Decizia nr. 4660/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)

Dosar nr. (...)/a1

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 4660/2012

Ședința { F. publică} de la 25 Mai 2012

C.pletul compus din:

PREȘEDINTE M.-I. I.

Judecător G.-A. N.

Judecător S. Al H.

Grefier A. B.

S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea SC V. I. R. I. SA, împotriva sentinței civile pronunțate la data de (...) în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui

S., privind și pe intimat S. E. C. 2. S., intimat S. E. C. 2. S. PRIN

ADMINISTRATOR J. S. P. R. & P. I., având ca obiect procedura insolvenței confirmare plan de reorganizare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.

Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4

C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.

D. deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat.

{ F. | }

C U R T E A :

Prin încheierea civilă nr. 1.027 pronunțate la data de (...) în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui S., în temeiul dispozițiilor art. 101 din legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, s-a confirmat planul de reorganizare judiciară a debitorului SC E. C. 2. S. H. și s-a fixat termen de judecată la data de 24 mai

2012.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 411 din (...) a T.ui S. s-a deschis procedura insolvenței debitorului SC E. C. 2. S. H.

Debitorul, cu respectarea condițiilor prevăzute de art.94 din Legea insolvenței nr.85/2006, a propus un plan de reorganizare judiciară.

Asupra planului de reorganizare, administratorul judiciar desemnat a opinat în sensul confirmării acestuia cu motivarea că planul este viabil, iar debitoarea va reuși să-și redreseze activitatea și să-și plătească datoriile.

Obiectul de activitate al societății debitoare este în principal transportul rutier de mărfuri. D. comercializează balast, combustibili industriali, motorină.

Planul de reorganizare cuprinde planul de afaceri care are în vedere specificul activității debitorului, mijloacele financiare disponibile și cererea pieței față de oferta debitorului. De asemenea, conține informații relative la debitor, la managementul acestuia și la acționarii săi semnificativi, prezentarea activului, evaluarea patrimoniului, sumele de finanțare pe perioada reorganizării, previziunea situațiilor financiare și programul de plată a creanțelor în această perioadă, în conformitate cu dispozițiile art.95 din Legea insolvenței.

Planul prevede mai multe surse de venit, după cum urmează:

Planul de reorganizare propune satisfacerea integrală a tuturor creanțelor din veniturile nete obținute ca urmare a desfășurării activității menționate, cu excepția grupei creanțelor chirografare care este defavorizată și care a votat planul.

Potrivit dispozițiilor art.100 alin.2 fiecare creanță beneficiază de un drept de vot pe care titularul acesteia îl exercită în categoria de creanțe din care face parte creanța respectivă.

Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creanțe dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanțelor din acea categorie.

Debitorul are toate categoriile de creanțe prevăzute la art.100 alin.3. Dintre acestea acceptă sau sunt socotite că acceptă planul grupa creanțelor bugetare, grupa creanțelor salariale, creanțele chirografare stabilite conform art. 96 alin.1 și categoria creanțelor chirografare defavorizate.

În cauză, instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite prevederile art. 101 alin.1 lit.A.

Planul propus nu prezintă nici un viciu de fond sau de formă, din contră, considerentele teoretice sunt însoțite de măsuri practice concrete de punere în aplicare, astfel că în temeiul dispozițiilor art.101 din lege, titularul urmează să dispună confirmarea planului, iar activitatea debitorului va fi reorganizată în conformitate cu planul confirmat.

Împotriva acestei hotărâri, creditoarea S. VFS I. R. I. S. B. a declarat recurs,solicitând instanței admiterea acestuia și infirmarea planului de reorganizare.

În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 8 rap. la art. 11 alin.

1 lit. j din Legea nr. 85/2006, creditoarea a arătat că planul de reorganizare al debitoarei SC E. C. 2. S. H., alcătuit de către administratorul judiciar, nu îndeplinește condițiile de admisibilitate si confirmare prev. de art. 101, alin. 1, lit.

A, C si E din Legea nr. 85/2006, confirmarea planului de reorganizare fiind condiționată de acceptarea acestuia de către minimum una dintre categoriile defavorizate.

