Decizia nr. 6158/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)

Dosar nr. (...)/a1

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A C., DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D. C. Nr. 6158/2012

Ședința publică de la 29 I. 2012

PREȘEDINTE S. Al H.

Judecător M.-I. I.

Judecător G.-A. N.

Grefier A. B.

S-a luat în examinare recursul declarat de către recurent SC P. C. SA împotriva sentinței civile nr. 429 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C., privind și pe intimat M. D., intimat SC P. C. SA PRIN ADMINISTRATOR J. C. U.

R., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată recurs.imp.S.429/2012 depus de SC P. C. SA și cerere de suspendare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă Irimie Diana în calitate de D. general al societății recurente, avocat B. A. în reprezentarea intereselor recurentei și intimatul M. D. personal.

S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul și cererea de suspendare a executării sunt legal timbrate.

La data de 19 iunie recurenta a depus la dosar un set de înscrisuri în susținerea recursului; la 22 iunie 2012 s-a înregistrat întâmpinare; la 25 iunie

2012 s-au depus note de ședință formulate de recurentă, iar la 27 iunie 202 s-au înregistrat note de ședință formulate de intimatul M. D.

C.ea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.

Se comunică actele depuse de recurentă și notele de ședință cu intimatul

M. D.

Se comunică notele de ședință depuse de intimat cu reprezentantul recurentei, care depune la dosar o diferență de timbru judiciar de 0,15 lei și învederează instanței că, în măsura în care recursul se va soluționa la acest termen, cererea de suspendare a executării ar rămâne fără obiect.

{ F. | } Referitor la cauțiune, arată că a achitat o cauțiune de 500 lei în dosarul nr. (...) al C. de A. C. în care s-a soluționat cererea de suspendare provizorie a executării, motiv pentru care solicită deducerea cauțiunii achitate în dosarul menționat, conform art. 403 alin 4 teza finală C.

Intimatul arată că, în conformitate cu art. 33 din L. nr. 85/2006 și 403

C., cauțiunea ar trebui calculată la 1% din valoarea creanței și este de acord cu deducerea din suma respectivă a cauțiunii de 500 lei.

Reprezentantul recurentei arată că dispozițiile art. 300 raportat la art. 403 C. prevăd o cauțiune de 500 lei deci nu există motiv pentru ca instanța să revină asupra cuantumului cauțiunii stabilite.

C.ea, după deliberare, în temeiul art. 300 C. și art. 7231C., reține că asupra cuantumului cauțiunii nu se mai pot ivi discuții, întrucât C.ea printr-o dispoziție anterioară a stabilit în sarcina recurentei obligația achitării unei cauțiuni de 500 lei, stabilită conform art. 300 C.

Prevederile art. 33 alin 3 din L. nr. 85/2006 nu sunt incidente în speță. C. despre care vorbește intimatul în cererea sa de modificare a cuantumuluiacesteia sunt incidente doar în privința creditorilor care au depus cererea de deschidere a procedurii insolvenței.

D.ul general al SC P. Sa depune la dosar două înscrisuri, respectiv, un acord de eșalonare și un extras de pe portalul instanțelor de judecată privind dosarul nr.(...) aflat pe rolul Î.C.C.J., având ca obiect revizuire.

Reprezentantul recurentei învederează instanței că nu mai susține cererea de suspendare formulată în cadrul recursului.

Intimatul solicită amânarea pronunțării în cauză, pentru studierea înscrisurilor depuse la acest termen.

C.ea, după deliberare, respinge cererea de amânare a pronunțării, raportat la împrejurarea că înscrisurile depuse azi se pot studia cu ușurință și ele vizează raporturi comerciale cu alte societăți.

Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, C.ea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.

Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în întregime a sentinței recurate în sensul respingerii cererii de deschidere a procedurii insolvenței, cu cheltuieli de judecată pe cale separată. În susținerea poziției procesuale reiterează oral argumentele prezentate pe larg în scriptele depuse la dosar. A. că cererea de deschidere a procedurii insolvenței promovată de reclamant este făcută cu rea credință, fiind un mijloc de constrângere a societății pentru plata unor sume pe care nu le datorează.

Intimatul M. D. solicită respingerea recursului ca nefondat, respingerea cererii de suspendare. T. executoriu prin care s-au acordat acele despăgubiri reprezentând drepturi salariale este irevocabil. Conform titlului executoriu, creanța este certă, lichidă și exigibilă, scadentă de mai mult de 90 de zile, deci debitoarea se află în insolvență vădită.

C.ea reține cauza în pronunțare.

C.EA

Prin sentința civilă nr. 429 din (...) pronunțată de T. S. C. în dosar nr. (...) s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității de reprezentant a debitoarei a d-nei C. F., excepție invocată de creditorul M. D.

S-a respins ca neîntemeiată contestația la cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către debitoarea SC P. C. SA.

S-a admis cererea pentru deschiderea procedurii insolvenței formulată de creditorul M. D. în contradictoriu cu debitoarea SC P. C. SA, J(...), CUI 2. și în consecință:

S-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei SC P. C. SA.

S-a numit administrator judiciar provizoriu CABINET INDIVIDUAL DE I.

„U. R. R.";, care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 20 din L. nr. 85/2006.

S-a stabilit în sarcina debitoarei obligația de a depune la dosarul cauzei actele și informațiile prevăzute de art. 28 alin. 1 din L. nr. 85/2006, în termen de

10 zile de la deschiderea procedurii.

S-a dispus desemnarea administratorului special.

S-a dispus ridicarea dreptului de administrare al debitoarei.

S-a stabilit în sarcina administratorului judiciar obligația de a depune la dosar un raport asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă conform prevederilor art. 59 din L. nr. 85/2006.

S-a dispus comunicarea prezentei instanțelor judecătorești în a căror jurisdicție se află sediul debitoarei, tuturor băncilor unde debitoarea are deschise conturi, aceasta din urmă obligație fiind în sarcina administratorului judiciar.

