Decizia nr. 3847/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3847/2012
Ședința 15 Mai 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A.-I. A.
Judecător C. I. Judecător D. P. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de intervenienta SC R. I. S. împotriva încheierii civile nr. 3. din (...) și a încheierii din data de 14 decembrie 2011 pronunțate de către Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) în contradictoriu cu intimații S. C. S. S. Z., C.
- N. V. I., O. DE PE L. TRIBUNALUL SĂLAJ, recurent, având ca obiect C. preventiv.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă consilier juridic, D. C. în reprezentarea intereselor recurentei cu delegație de reprezentare, 19 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu suma de 64 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,5 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Se mai menționează că la data de (...), și ulterior la data de (...) se înregistrează din partea intimatei, SC C. S. SA -. prin care se solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate. Un exemplar se comunică cu reprezentantul recurentei.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. La solicitarea instanței, reprezentantul recurentei arată că partea pe care o reprezintă nu are calitatea de creditoare, iar interesul rezidă din apărarea dreptului de proprietare pe care societatea C. l-a apreciat ca aprținând ca fiind al altei societăți. Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului. Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, desființarea în totalitate a încheierilor recurate și trimiterea spre rejudecarea la instanța de fond. În susținere se arată că există depuse la dosar sentințe care au desființat titlurile executorii și care arată cine sunt debitorii societății, existând o perioadă în care societatea C. SA a obținut calificarea societății R. I. S. ca fiind terț poprit. Se mai relevă de asemenea, că la fila 98 și 99 din dosar, societatea C. SA în măsurile privind procedura concordatului preventiv face referire la o suprafață de teren care nu aparține societății ROM S. ci societății R. S.. Se mai relevă în susținere că interesul este legitim deoarece urmărește realizarea dreptului de proprietate asupra bunurilor societății. Este actual și născut, derivând din folosul practic, acest bun imobil exista la momentul depunerii cererii de intervenție. P. dispozițiilor art. 32 alin.2 dreptul dea se solicita constatarea nulității este unul imprescriptibil și aparține oricărei persoane interesate. S. C. SA a formulat motive referitoare la votul favorabil al creditorului, acest vot fiind unul negativ și fiind subcondiție. În concluzie, se arată că societatea recurentă este interesată în a-și apăra dreptul de proprietate. La solicitarea instanței arată că nu s-au formulat acte de executare împotriva societății recurente, toate fiind înlăturate. Curtea reține cauza în pronunțare. C U R T E A : Prin încheierea civilă nr. 3. 11 ianuarie 2012 pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. s-a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție formulată de S. R. I. S., iar în temeiul art. 26 din L. nr. 3. s-a admis cererea formulată de N. V. I. în calitate de conciliator al debitoarei S. C. S. S. Z. și în consecință s-a constatat concordatul preventiv față de debitoarea S. C. S. S. Z., dispunându-se comunicarea de către conciliator a concordatului preventiv creditorilor și menționarea acestuia în Registrul Comerțului pe cheltuiala debitoarei. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că după deschiderea procedurii de concordat preventiv la data de (...) s-a depus oferta de concordat preventiv, situația analitică a activului și pasivului debitoarei, cauzele stării de dificultate financiară și măsurile luate de debitor pentru depășirea acesteia, proiecția evoluției financiare, tabloul creditorilor concordatori și graficul cu plăți. În perioada (...) - (...) conciliatorul a notificat creditorilor oferta de concordat preventiv, iar creditorii și-au exprimat opțiunea. Astfel au votat favorabil următorii creditori: O. O., BCR SA și BC I. S. B. V. totală a creanțelor care au votat favorabil este de 86,82% din valoarea creanțelor creditorilor concordatori. Creditorul U. Ț. B., care deține 7,03% din totalul creanțelor și-a exprimat votul