In speță, condiția prev. de art. 101 alin. 1 lit. A din Legea nr. 85/2006 nu a fost respectată, dat fiind faptul ca ultima categorie de creanțe, cea a "altor creditori chirografari", singura categorie defavorizată nu a acceptat planul de reorganizare. A., potrivit dispozitiilor art. 3, pct. 21 din Legea nr. 85/2006, creanțele defavorizate sunt definite ca fiind categoria de creanțe pentru care planul de reorganizare prevede cel puțin una dintre modificările următoare pentru oricare dintre creanțele categoriei respective: a) o reducere a cuantumului creanței; b) o reducere a garanțiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului; c) valoarea actualizată cu dobânda de referință a B. N. a R., dacă nu este stabilit altfel prin contractul privind creanța respectivă sau prin legi speciale, este mai mică decât valoarea la care a fost înscrisă în tabelul definitiv de creanțe;

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 100, alin.3 din Legea nr. 85/2006, categoriile distincte de creanțe care votează separat sunt: a. creanțele garantate; b. creanțele salariale; c. creanțele bugetare; d. creanțele chirografare stabilite conform art. 96, alin. 1 și e. celelalte creanțe chirografare.

Potrivit Tabelului definitiv prevăzut în cuprinsul P. de reorganizare, sunt prevăzute toate categoriile de creanțe amintite mai sus, cu excepția categoriei creanțelor chirografare stabilite conform art. 96, alin.1. Totuși, in cuprinsului capitolului 7.2 "Graficul de distribuire" administratorul judiciar a împărțitcategoria creditorilor chirografari în doua grupe, respectiv cea a creditorilor esențiali și a altor creditori chirografari.

Asadar, categoriile de creanțe prevăzute în Planul de reorganizare, raportat la capitolul 7.2 "Graficul de distribuire", sunt în număr de 5.

Din eroare, in tabelul definitiv prevăzut în planul de reorganizare categoria creditorilor chirografari apare în mod unitar, fără a distinge între cele doua "grupe".

Administratorul judiciar nu discută despre incidența dispozițiilor art. 96, alin. 1 din Legea nr. 85/2006 încercând să acrediteze faptul ca, în realitate, categoria creanțelor chirografare este defavorizată, iar "creditorii chirografari fără de care activitatea societății nu ar putea continua" acceptă Planul de reorganizare, cu alte cuvinte categoria de creanțe chirografare accepta Planul.

Chiar si acceptând, ad absurdum, aceasta ipoteza, creditoarea susține că

Planul de reorganizare nu poate fi socotit ca fiind acceptat în sensul art.100, alin.

4 din Legea nr. 85/2006, întrucât valoarea creanțelor creditorilor chirografari A. N. A. R., F. E. F. Z. si R. R. - D. S. S. nu pot întruni o majoritate absoluta în cadrul categoriei de criante chirografare.

In realitate, "grupa creditorilor chirografari fără de care activitatea societătii nu ar putea continua" nu poate fi privită ca o "grupa para-legala" si nu poate constitui altceva decât categoria creanțelor chirografare stabilite conform art. 96, alin. 1 prev. de art. 100 alin. 3 lit.d) din Legea nr. 85/2006.

Dispozitiile art. 96, alin. 1 din Legea nr. 85/2006 sunt clare: „În vederea administrării eficiente a procedurii, planul poate desemna o categorie separată de creanțe, compusă numai din acele creanțe chirografare care, în sensul ari. 49 alin. (1), aparțin furnizorilor fără de care activitatea debitorului nu se poate desfășura și care nu pot fi înlocuiți. Lista acestor creanțe trebuie confirmată de administratorul judiciar.

In continuare, astfel cum rezulta din capitolul 7.2 "Graficul de distribuire" din Planul de reorganizare, se propune "achitarea creditorilor garantati, creditorilor salariați si a celor bugetari în procent de 1.". De asemenea, "grupa creditorilor chirografari fără de care activitatea societății nu ar putea continua "vor fi achitați în procent de 1.".

Prin excludere, singura categorie rămasă defavorizata este cea a "celorlalți creditori chirografari", în sensul art. 100, alin.3, lit. el din Legea nr. 85/2006, între care se afla si creditoarea recurentă.

Or, această categorie de creditori nu a acceptat planul de reorganizare, astfel încât creditoarea solicită a se constata ca nu este îndeplinită condiția prev. de art. 101 alin.1 lit. A) din Legea nr. 85/2006 potrivit căreia planul poate fi confirmat numai dacă minim una dintre categoriile de creanța defavorizate accepta planul, fapt ce nu s-a întâmplat în speță.

Planul de reorganizare a fost acceptat de toate acele categorii ale căror creanțe au fost prevăzute în graficul de distribuire cu achitarea în procent de 1..