S-a stabilit în sarcina debitoarei obligația de a pune la dispoziția administratorului judiciar toate informațiile cerute cu privire la activitatea debitoarei, precum și lista cuprinzând plățile și transferurile patrimoniale efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.

S-a dat dispoziție tuturor băncilor la care debitoarea are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără ordinul judecătorului sindic sau al administratorului judiciar, sub sancțiunea prevăzută de art. 48 alin. 2 din L. nr.

85/2006, obligația de notificare revenind administratorului judiciar.

S-a dispus în sarcina administratorului judiciar obligația de a efectua notificările prevăzute de art. 61 din L. nr. 85/2006.

S-a fixat termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanțelor la data de 7 martie 2012, termenul de verificare, întocmire, afișare și comunicare a tabelului suplimentar al creanțelor, la data de 21 martie 2012, termenul pentru depunerea contestațiilor cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de lichidatorului judiciar în tabelul preliminar fiind de 5 zile de la publicarea tabelului preliminar in Buletinul Procedurilor de I. și termenul pentru soluționarea eventualelor contestații și pentru afișarea tabelului definitiv al creanțelor la 4 aprilie 2012.

S-a dispus în sarcina administratorului judiciar obligația de a depune rapoarte privind modul de îndeplinire a atribuțiilor sale, cu justificarea cheltuielilor, la fiecare termen de continuare a procedurii, potrivit art. 21 alin. 1 din L. nr. 85/2006.

S-a dispus în sarcina administratorului judiciar obligația de a depune raportul prevăzut de art. 54 din L. nr. 85/2006 în termen de maxim 20 de zile de la data desemnării sale, cu obligația de a notifica creditoarea și debitoarea în cazul formulării unei propuneri de trecere a debitoarei în faliment în procedura simplificată și fixează termen pentru dezbaterea acestui raport pentru data de 7 martie 2012, sala 249, ora 11.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant a administratorului debitoarei C. F., judecătorul sindic, a reținut că potrivit extrasului eliberat de ORC C. aceasta are calitatea de președinte al C. de A. al debitoarei, astfel că sub acest aspect excepția invocată este neîntemeiată. De asemenea, a mai reținut judecătorul sindic faptul că potrivit art. 50 din L. nr.

31/1990, cu modificările ulterioare, „Actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzuta de lege, nu pot fi opuse terților, in afara de cazul in care societatea face dovada ca aceștia le cunoșteau";, ori din susținerile creditorului acesta avea cunoștință la data invocării excepției de numirea d-nei C. F. în calitate de președinte al consiliului de administrație al debitoarei, hotărâre pe care însă a considerat-o nelegală, fără însă ca această hotărâre să fie anulată în instanță, astfel că și sub acest aspect excepția invocată este neîntemeiată.

Nu în ultimul rând poate fi reținut și faptul că prin scriptul aflat la fila 204 contestația a fost însușită inclusiv de fostul președinte al consiliului de administrație și-a însușit contestația în numele debitoarei, nefiind astfel îndeplinite în cauză condițiile prevăzute de art. 161 Cod procedură civilă.

Față de cele de mai sus, judecătorul sindic a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității de reprezentant a debitoarei a d-nei C. F., excepție invocată de creditorul M. D.

Prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către debitoarea SC P. SA (filele 31-36) aceasta a contestat atât creanța creditorului M. D. cât și starea sa de insolvabilitate.

Potrivit art. 66 alin. 1 din L. nr. 85/2006, cu modific[rile ulterioare, „Toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii";, astfel că raportat la faptul că dreptul de creanță al creditorului izvorăște dintr-o sentință judecătorească și procesul verbal privind cheltuielile de executare întocmit de executorul judecătoresc (respectiv sentința civilă nr. 6. a T. C., irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia nr. 9. a C. de A. C. și procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc M. B. la 9 aprilie 2010 în dosarul execuțional nr.

90/2010), înscrisuri care reprezintă titluri executorii, creanțele invocate de către creditor nu sunt supuse executării.

Deși debitoarea a invocat în contestație decizia 142/2010 prin care a constatat încetarea de drept a contractului de muncă al creditorului, retroactiv, începând cu data de 29 iunie 2007, precum și sentința civilă nr. 3. a T. C., irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr. 1. a C. de A. C., judecătorul sindic a reținut că titlul creditorului M. D. nu a fost anulat, aceasta rămânând în ființă, iar prin contestațiile la executarea silită formulată de către debitoare nu s-a dispus încetarea silită a acestui titlu executoriu. De asemenea, criticile aduse acestui titlu executor de către debitoare prin contestația la cererea de deschidere a procedurii insolvenței cu privire la temeinicia acestui titlul nu pot fi primite, pe această cale neputându-se pune în discuție un titlu executoriu irevocabil căci astfel s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat.

În ceea ce privește cuantumul creanței solicitat de către creditor prin cererea de deschidere a procedurii, judecătorul sindic a reținut că prin aceasta s- a dispus reintegrarea creditorului în postul de director general și să achite cu despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate, precum și cu celelalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat creditorul de la data concedierii și până la data reintegrării efective. În ceea ce privește cuantumul drepturilor salariale, judecătorul sindic a reținut că potrivit cărții de muncă depuse de către creditor (filele 114-115) începând cu data de 1 martie

2008 acestea se ridică la un nivel de 6.000 lei lunar, înscrierea nefiind anulată. Nu poate fi reținută nici apărarea debitoarei cum că creditorul și-a majorat singur nivelul salariului, căci în cauză nu suntem în prezența unui act unilateral al creditorului ci în prezența unui act încheiat cu sine însuși, act valabil, acesta acționând pe de o parte în calitate de reprezentant legal al debitoarei iar pe de altă parte în nume propriu, în calitate de angajat al acesteia. Astfel, totalul creanțelor salariale și a cheltuielilor de executare silită, creanțe care izvorăsc din titluri executorii, depășesc valoarea prag de șase salarii medii brute (1.467 lei salariu mediu lunar pe economie).

