. P. de a preda bunurile menționate anterior, aflate în averea debitoarei falite se circumscrie faptei descrise de art. 138 lit. e din Legea nr. 85/2006, putându-se prezuma că acestea au fost folosite în interes personal. Utilizarea de către administratorul statutar a activelor aparținând debitoarei în interes personal a constituit factorul determinant în ajungerea societății în stare de insolvență, ce a avut drept consecință prejudicierea creditorilor înscriși în tabelul consolidat de creanțe. Însumând valoarea activelor corporale nepredate la care s-a făcut referire într-un paragraf anterior și avansurile de trezorerie, Curtea concluzionează că pârâtul P. P. se face vinovat de ascunderea unor active aparținând debitoarei SC S. S. în valoare de 140.204 lei. Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâtul nu a formulat nicio apărare punctuală, ci s-a limitat la a afirma că simplul fapt al neținerii unei contabilități în conformitate cu lege nu este de natură a conduce o societate în stare de faliment. După cum se poate observa instanța de recurs a dat relevanță doar dispozițiilor art. 138 alin.1 lit. e din Legea nr. 85/2006, stabilind că doar fapta de a ridica avansuri de trezorerie și de a nu le restitui debitoarei și de a ascunde o parte din activele debitoarei a condus la apariția stării de insolvență, fără a include în lanțul cauzal neconducerea contabilității în conformitate cu legea, faptă evocată, de asemenea, prin acțiunea introductivă de către lichidatorul judiciar. Prin urmare, obiecțiunile intimatului referitoare la inexistența raportului de cauzalitate între fapta de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea și apariția stării de insolvență sunt străine de considerentele ce au dus la admiterea cererii de antrenare a răspunderii sale materiale și nu au nicio pertinență în cauză cât timp răspunderea sa a fost stabilită în temeiul art. 138 alin. 1 lit. e din Legea nr. 85/2006 în considerarea ascunderii unor bunuri aparținând debitoarei S. S. În condițiile în care cele relevate mai sus conduc la concluzia săvârșirii de către intimat a faptei prevăzute de art. 138 lit. e din Legea nr. 85/2006, iar apărările acestuia nu au fost primite, Curtea va admite recursul declarat de lichidatorul judiciar P. G. I. B. M. al debitoarei S. S. S. împotriva sentinței civile nr. 5.791 din 24 octombrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică în sensul că admite în parte cererea lichidatorului judiciar și obligă pârâtul P. P. la plata sumei de 140.204 lei reprezentând o parte din pasivul debitoarei. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de lichidatorul judiciar P. G. I. B. M. al debitoarei S. S. S. împotriva sentinței civile nr. 5.791 din 24 octombrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică în sensul că admite în parte cererea lichidatorului judiciar și obligă pârâtul P. P. la plata sumei de 140.204 lei reprezentând o parte din pasivul debitoarei. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 30 martie 2012.{ F. | PREȘEDINTE, S. AL H. JUDECĂTOR, M.-I. I. JUDECĂTOR, G.-A. N. G., A. B. } Red.M.I.I. /(...). Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: M. P..
| ← Decizia nr. 2878/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 9869/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