Apoi, nici dispozițiile art. 101, alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006 nu au fost respectate, deoarece planul nu poate fi confirmat în condițiile în care fiecare categorie defavorizată de creante care a respins planul nu va fi supusă unui tratament corect si echitabil prin plan. D. cum se poate observa încă de la prima condiție, Planul de reorganizare este ținut sa supună unui tratament corect si echitabil acele categorii si/sau creanțe defavorizate sens în care acestea nu trebuie sa primească mai puțin decât ar fi primit in cazul falimentului.

Or, nicăieri din conținutul întregului plan de reorganizare nu este prezentat nici măcar un argument care sa conducă la concluzia că recurenta ar fi primit zero lei în cazul falimentului. O astfel de situație trebuia demonstrata de către administratorul judiciar prin chiar cuprinsul planului de reorganizare. Nu rezultă de niciunde din cuprinsul P. de reorganizare tratamentul categoriilor de creanțedefavorizate, cerință expresă si imperativă prev. de art. 95 alin. 5 lit. b) din Legea nr. 85/2006.

Confirmarea P. de reorganizare s-a realizat si cu nerespectarea dispozițiilor art. 101 alin. 1 lit. E din Legea nr. 85/2006.

Întrucât există creanțe defavorizate, ar fi fost imperativ ca planul de reorganizare să prezinte o evaluare a activelor debitoarei si motivele pentru care creanța recurentei nu ar fi fost satisfăcută în cazul intrării în faliment in raport cu valoarea activelor.

In lipsa unor astfel de elemente, creditoarea apreciază că nu poate accepta confirmarea P. de reorganizare numai în baza unor simple si nejustificate susțineri ale administratorului judiciar.

Cu atât mai mult, capitolul 5 "Perspective" este lacunar si transpune întregul Plan de reorganizare într-un demers utopic.

In acest sens, creditoarei i s-a arătat de către administratorul judiciar că pe perioada aplicării planului de reorganizare vor fi "intensificate demersurile de marketing in vederea atragerii unui număr cât mai mare de clienti".

Teoretic, un astfel de demers este salutar, dar nu i se oferă nicio informație despre modul practic de realizare. La nivel teoretic, chiar si debitoarea avea această posibilitate de intensificare a demersurilor de marketing, anterior deschiderii insolventei, dar totuși, în practica, a întâmpinat piedici care au condus-o spre insolventă.

Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recursinvocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele:

Planul de reorganizare propus de administratorul special al debitoarei SC

E. C. 2. S. a structurat creditorii înscriși în tabelul definitiv de creanțe în cinci categorii împrejurare care rezultă din capitolul referitor la „. de distribuire";. Este vorba despre creditori garantați, creditori salariați, creditori bugetari, creditori chirografari fără de care activitatea debitoarei nu ar putea continua și ceilalți creditori chirografari. În categoria specială a creditorilor constituită în temeiul dispozițiilor art. 96 din Legea nr. 85/2006 au fost incluși creditorii A. N. A. R., F. E. F. Z. și R. R.- D. S. S.

Potrivit programului de plăți ce însoțește planul de reorganizare creditorii garantați, cei salariali, cei bugetari și cei chirografari fără de care activitatea debitoarei nu ar putea continua urmează să își încaseze creanțele într-un procent de 1., în timp ce ceilalți creditori chirografari au fost înlăturați de la orice distribuire de sume, fapt ce conduce implicit la stingerea creanțelor pe care le dețin asupra averii debitoarei.

Procesul-verbal al Adunării creditorilor din 1 februarie 2012 atestă faptul că planul de reorganizare propus de administratorul special al debitoarei SC E. C.

2. S. a fost votat de trei categorii de creditori respectiv de creditorii bugetari, de creditorii salariali și de creditorii esențiali constituiți într-o categorie distinctă în temeiul prevederilor art. 96 alin. 1 din Legea nr. 85/2006. Celelalte categorii de creditori, garantați și chirografari, au respins planul de reorganizare.

Având în vedere că planul de reorganizare a fost votat de trei categorii din cele cinci prevăzute în planul de reorganizare, administratorul judiciar a conchis că planul a fost votat cu majoritatea cerută de lege și a solicitat judecătorului sindic confirmarea acestuia, cerere admisă prin încheierea civilă nr. 1027 din 6 februarie 2012.