Nu se poate reține nici existența unei compensări legale între părți, căci sentința civilă nr. 4412/(...) a T. C. (dosar nr. (...)) a fost modificată ca urmare a admiterii recursului în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de către debitoare în contradictoriu cu creditorul M. D.

În ceea ce privește starea de insolvență, judecătorul sindic a reținut că potrivit art. 3 pct. 1 din L. nr. 85/2006, cu modificările ulterioare, insolența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor; prezumția este relativă. Prin actele depuse la filele 171-176 debitoarea a arătat că a efectuat plăți, însă raportat la cuantumul mic al acestora prin raportare la documentele depuse de către creditor din care rezultă datorii ale creditoarei față de alți creditori (filele 273-

287), astfel că acestea nu sunt suficiente pentru a răsturna prezumția de insolvabilitate.

Pentru toate aceste motive, judecătorul sindic a respins ca neîntemeiată contestația la cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către debitoarea SC P. C. SA.

Creditorul a solicitat deschiderea procedurii insolvenței debitoarei, apreciind că aceasta se află în stare de insolvență.

Raportat la înscrisurile aflate dosarul cauzei, judecătorul sindic a apreciat că cererea creditorului întrunește condițiile pentru deschiderea procedurii insolvenței, respectiv creanța salarială solicitată este mai mare decât valoarea prag prevăzută de art. 3 pct. 12 din L. nr. 85/2006, este o creanță certă, lichidă

și exigibilă al cărui cuantum rezultă din titlurile executorii aflate la dosarul cauzei, scadența acesteia fiind împlinită cu mai mult de 90 de zile în urmă, putându-se astfel prezuma că debitoarea este în insolvență potrivit disp. art. 3 pct. 1 lit. a din L. nr. 85/2006.

Astfel, în temeiul art. 33 alin.6 din L. nr. 85/2006 s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței față de debitoare, iar în temeiul art. 34 din același act normativ a desemnat în calitate de administrator judiciar pe C. U. R. R., care va îndeplini atribuțiile prev. de art. 20 din lege.

Desemnarea acestui practician în insolvență pentru a îndeplini atribuțiile specifice calității de administrator judiciar s-a făcut cu luarea în considerare a ofertelor de preluare a acestei calități depuse la dosar, avându-se în vedere faptul că practicianul în insolvență are pregătire juridică și experiență în domeniul lichidărilor judiciare, precum și împrejurarea că în dosarele în care a fost desemnat în calitate de lichidator sau administrator judiciar a dat dovadă de profesionalism și a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege și stabilite de judecătorul sindic în termenele fixate, numirea acestuia fiind solicitată de către creditor cu ocazia cuvântului asupra fondului cauzei.

În temeiul art. 35 din lege, s-a stabilit în sarcina debitoarei obligația de a depune la dosarul cauzei actele și informațiile prevăzute de art. 28 alin.1 din L. nr. 85/2006, în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii.

Potrivit dispozițiilor art. 47 alin.1 din L. nr. 85/2006, judecătorul sindic a dispus ridicarea dreptului de administrare al debitorului, iar în baza art. 18 alin.1 a dispus desemnarea administratorului special, în vederea reprezentării intereselor asociaților.

S-a stabilit în sarcina administratorului judiciar obligația de a întocmi și depune la dosar un raport asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă conform prev. art. 59 din L. nr. 85/2006.

Potrivit art. 37 din L. nr. 85/2006 s-a dispus comunicarea prezentei instanțelor judecătorești în a căror jurisdicție se află sediul debitoarei și tuturor băncilor unde debitoarea are deschise conturi, această din urmă obligație fiind în sarcina administratorului judiciar.

Conform art. 44 din lege, s-a stabilit în sarcina debitoarei obligația de a pune la dispoziția administratorului judiciar, toate informațiile cerute cu privire la activitatea debitoarei precum și lista cuprinzând plățile și transferurile patrimoniale efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.

În temeiul art.48 alin.1 din lege, s-a dat dispoziție tuturor băncilor la care debitoarea are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără ordinul judecătorului sindic sau al administratorului judiciar sub sancțiunea prevăzută de art.48 alin.2 din L. nr. 85/2006.

În temeiul art. 33 alin.7 din L. nr. 85/2006 s-a dispus în sarcina administratorului judiciar efectuarea notificărilor prev. de art.61 din L. nr.85/2006.

În baza prev. art.62 lit.b,c,d din L. nr.85/2006 s-a fixat termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanțelor la data de 7 martie 2012, termenul limită pentru verificarea, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar al creanțelor la data de 21 martie 2012, termenul pentru depunerea contestațiilor cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar în tabelul preliminar fiind de 5 zile de la publicarea tabelului preliminar în Buletinul procedurilor de insolvență și termenul pentru soluționarea eventualelor contestații și pentru afișarea tabelului definitiv al creanțelor la 4 aprilie 2012.

În temeiul art.21 alin.1 din L. nr.85/2006, s-a dispus în sarcina administratorului judiciar obligația de a depune rapoarte privind modul de îndeplinire a atribuțiilor sale, cu justificarea cheltuielilor, la fiecare termen de continuare a procedurii.

S-a dispus în sarcina administratorului judiciar obligația de a depune raportul prevăzut de art.54 din L. nr.85/2006 în termen de maxim 20 de zile de la data desemnării sale, cu obligația de a notifica creditoarea și debitoarea în cazul formulării unei propuneri de intrare a debitoarei în faliment în procedura simplificată și a fixat termen pentru dezbaterea acestui raport pentru data de 7 martie 2012, sala 249, ora 11,00.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitoarea SC P. C. SA solicitând să se admită recursul si sa se modifice in intregime S. C. pronuntata de catre T. S. C. la data de (...), in Dosarul nr. (...), in sensul respingerii cererii de deschidere a procedurii de insolventa, să se dispună suspendarea executarii S. C. pronuntate de catre T. S. la data de (...), in Dosarul nr. (...) pana la solutionarea recursului, cerere intemeiata pe dispozitiile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de P. C.

