Decizia nr. 3799/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)/a1
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3799/2012
Ședința publică de la 11 Mai 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Judecător M.-I. I.
Grefier A. B.
{ F. | }
S-a luat în examinare recursul declarat de creditorul M. E. AL T. împotriva sentinței civile nr. 4896 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui
Specializat C., privind și pe intimat SC S. C. S., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată recurs.imp.S.4896/2011.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat L. N.
M. în reprezentarea intereselor recurentului, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este legal timbrat.
C.ea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. Reprezentantul recurentului depune la dosar împuternicirea avocațială și învederează instanței că nu are alte cereri de formulat. Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, C.ea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale. Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea deschiderii procedurii insolvenței față de debitoarea SC S. C. S., cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar. C.ea reține cauza în pronunțare. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 4.896 din 3 octombrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Specializat C. s-a respins cererea formulată de către creditorul M. E. AL T. C.-N., în contradictoriu cu debitoarea S. S. C. S. C.-N., ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 3, pct. 1, lit. a și b din L. nr. 8., prin insolvență se înțelege acea stare a patrimoniului debitorului ce se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile, insolvența fiind prezumată ca vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori sau iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței. Conform art. 3, pct. 6, prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile, pct. 12 al aceluiași articol stabilind și o valoare prag pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. În speță, a observat judecătorul sindic, creditoarea nu deține nici un titlu executoriu împotriva debitoarei, singurele acte depuse în susținerea acțiunii fiind facturile emise de către creditoare și contractele de proiectare. A. facturi și contracte, chiar semnate de către debitoare, nu echivalează cut o recunoaștere a pretențiilor emise, semnarea făcându-se doar pentru primirea actelor. Facturile nu constituie titluri executorii și prin semnarea lor nu se poate deduce că ar fi fost acceptate ca fiind corect efectuate acele lucrări, fără obiecțiuni sau că astfel de obiecțiuni nu ar putea fi formulate în viitor. Creanța pretinsă prin prezenta acțiune nu este certă, lichidă și exigibilă, ea nefiind constatată prin niciun titlu executoriu. În fine, a apreciat judecătorul sindic, nici starea de insolvență a debitoarei nu a fost dovedită, pentru neplata datoriei putând exista mai multe explicații, nu neapărat a lipsei fondurilor bănești necesare, astfel, încât cererea creditoarei a fost respinsă ca neîntemeiată. Împotriva acestei hotărâri, creditorul M. E. AL T. C.-N. a declarat recurs, solicitând instanței admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre judecătorului sindic pentru deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC S. C. S. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civ., creditorul a învederat că sentința recurată este lipsită de temei legal și cuprinde motive străine de natura pricinii, în primul rând, pentru că nu a depus în probațiune nici un contract de proiectare ci a depus contractul de închiriere nr. 320/(...) încheiat cu debitoare, care a produs efecte până la (...) când debitoarea a fost evacuată din spațiu. Iar în al doilea rând, nu a depus doar „niște facturi"; cum greșit a reținut judecătorul sindic, ci a depus titluri executorii, respectiv sentința civilă nr. 8. pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. (...), decizia pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), iar pentru obligațiile de plată a chiriei și utilitățile născute după pronunțarea sentinței nr. 8. a depus facturi care, coroborate cu clauzele contractului de închiriere nr. 3. fac dovada că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 90 de zile împotriva debitoarei. În concluzie, a apreciat creditoarea, la data introducerii cererii, debitoarea se afla în stare de insolvență, cea ce o îndreptățește pe creditoarea să solicite deschiderea procedurii insolvenței întrucât are o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 104.291,86 lei, superioară valorii prag prev. de L. nr. 8., iar legea nu condiționează deschiderea procedurii de obținerea, în prealabil, de creditor a unor titluri executorii care să cuprindă creanța certă, lichidă și exigibilă. Debitoarea S. S. C. S.R.L. deși legal citată, nu s-a prezentat personal sau prin reprezentat în față instanței și nu a depus întâmpinare prin care să-și exprime poziția procesuală. Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, C.ea reține următoarele: Creditoarea recurentă M. E. AL T. a solicitat prin cererea formulată la data de (...) deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC S. C. S. invocând existența unei creanțe certe lichide și exigibile în cuantum de 104.291,86 RON. În dovedirea acestei creanțe, creditoarea s-a prevalat de sentința civilă nr. 8964/(...) pronunțată de J. C. N., de contractul de închiriere perfectat cu debitoarea la 4 martie 2009 și o serie de facturi fiscale emise în baza acestui contract. De asemenea s-a făcut trimitere la două hotărâri judecătorești pronunțate de Tribunalul Comercial Cluj la (...) și la (...) prin care debitoarea a fost condamnată la plata unor cheltuieli de judecată în favoarea sa în cuantum de 952 lei, respectiv 1.000 lei. Judecătorul sindic a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței reținând în esență că nu s-a probat caracterul cert al creanței invocate prin depunerea unor titluri executorii, iar