negativ. P. art. 24 alin. 5 din L. 3., concordatul preventiv se consideră aprobat de creditori dacă sunt întrunite voturile creditorilor care reprezintă majoritatea de 2/3 din valoarea creanțelor acceptate și necontestate. Deasemenea potrivit art. 26 din L. 3. "După aprobarea concordatului de către creditori potrivit art. 24 alin. 5, conciliatorul solicită judecătorului sindic să constate concordatul preventiv". În speță judecătorul sindic a constatat îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile legale suscitate și a admis cererea debitoarei privind constatarea concordatului preventiv. În privința cererii de intervenție formulată de S. R. I. S., A., aceasta a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din 14 decembrie 2011. Împotriva acestei încheieri cât și a încheierii din data de (...), intervenienta S. R. I. S. A. a declarat recurs, solicitând instanței desființarea acestora și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 109, art. 3041și urm. C.pr.civ., recurenta a învederat că cererea de intervenția pe care a formulat-o a fost respinsă prin încheierea din data de (...) fără însă a i se comunica aceasta. Î.ucât prin cererea de intervenție formulată a invocat motive de nulitate absolută parțială a cererii privind concordatul preventiv, recurenta apreciază că dreptul de a cere constatarea nulității este imprescriptibil și aparține oricărei persoane interesate, fiind aplicabile dispozițiile art. 32 alin. 2 din L. nr. 3.. Astfel, hotărârea privind respingerea cererii de intervenție și de constatare a nulității absolute parțiale a concordantului preventiv este nelegală, nefiind motivată de instanță și fiind nesocotite dispozițiile art. 261 alin. 1 pct. 5. Referitor la încheierea civilă nr. 3., recurenta arată că și aceasta este nelegală, deoarece instanța a preluat în considerentele acesteia motivele invocate de conciliatorul preventiv, fără a analiza temeinicia lor, iar într-o formulare prolixă a reținut că „V. totală a creanțelor care au votat favorabil este de 86,82% din valoarea creanțelor creditorilor concordatori";, deși în realitate, conform ofertei de concordat preventiv, Cap. IV pct.2.2.3, B. C. a impus prin adresa nr. 1328/(...) condiții pentru semnarea cererii de concordat preventiv, situație în care votul exprimat de acest creditor este considerat vot negativ și nu pozitiv, așa cum impun și prevederile art. 24 alin. 2 fraza finală din L. nr. 3.. Similară este și situația votului exprimat de creditoarea O. E. D. S., deoarece și aceasta a impus condiții pentru semnarea concordatului preventiv constând în virarea integrală în conturile acesteia a sumelor încasate în favoarea acesteia, prin impunerea acestei condiții, efectuându-se de fapt, a executare silită deghizată. În final, recurenta a precizat, că în cererea de concordat preventiv formulată de S. C. SA s-a făcut referire la valorificarea unor imobile, terenuri și construcții, aflate în proprietatea debitoarei S. ROM S. S. deși cunoaște că acestea sunt în proprietatea altei entități juridice, respectiv în patrimoniul intervenientei. Apoi, instanța care a admis cererea de concordat nu a motivat pentru ce a respins probele depuse de intervenientă. Intimata S. C. S. S. Z. a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, deoarece recurenta-intervenientă nu are calitate de creditor al său, pentru a justifica vreun interes în intervenția în nume propriu prin instituirea procedurii de concordat preventiv față de S. C. S. S. Z. . Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs formulate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele: Recurenta a formulat o cerere de intervenție în dosarul cu numărul (...) înregistrat pe rolul T. S. având ca obiect deschiderea procedurii concordatului preventiv al SC C. S. SA. Motivul esențial care în opinia intervenientei recurente ar justifica cererea sa de intervenție și anularea acordului de concordat preventiv este acela potrivit căruia prin acest acord s-ar eluda anumite prevederi din materia executării silite și s-ar încerca valorificarea unor bunuri din patrimoniul intervenientei în lipsa unui titlu executoriu care a fost anterior desființat. Prin încheierea din data de (...) (f. 273 dosar de fond) cererea de intervenție în interesul propriu al intervenientei a fost respinsă ca inadmisibilă cu motivarea că nu are