În motivare s-a arătat că:

In fapt, prin S. C. pronuntata de catre T. S. C. la data de (...), in Dosarul nr. (...), a fost admisa cererea de deschidere a procedurii de insolventa, cerere formulata de catre numitul M. D.

Impotriva sentintei comerciale pronuntate in dosarul indicat mai sus a formulat recurs, in cuprinsul caruia a solicitat inclusiv suspendarea executarii acestei sentinte pana la solutionarea recursului.

Dupa motivarea S. C. pronuntate de catre T. S. C. va dezvolta motivele de recurs, in raport de motivele care au determinat instanta de fond sa admita cererea de deschidere a procedurii de insolventa.

Considera ca solutia instantei de fond este nelegala si netemeinica, este lipsita de temei legal si a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, iar in acest context, prezenta cerere de suspendare provizorie a efectelor acestei sentinte este intemeiata.

Astfel, instanta de fond a admis cererea de deschidere a procedurii de insolventa, cerere formulata de catre numitul M. D., desi pretinsa creanta a acestuia nu este certa, lichida si exigibila iar pretinsa creanta este contestata in cadrul mai multor dosare aflate in faza de recurs, solutiile instantelor de fond fiindu-ne favorabile.

Mai mult, recurenta a facut dovada unei creante detinute impotriva numitului M. D., creanta constatata atat prin S. C. nr. 4412/(...) pronuntat de Tribunalul Cluj cat si prin contractul de cesiune de creanta incheiat intre dl. C. I. si recurenta.

In ceea ce priveste cererea de suspendare a executarii S. C. prin care a fost admisa cererea de deschidere a procedurii de insolventa, pana la solutionarearecursului, recurenta apreciază ca sunt intrunite conditiile prevazute pentru admiterea cererii de suspendare, sustinere bazata pe considerentele ce succed:

Recurenta a formulat cererea de suspendare a executarii sentintei comerciale pana la., solutionarea recursului, cerere intemeiata pe prevederile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de P. C. si in considerarea motivelor pe care le expune mai jos.

Recurenta apreciază ca sunt intrunite conditiile prevazute pentru admiterea cererii de suspendare pentru considerentele ce succed:

Apreciază ca sub aspect procedural sunt indeplinite cerintele prevazute la art. 300 alin. 3 teza finala si art. 403 alin. 4 din Codul de P. C., deoarece:

In cadrul recursului a formulat cerere de suspendare a S. C. pronuntate de catre T. S. C. la data de (...), cerere intemeiata pe dispozitiile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de P. C., situatie in care se poate formula si cererea de suspendare provizorie a acestei sentinte comerciale pana la solutionarea cererii de suspendare formulata in cadrul recursului.

Apreciază ca cererea de suspendare provizorie este admisibila, fiind intrunite toate conditiile de admisibilitate ale acesteia, dupa cum urmeaza: Dispozitiilor art. 300 Cod procedura civila prevad:

(1) Recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa, precum și in cazurile anume prevazute de lege.

(2) La cerere, instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executarii hotararii recurate si in alte cazuri decat cele la care se refera alin. (1).

(3) Suspendarea la cerere a executarii hotararii poate fi acordata numai dupa depunerea unei cautiuni ce se va stabili, prin incheiere, cu ascultarea partilor in camera de consiliu, scop in care acestea vor fi citate in termen scurt, chiar inainte de primul termen de judecata, daca este cazul. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator."

Potrivit dispozitiilor art. 403(4) Cod procedura civila, "In cazuri urgente, daca s-a platit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta.

I. nu este supusa nici unei cai de atac. C. care trebuie depusa este in cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile in bani.

C. depusa este deductibila din cautiunea stabilita de instanta, daca este cazul.

Este intrunita conditia de ordin procedural pentru admiterea cererii de suspendare provizorie, intrucat recurenta a formulat recurs impotriva sentintei pronuntate in dosar nr. (...) al T. S. C., iar in cadrul recursului am solicitat si suspendarea executarii hotararii pana la solutionarea recursului. Anexează o copie a recursului.

Este intrunita conditia urgentei prevazuta la art. 403 (4) din Codul de procedura civila, situatie determinata de caracterul executoriu de drept al hotararilor date in materie comerciala, conform dispozitiilor art. 720 ind. 8 din

Codul de procedura civila.

Conditia urgentei este intrunita si prin raportare la urmatoarele aspecte:

1. Pronuntarea hotararii in dosarul (...) din data de (...) a declansat o situatie care este in contradictie flagranta cu alte hotarari pronuntate de catre instantele judecatoresti.

Astfel, prin D. C. nr. 1., C.ea de A. C. a respins recursul formulat de catre numitul M. D. impotriva sentintei prin care s-a respins cererea acestuia de anulare a D. nr. 142/(...).

Prin aceasta decizie a fost constatat incetat de drept contractul individual de munca al dlui. M. D. pentru functia de D. G., incepand cu data de (...), conform art. V din OUG nr. 8..

In aceste conditii, recurenta nu datorează drepturi salariale in baza unui contract individual de munca incetat de drept si ca atat mai mult unei persoane care nu mai exercita aceasta functie incepand cu data de (...) si care nu a prestat munca aferenta acestei functii.

De asemenea, prin S. C. nr. 1. a fost admisa contestatia la executare formulata de catre recurenta impotriva procesului verbal prin care a fost distribuita suma de 40.441 lei numitului M. D., cu titlu de drepturi salariale.