înscrisurile depuse în probațiune de către creditoare nu dovedesc însușirea datoriei de către debitoare. C.ea apreciază că aceste statuări sunt eronate, contravenind în mod flagrant cu probațiunea administrată în fața judecătorului sindic. L. insolvenței reglementează condițiile privind datoriile care fac obiectul insolvenței. A. condiții pot fi deduse cu ușurință din dispozițiile art. 3 pct.6 al Legii 8. ce definesc calitatea de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței ca fiind acel creditor care are împotriva debitorului o creanță certă, lichidă și exigibilă. Judecătorului sindic investit cu soluționarea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței nu îi incumbă obligația de a stabili întinderea totală a obligaților generate de raporturile juridice derulate între părți ci doar de a stabili caracterul cert, lichid și exigibil al creanței în limita plafonului minim de 45.000 lei, stabilit de lege pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei. De asemenea este bine cunoscut faptul că legea insolvenței nu impune ca o condiție pentru analizarea caracterului cert, lichid și exigibil a creanței, deținerea de către creditor a unui titlu executoriu, ci aceasta se poate face prin orice mijloc de probă așa cum este el reglementat de art. 46 C. Contrar celor reținute de judecătorul sindic, creditoarea M. E. AL T. deține trei titluri executorii împotriva debitoarei SC S. C. S. reprezentate de sentința civilă nr. 8964/(...) pronunțată de J. C. N. în dosarul nr. (...) și hotărârile judecătorești pronunțate de Tribunalul Comercial Cluj la (...) în dosarul nr. (...) și la data de (...) în dosarul nr. (...). Creanța constatată împotriva debitoarei SC S. C. S. prin sentința civilă nr. 8964/(...) este de 42.060,59 lei așa cum rezultă din coroborarea acesteia cu procesul verbal din (...) întocmit în dosarul execuțional nr. 953/20101 al BEJ M. Boloș. De asemenea creditoarea a mai probat prin hotărârile judecătorești irevocabile pronunțate de Tribunalul Comercial Cluj la (...) în dosarul nr. (...) și la data de (...) în dosarul nr. (...) că debitoarea îi datorează suma de 1952 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cumulând cele două sume se constată că creditoarea deține împotriva debitoarei titluri executorii în valoare de 44.012,59 lei. Pentru a proba diferența până la suma de 104.291,86 creditoarea s-a prevalat de contractul de închiriere perfectat cu debitoarea la 4 martie 2009 și o serie de facturi fiscale emise în baza acestui contract din care o parte sunt acceptate la plată de către debitoare. C.ea nu validează statuarea instanței de fond potrivit căreia semnătura de primire aplicată pe factura fiscală nu ar echivala cu acceptarea la plată a facturii respective în condițiile în care facturile au fost emise în baza unui contract de închiriere ce a fost însușit în prealabil de debitoare, iar aceasta din urmă nu a contestat nici un moment în cadrul prezentului litigiu acest fapt. Chiar dacă nu toate facturile fiscale invocate de creditoare poartă semnătura de primire a debitoarei, prin cumularea valorii facturilor acceptate la plată cu suma constatată prin titlurile executorii menționate anterior se depășește în mod cert valoarea-prag de 45.000 lei care permite deschiderea procedurii insolvenței. Așadar C.ea constată că judecătorul sindic a interpretat greșit actele dedus judecății și a schimbat în mod vădit înțelesul tuturor actelor depuse în susținerea cererii creditoarei atunci când a concluzionat că nu s-a dovedit caracterul cert al creanței invocate în susținerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței. Odată stabilit faptul că creditoarea M. E. AL T. deține o creanță certă cel puțin la nivelul valorii prag de 45.000 lei, urmează a fi analizată insolvența debitorului ca o condiție sine qua non pentru deschiderea procedurii generale. L. nr. 8. nu reglementează mijloacele de probă ale insolvenței ceea ce înseamnă că în cauză, sunt incidente prevederile art. 46 C. care reglementează regimul probelor în materie comercială. Potrivit art. 3 alin.1 lit.a din L. nr.8., insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienta fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile, iar insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori. Întrucât insolvența are la bază faptul material al neplății la scadență a datoriilor, înseamnă că aceasta se poate dovedi cu probe din care să rezulte acest fapt. Cum în speță din înscrisurile depuse la dosar de către creditoare rezultă că a demarat executarea silită împotriva debitoarei care nu a dus la încasarea sumelor stabilite în titlurile executorii pe care le deține împotriva debitoarei, rezultă fără dubiu că proba insolvenței a fost făcută de către creditor și ca atare soluția ce se impunea a fi adoptată era aceea a admiterii cererii creditorului de deschidere a procedurii generale a insolvenței. Față de considerentele mai sus expuse în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 C.proc.civ. raportat la art. 304 pct.9 C.proc.civ. recursul declarat de creditorul M. E. AL T. apare ca fiind întemeiat motiv pentru care va fi admis cu consecința casării sentinței civile nr. 4.896 din 3 octombrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Specializat C. și trimiterii cauzei aceleiași instanțe în vederea deschiderii procedurii. PENTRU A. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de creditorul M. E. AL T. împotriva sentinței civile nr. 4.896 din 3 octombrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Specializat C., pe care o casează și dispune trimiterea cauzei aceleiași instanțe în vederea deschiderii procedurii. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 11 mai 2012. { F. | PREȘEDINTE, G.-A. N. JUDECĂTOR, S. AL H. JUDECĂTOR, M.-I. I. GREFIER, A. B. } Red.M.I.I./(...). Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: I. Păcurar.
| ← Decizia nr. 8907/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 6918/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