Soluția de confirmare a planului de reorganizare este criticată de recurenta

SC VFS I. R. I. SA din mai multe perspective.

În primul rând, se susține că votul asupra planului de reorganizare nu îndeplinește cerințele impuse de art. 101 alin. 1 lit. A din Legea nr. 85/2006 întrucât nicio categorie defavorizată nu a acceptat planul. În conformitate cu acest text de lege un plan de reorganizare poate fi confirmat doar dacă cel puținjumătate plus una dintre categoriile de creanțe menționate in programul de plăți, dintre cele menționate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul.

Recurenta pretinde că singura categorie de creanțe defavorizate este cea a creditorilor chirografari care a respins planul.

Noțiunea de categorie de creanțe defavorizate este definită de prevederile art. 3 pct. 21 din Legea nr. 85/2006 ca fiind acea categorie de creanțe pentru care planul de reorganizare prevede cel puțin una dintre modificările următoare pentru oricare dintre creanțele categoriei respective: a) o reducere a cuantumului creanței; b) o reducere a garanțiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeșalonarea plăților in defavoarea creditorului; c) valoarea actualizată cu dobânda de referință a B. N. a R., dacă nu este stabilit altfel prin contractul privind creanța respectivă sau prin legi speciale, este mai mica decât valoarea la care a fost înscrisă in tabelul definitiv de creanțe.

Curtea validează teza recurentei referitoare la caracterul defavorizat al categoriei de creanțe chirografare din care aceasta face parte în condițiile în care planul de reorganizare nu prevede nicio plată pentru acești creditori. Ca atare în privința acestora nu este vorba doar de o simplă reducere a cuantumului creanțelor ci efectiv de o stingere a creanțelor deținute de aceștia pentru ipoteza reușitei planului de reorganizare.

Așa cum corect a subliniat recurenta niciuna dintre cele trei categorii de creanțe care au acceptat planul nu sunt defavorizate și prin urmare nu este îndeplinită teza finală a art. 101 alin. 1 lit. A din Legea nr. 85/2006 care condiționează confirmarea planului de acceptarea acestuia de către cel puțin una dintre categoriile defavorizate. În contextul în care doar creditorii chirografari dețineau o categorie de creanțe defavorizate, iar aceștia au respins planul, judecătorul sindic era obligat să respingă cererea de confirmare a planului de reorganizare.

Și cea de-a doua critică evocată de către recurentă, referitoare la imposibilitatea verificării împrejurării dacă aceasta a fost supusă unui tratament corect și echitabil, este întemeiată.

Sub acest aspect se observă că autorul planului de reorganizare a omis să estimeze sumele pe care fiecare categorie de creditori ar urma să le primească în caz de faliment al debitoarei, așa încât Curtea nu poate specula asupra îndeplinirii cerinței prevăzute de art. 101 alin. 1 lit. C din Legea nr. 85/2006. Obligația menționării despăgubirilor ce urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanțe, in comparație cu valoarea estimativă ce ar putea fi primită prin distribuire in caz de faliment este prevăzută de art. 95 alin. 5 d) din Legea nr. 85/2006.

Această omisiune este imputabilă autorului planului de reorganizare și se impune a fi sancționată prin respingerea cererii de confirmare a planului de reorganizare.

În schimb omisiunea evaluării activelor debitoarei anterior propunerii planului de reorganizare nu constituie un impediment în confirmarea planului de vreme ce o astfel de condiție formală nu este impusă de art. 101 din Legea insolvenței. Această operațiune poate fi realizată și în etapa reorganizării.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312

C.proc.civ. Curtea va admite recursul declarat de creditoarea S. VFS I. R. I. S. B. împotriva sentinței civile pronunțate la data de (...) în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui

S. pe care o modifică în sensul că respinge cererea de confirmare a planului de reorganizare și în consecință trimite cauza aceleiași instanțe în vederea continuării procedurii.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de creditoarea S. VFS I. R. I. S. B. împotriva sentinței civile pronunțate la data de (...) în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui S. pe care o modifică în sensul că respinge cererea de confirmare a planului de reorganizare și în consecință trimite cauza aceleiași instanțe în vederea continuării procedurii.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25 mai 2012.{ F. |

PREȘEDINTE,

M.-I. I.

JUDECĂTOR,

G.-A. N.

JUDECĂTOR,

S. AL H.

GREFIER, A. B.

}

Red.M.I.I./(...). Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: D. P..

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia nr. 4660/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)