Instanta de judecata a retinut, ca efect al D. C. nr. 1., incetarea de drept a contractului individual de munca al dlui. M. D., cu consecinta faptului ca recurenta nu datora suma pretinsa.

Ultima hotarare nesocotita de instanta de judecata a fost S. C. nr. 4412 din data de (...) prin care a fost obligat numitul M. D. la plata sumei de 120.030 lei catre recurenta, aceasta hotarare fiind definitiva si executorie de drept, in temeiul art. 289 din Codul Muncii.

2. Admiterea cererii produce prejudicii societatii, iar riscul producerii acestora este iminent.

Astfel, invederează instantei de judecata ca recurenta este parte in multiple litigii aflate pe rolul instantelor de judecata, demarate de numitul M. D., administrator revocat al recurentei. Continuarea acestor litigii prin reprezentarea recurentei de catre actualul Consiliu de A. este imperios necesara, intrucat litigiile in care recurenta este parte sunt complexe si de o mare anvergura.

Pe de alta parte, numirea in calitate de lichidator judiciar a unui practician in insolventa cerut de numitul M. D. ridica mari semne de intrebare asupra reprezentarii impartiale si obiective a recurentei in cadrul unor litigii pe care recurenta le-a intentat impotriva dlui. M. D.

3. Admiterea cererii de deschidere a procedurii de insolventa in forma simplificata este de natura sa afecteze in mod negativ functionarea societatii si relatiile acesteia cu alti agenti economici si institutii publice.

Recurenta a derulat negocieri cu Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, administrator al terenurilor proprietate publica a statului, terenuri pe care se afla luciul de apa, digurile, barajele si sediile proprietatea recurentei, in vederea arenadarii sau concesionarii acestora. Intreruperea acestui demers are ca si finalitate incetarea activitatii recurentei si un blocaj economic inerent.

4. Un alt motiv pentru care apreciază ca cererea de suspendare se impune a fi admisa este acela ca, in actualul context economico-financiar al societatii, intrinsec celui national, administrarea societatii de catre consiliul de administratie reprezinta solutia optima.

Activitatea actualului Consiliu de A. este una constructiva si benefica societatii, reusind ca, intr-un timp record de aproximativ 2 ani de la numire sa reduca datoriile pe care SC P. C. SA le avea la bugetul de stat, de la 1.110.000 lei la doar 40.000 lei.

De asemenea, actualul Consiliu de A. a demarat si o serie de actiuni avand ca obiect anularea unor titluri de proprietate emise in mod ilegal, pentru terenul de sub luciul de apa al amenajarilor piscicole, dand dovada de implicare in administrarea societatii si obtinand totodata rezultate si beneficii de partea acesteia si implicit a actionarilor.

5. Este indeplinita si cerinta platii cautiunii. Astfel, prin chitanta nr ..... din data de ... s-a achitat cautiunea in cuantum de 500 lei, suma care apreciază ca este datorata cu titlu de cautiune in conditiile in care obiectul cererii este neevaluabil in bani.

In conditiile in care, pe de o parte, sub aspect procedural recurenta a facut dovada indeplinirii cerintelor stabilite pentru admiterea prezentei cereri, a facut dovada neindeplinirii conditiei caracterului cert, lichid si exigibil al pretinsei creante, precum si existenta mai multor litigii cu privire la aceasta, iar pe de alta parte a dovedit inclusiv urgenta ce se impune in pronuntarea acestei hotarari, considera ca cererea recurentei se impune a fi admisa.

Pentru toate aceste considerente si pentru cele pe care le vor invedera instantei de judecata dupa motivarea sentintei comerciale, solicita admiterea recursului si modificarea in intregime a S. C. pronuntate de catre T. S. C. la data de (...), in Dosarul nr. (...), in sensul respingerii cererii de deschidere a procedurii de insolventa.

In drept, s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9, art. 300 alin. 2 si 3 si art. 403 alin. 4 din Codul de P. C., art. 33 alin. 2, art. Art. 3 pct. 1 lit. a, art. 3 pct. 6 si art. 3 pct. 12 din L. 85/2006, art. 18 din L. nr. 85/2006,

In probatiune: inscrisuri

La data de 11 mai 2012 debitoarea recurentă SC P. C. SA a depus o INTREGIRE A MOTIVELOR DE RECURS declarat impotriva S. C. pronuntate de catre T. S. C. la data de (...), in Dosarul nr. (...), prin care invederează instantei de control judiciar netemeinicia sentintei recurate, avand in vedere urmatoarele considerente:

In fapt, prin S. C. pronuntata de catre T. S. C. la data de (...), in Dosarul nr. (...), a fost admisa cererea de deschidere a procedurii de insolventa, cerere formulata de catre numitul M. D.

1. Numitul M. D. nu are o creanta certa, lichida si exigibila.

1. Creanta nu este certa, acest fapt rezultand din insasi sutinerile si inscrisurile depuse de creditor la dosarul cauzei : daca prin cererea de deschidere a procedurii de insolventa acesta pretinde o creanta in cuantum de 86.729Iei, prin inscrisul depus la termenul de judecata din data de (...), acesta sustine ca ar avea o creanta in cuantum de 122.517 lei.

Prin notele de sedinta depuse la termenul din (...) s-a indicat cuantumul creantei ca fiind "in principal 164.517 lei si in subsidiar 115.906 lei" pentru ca oral in fata instantei, cu ocazia acordarii cuvantului pe fond, creanta sa fie solicitata la un cuantum diferit.

Lipsa caracterului cert al creantei rezulta si din considerentele retinute de instanta de fond, care desi retine caracterul cert al creantei, nu indica nici cuantumul acesteia si nici intervalul de timp pentru care creanta este datorata.