legătură cu cererea principală, iar intervenienta nu justifică un interes propriu. Încheierea enunțată nu a putut fi atacată cu recurs în mod separat, așa încât în mod procedural intervenienta a recurat încheierea de respingere a cererii de intervenție odată cu fondul. P. art. 2 din L. 3. ,,Scopul prezentei legi este salvgardarea întreprinderii aflate în dificultate, în vederea continuării activității acesteia, a păstrării locurilor de muncă și a acoperirii creanțelor asupra debitorului, prin proceduri amiabile de renegociere a creanțelor sau a condițiilor acestora ori prin încheierea unui concordat preventiv,,. Recurenta intervenientă putea justifica interesul de a interveni în procedura concordatului preventiv prin dovedirea calității de creditor omis în mod nejustificat și culpabil de la înțelegerea având ca scop salvarea debitorului confruntat cu dificultăți financiare și acoperirea creanțelor. Nici prin cererea de intervenție formulată și nici prin probele administrate recurenta nu justifică și nu invocă această calitate de creditor îndreptățit să participe la acordul de concordat preventiv. Prin recursul declarat recurenta invocă motive de nelegalitate ale concordatului preventiv, așa cum a fost votat de către creditori și aprobat de către instanță, deși nu invocă și nu justifică calitatea de creditor al debitoarei intimate S. C. S. S. Î.-o manieră procedurală lipsită de interes legitim, născut și actual, recurenta care nu este parte în acest acord de concordat și nici nu pare a intenționa să devină, analizează modul în care creditorii au votat și cenzurează interpretarea votului acestora, deși nici măcar creditorii respectivi nu s-au declarat în vreun fel nemulțumiți de modul în care judecătorul fondului a apreciat votul lor la momentul constatării legalității acordului de concordat preventiv. Contrar celor susținute de către recurenta, concordatul preventiv a fost votat de larga majoritate a creditorilor fără ca vreunul să invoce greșita interpretare a votului și pe cale de consecință a fost confirmat de către judecător care a statuat că toate condițiile legale reglementate de L. 3. sunt îndeplinite. În ceea ce privește tentativa de valorificare în cadrul procedurii a unor imobile care aparțin recurentei, în opinia instanței de recurs această situație chiar dacă ar fi reală nu reprezintă în nici un caz un motiv de nulitate a concordatului preventiv. Pe dealtă parte, recurenta nu a administrat nici o probă din care să rezulte că actele de executare silită împotriva sa mai continuă, așa cum a susținut prin cererea de intervenție inițială. Dimpotrivă, în ședința publică din data de (...) reprezentantul recurentei întrebat expres de către instanță a declarat faptul că nu mai există în derulare vreun act de executare împotriva recurentei. Nici analiza ofertei de concordat preventiv (f. 175-251) nu relevă faptul că bunurile imobile invocate de către recurentă ar fi propuse spre valorificare pentru îndestularea creanțelor. Anexa ofertei de concordat cuprinde doar bunurile înscrise în contabilitatea S. C. S. cu titlul de active imobilizate (f. 250 anexa 18). Orice ingerință în respectarea dreptului de proprietate al recurentei poate fi desigur cenzurată prin posibilitățile procedurale oferite de dreptul comun, iar orice act nelegal de executare este susceptibil de anulare prin intermediul unei contestații la executare, fără ca aceste aspecte, pretinse de recurentă însă în concret nedovedite să afecteze în vreun fel legalitatea concordatului preventiv. Pentru toate aceste argumente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cpc, instanța va respinge recursul declarat de intervenienta S. R. I. S. A. împotriva încheierii civile nr. 3. din 11 ianuarie 2012 pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S., pe care o va menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge recursul declarat de intervenienta S. R. I. S. A. împotriva încheierii civile nr. 3. din 11 ianuarie 2012 pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 15 mai 2012. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, A. A. I. C. I. D. P. GREFIER, M. N. ȚAR Red.A.A.I./(...). Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: L. M.
← Decizia nr. 2452/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 7949/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
---|