2. Existenta creantei nu este neindoielnica, iar asupra ei exista litigii. Judecatorul-sindic nu se poate transforma in instanta de drept comun care sa administreze probe din care sa rezulte caracterul cert, lichid si exigibil al creantei. Atunci cand creanta este contestata, iar debitorul nu se afla in stare de insolventa, nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a se deschide procedura insolventei, ori in speta, a demonstarat si probat prin inscrisurile depuse, contestarea creantei in dosarul inregistrat pe rolul T. C. sub nr. (...).

Cata vreme prin S. C. nr. 1., pronuntata in data de 22 iunie 2011, sentinta executorie, instanta a retinut in fila nr. 6 , alin. 7, ca recurenta nu datoram dlui. M. D. drepturi salariale, creanta pretinsa nu doar ca nu indeplineste caracterul cert, dar ea nu exista.

3. Creanta nu este constatata printr-un titlu executoriu ci provine dintr-un calcul intocmit de numitul M. D., cu ignorarea efectelor S. C. nr. 1080112011 si a Incheierii nr. 1/C/D/2010 .

4. Instanta de fond a pronuntat hotararea recurata cu nesocotirea faptului ca recurenta suntem creditoarea dlui. M. D., avand in vedere cesiunea de creanta efectuata in favoarea recurentei de catre creditorul C. I., in dosarul de executare nr. 2. al BEJ M. B., cesiune pe care a depus-o la dosarul cauzei.

In aceste conditii, chiar si in situatia in care instanta a apreciat ca numitul

M. D. detine o creanta impotriva recurentei, cererea de deschidere a procedurii de insolventa se impune a fi respinsa raportat la dispozitiile art. 52 din L. nr.

85/2006 si la dispozitiile art. 1143 si art. 1144 din vechiul Cod Civil, dispozitii care reglementeaza procedura compensarii datoriilor reciproce.

5. Numitul M. D. a solicitat deschiderea procedurii de insolventa intemeindu-si cererea pe efectele S. C. nr. 6. ianuarie 2010 pronuntata de

Tribunalul Cluj.

Cu privire la aceasta sentinta, instanta de fond in mod gresit a avut in vedere strict existenta acesteia in materialitatea ei, inlaturand toate apararile si celelalte hotarari existente, cu legatura directa asupra sentintei de reintegrare si a existentei sau inexistentei drepturilor salariale pretinse.

Astfel, intre recurenta si Dl. M. D. s-a incheiat contractul individual de munca nr. 131/(...) pentru functia de director general al societatii comerciale, fiind stabilit un salariu de 18.000.000 lei (1800 Ron).

Ulterior, paratul a dobandit calitatea de administrator al recurentei, incepand cu luna martie 2007, avand dreptul la indemnizatie, ca remunerare a mandatului comercial indeplinit potrivit Legii 31/1990.

Intre calitatea de director general si cea de administrator nu exista identitate, natura raporturilor juridice fiind diferita, de munca in primul caz si de drept comercial in cel de-al doilea. Drepturile si respectiv obligatiile precum si formele de raspundere si echivalentul banesc al prestatiei sunt esential diferite.

In intervalul de timp 2005-aprilie 2009, conducerea recurentei a fost asigurata de C. de A. alcatuit din : M. D. Presedinte, M. I. M. si Rotar M.. In data de (...), actionarii recurentei au adoptat hotararea AGOA nr. 2 prin care a fost revocat intreg C. de A. si au fost alesi pentru o perioada de 4 ani alti 3 administratori, membrii ai C. de A.

Noul consiliu de administratie a emis in data de (...) D. de concediere nr.

29, desfacand contractul individual de munca pentru functia de director general al dlui. M. D. Impotriva deciziei de desfacere a contractului individual de munca, dl. M. D. a formulat actiune in anulare, admisa de catre Tribunalul Cluj in data de 14 ianuarie 2010, fiind pronuntata S. C. nr. 62 prin care recurenta a fost obligata la reintegrarea dlui. M. D. pe functia detinuta anterior si la plata despagubirilor egale cu drepturile salariale de la data concedierii si pana la reintegrarea efectiva.

Impotriva acestei sentinte recurenta a formulat recurs.

Totodata, recurenta a formulat si o cerere de suspendare provizorie a executarii S. C. nr. 6. in data de (...). In data de (...), C.ea de A. C. prin I. nr. l/C/D/2010 a admis cererea recurentei si a suspendat provizoriu executarea sentintei civile nr. 6. ianuarie a T. C. pana la solutionarea cererii de suspendare din cadrul recursului.

In data de (...) recursul recurentei a fost respins.

In data de (...), recurenta a emis D. nr. 142/(...), constatand incetarea de drept a contractului individual de munca al dlui. M. D. pentru functia de director general.

La emiterea acestei decizii recurenta a avut in vedere:

- existenta contractului individual de munca incheiat in anul 2005, pentru functia de director general

- acordarea de catre societate, in anul 2005, a mandatului de administrator dlui. M. D.

- dispozitiile imperative stabilite prin OUG nr. 8., mai exact art. V

Astfel, raporturile juridice de munca ale dlui. M. D. s-au suprapus ulterior si pe raporturi de drept comercial, el avand si mandatul de administrator desemnat de AGA, potrivit hotararii AGA nr. 2 din data de 14 martie 2005, depusa la dosar cat si functia de director general, conform contractului individual de munca.

Daca initial aceasta suprapunere a raporturilor juridice de munca si respectiv mandatul comercial al administratorului a fost permisa de legislatia in vigoare, ulterior, prin OUG 8., legiuitorul a reglementat aceasta inadvertenta dispunand incetarea de drept a raportului de munca pe care administratorul l-a incheiat cu societatea.

Fiind un mod de incetare a contractului de munca ce deriva din lege, societatea a emis un act de constatare in acest sens, motiv pentru care s-a semnat D. 1. aprilie 2010.

Din cuprinsul acestei decizii rezulta ca societatea comerciala nu a facut altceva decat, aplicand dispozitiile OUG 8., sa constate ca raporturile juridice de munca ale contestatorului au incetat de drept de la data aparitiei respectivului act normativ.

In ceea ce priveste S. C. nr. 6. ianuarie 2010 pronuntata de Tribunalul

Cluj, asa cum rezulta din considerentele hotararii, instanta a avut a analiza si a se pronunta in limitele investirii sale, doar in legatura cu corecta aplicare a dispozitiilor art. 61 lit. d din Codul Muncii, solutia fiind data in considerarea lipsei evaluarii profesionale prealabile a angajatului.

Conformandu-se solutiei irevocabile de respingere a recursului formulat impotriva S. C. nr. 6. ianuarie 2010, cu respectarea prevederilor codului muncii conform carora angajatorul este obligat sa puna in executare hotararea de reintegrare in munca, a constatat ca aceasta obligatie este imposibil de executat.

Se cunoaste sub acest aspect situatia in care postul ocupat a fost desfiintat sau intervin alte impedimente ce inlatura obligatia angajatorului de reintegrare efectiva pe functia detinuta anterior.

Incetarea de drept a raportului de munca in temeiul OUG 8. al persoanei ce ocupa functia de administrator in baza unui mandat comercial este una din situatiile care fac imposibila reintegrarea reclamantului pe postul detinut anterior, acela de director general.

Cu alte cuvinte, recurenta a avut in vedere la emiterea D. nr. 142/(...) tocmai dispozitiile sentintei de reintegrare, dar a carei punere in executare a fost si este imposibila, nefiind permisa de lege, impediment mai presus de vointa noastra.

Sintetizand cele expuse mai sus, dI. M. D. nu detine o creanta certa, lichida si exigibila impotriva recurentei, reprezentand drepturi salariale, intrucat , efectele hotararii prin care instanta de judecata a retinut ca acesta este indreptatit la drepturi salariale au fost suspendate pana in momentul emiterii D. nr. 142 prin care dlui. M. D. i-a fost constatat incetat contractul individual de munca incepand cu iulie 2007, legalitatea acestei decizii fiind confirmata prin D. nr. 1. a C. de A.

Pe de o parte, exista o incheiere irevocabila prin care au fost suspendate efectele sentintei de reintegrare, aceasta sentinta nu produce niciun efect pe toata durata suspendarii, iar pe de alta parte, exista o decizie irevocabila prin care sestatueaza asupra legalitatii deciziei de incetare a contractului individual de munca.

Mai mult decat atat, in iunie 2011 a fost pronuntata si S. C. nr.

1080112011 prin care se retine ca recurenta nu datora drepturi salariale dlui. M. D., sentinta executorie.

Este adevarat ca sentinta civila nr. 6. este in fiinta si nu a fost anulata, astfel cum a retinut instanta de fond. I. aceasta sentinta, in temeiul rolului activ al judecatorului, consacrat prin art. 129 alin. 5 Cod procedura civila, trebuia analizata prin prisma efectelor juridice pe care le produce, cu luarea in considerare a tuturor sentintelor judecatoresti pronuntate in contradictoriu cu creditorul (S. C. nr. 1., I. nr. l/C/D/201O) si cu respectarea starii de fapt si de drept dovedita cu inscrisuri a caror legalitate a fost constatata de instante judecatoresti prin hotarari irevocabile (D. nr. 142/2011 - D. nr. 1685/R/20 11).

Sunt reale retinerile instantei din cuprinsul filei 3 alin. 3 conform carora prin contestatiile la executare formulate de recurenta nu s-a dispus "incetarea silita a acestui titlu executoriu" ,insa instanta a inlaturat in totalitate efectele S. C. nr. 1., pronuntate ulterior sentintei nr. 6., care retine ca societatea nu datoreaza drepturi salariale dlui. M. D.

Recurenta nu a adus critici sentintei nr. 6. ci a dovedit, prin ansamblul de hotarari si decizii ale societatii (constatate legale de catre instante de judecata) ca aceasta nu poate fi pusa in executare.

Considera ca in mod netemeinic instanta de fond a retinut efectele autoritatii de lucru judecat cu privire la sentinta nr. 6. insa a inlaturat in totalitate efectele puterii de lucru de judecat ale sentintei civile nr. 1.. Aceasta din urma sentinta este executorie, ulterioara sentintei nr. 6. si a inlaturat efectele acesteia, retinandu-se cu putere de lucru judecat ca societatea nu datoreaza drepturi salariale dlui.M. D.

II. Solutia instantei de fond este netemeinica si cu privire la retinerea existentei prezumtiei de insolvabilitate, intrucat :

1. Instanta a fost investita cu analizarea creantei pretinse de creditorul M. D. si nu de alti creditori.

2. Referitor la sustinerile cu privire la existenta unor datorii ale recurentei la D. C. si A. B. A. R., in temeiul art. 188 din Codul de procedura fiscala acestea ar fi trebuit inalurate de instanta de fond. Dl. M. D. nu detine nicio functie in cadrul SC P. C. SA, astfel ca aceste informatii au fost obtinute in mod ilegal si drept urmare nu pot fi folosite in instanta decat cel mult ca o dovada a ilegalitatii comise, insa nu sub aspectul probei celor sustinute de creditor.

3. Starea de insolventa trebuia apreciata de instanta de fond in raport de situatia societatii la momentul formularii cererii si nu prin raportare la situatia prezenta, in lumina dispozitiilor art. 3 pct. 1 ind. 1 din L. nr. 85/2006.

4. Starea de insolventa se impune a fi analizata prin prisma creantei creditorului si nu prin raportare la eventuale alte creante ale recurentei asupra carora fie se poarta litigii (cum este cazul deciziei civile pronuntate in contradictoriu cu Societatea Agricola P.as Ciurila) fie ele nu exista ( cum este cazul A.i Bazinale A. R., carora le-au fost achitate facturile restante).

5. Asupra neindeplinirii caracterului exigibil al creantei s-a pronuntat insasi instanta de fond prin sentinta recurata, in fila nr. 3 alin. 2, retinand ca " ... creantele invocate de catre creditor nu sunt supuse executarii" .

6. Finalmente, face dovada solvabilitatii societatii, prin depunerea in copii certificate ale ultimelor plati efectuate, cuantumul acestora rastumand in mod evident prezumtia de insolvabilitate retinuta de instanta de fond.

Aspectele invederate instantei de recurs, sustinute prin inscrisurile din dosar si cele care urmeaza a fi depuse sunt de natura a infirma atat necesitatea derularii procedurii de insolventa cat si existenta starii de insolventa.

Considera ca nu se justifica mentinerea hotararii de deschidere a procedurii insolventei, intrucat s-a facut dovada contrara a existentei starii de insolventa cat si neindeplinirea caracterului cert, lichid si exigibil al pretinsei creante invocate de dl. M. D., iar procedura insolventei nu mai poate avea nicio finalitate.

Pentru toate aceste considerente solicita admiterea recursului si modificarea in intregime a S. C. pronuntate de catre T. S. C. la data de (...), in Dosarul nr. (...), in sensul respingerii cererii de deschidere a procedurii de insolventa.

In drept, s-au invocat prevederile art. 299, art. 304 pct. 9, art. 304 ind. 1, art. 312, Cod procedura civila, art. 8 din L. nr. 85/2006

In probatiune: inscrisuri

Intimatul M. D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat - fila 106.

Recurenta SC P. C. SA a depus note de ședință prin care solicită respingerea susținerilor referitoare la insolvență - fila 118.

Intimatul M. D. a depus la dosar note de ședință - fila 155.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a apărărilorformulate, C.ea reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 429 din (...) pronunțată de T. S. C. în dosar nr. (...) s-a respins ca neîntemeiată contestația la cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către debitoarea SC P. C. SA. S-a admis cererea pentru deschiderea procedurii insolvenței formulată de creditorul M. D. în contradictoriu cu debitoarea SC P. C. SA, J(...), CUI 2. și în consecință s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei SC P. C. SA. S-a numit administrator judiciar provizoriu CABINET INDIVIDUAL DE I. „U. R. R.";, care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 20 din L. nr. 85/2006.

Debitoarea SC P. SA (filele 31-36) aceasta a contestat atât creanța creditorului M. D. cât și starea sa de insolvabilitate.

Potrivit art. 66 alin. 1 din L. nr. 85/2006, toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii, astfel că raportat la faptul că dreptul de creanță al creditorului izvorăște dintr-o sentință judecătorească și procesul verbal privind cheltuielile de executare întocmit de executorul judecătoresc (respectiv sentința civilă nr. 6. a T. C., irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia nr. 9. a C. de A. C. și procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc M. B. la 9 aprilie

2010 în dosarul execuțional nr. 90/2010), înscrisuri care reprezintă titluri executorii, creanțele invocate de către creditor nu sunt supuse verificarii.

Judecatorul sindic in mod corect a retinut ca, desi debitoarea a invocat decizia 142/2010 prin care s-a constatat încetarea de drept a contractului de muncă al creditorului, începând cu data de 29 iunie 2007, precum și sentința civilă nr. 3. a T. C., irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr.

1. a C. de A. C., titlul creditorului M. D. nu a fost anulat, aceasta rămânând în ființă,iar prin contestațiile la executarea silită formulată de către debitoare nu s- a dispus încetarea silită a acestui titlu executoriu.

Corect a mai retinut judecatorul sindic ca nu pot fi primite criticile aduse acestui titlu executor de către debitoare prin contestația la cererea de deschidere a procedurii insolvenței, pe această cale neputându-se pune în discuție un titlu executoriu irevocabil căci astfel s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat.

În ceea ce privește cuantumul creanței solicitat de către creditor prin cererea de deschidere a procedurii, judecătorul sindic a reținut in mod corect că prin titlul executoriu (respectiv sentința civilă nr. 6. a T. C.) s-a dispus reintegrarea creditorului în postul de director general și a fost obligată debitoarea să achite despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate, precum și cu celelalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat creditorul de la data concedierii și până la data reintegrării efective. În ceea ce privește cuantumul drepturilor salariale, judecătorul sindic a reținut că potrivit cărții de muncă depuse de către creditor (filele 114-115) începând cu data de 1 martie 2008 acestea se ridică la un nivel de 6.000 lei lunar, înscrierea nefiind anulată.

Nu a fost reținută nici apărarea debitoarei cum că creditorul și-a majorat singur nivelul salariului, căci în cauză nu suntem în prezența unui act unilateral al creditorului ci în prezența unui act încheiat cu sine însuși, act valabil, acesta acționând pe de o parte în calitate de reprezentant legal al debitoarei iar pe de altă parte în nume propriu, în calitate de angajat al acesteia. Astfel, totalul creanțelor salariale și a cheltuielilor de executare silită, creanțe care izvorăsc din titluri executorii, depășesc valoarea prag de șase salarii medii brute (1.467 lei salariu mediu lunar pe economie).

Nu a fost reținută nici existența unei compensări legale între părți, căci sentința civilă nr. 4412/(...) a T. C. (dosar nr. (...)) a fost modificată ca urmare a admiterii recursului în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de către debitoare în contradictoriu cu creditorul M. D.

În ceea ce privește starea de insolvență, judecătorul sindic a reținut în mod corect că potrivit art. 3 pct. 1 din L. nr. 85/2006, cu modificările ulterioare, insolența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor; prezumția este relativă. Prin actele depuse la filele 171-176 debitoarea a arătat că a efectuat plăți, însă raportat la cuantumul mic al acestora prin raportare la documentele depuse de către creditor din care rezultă datorii ale creditoarei față de alți creditori (filele

273-287), astfel că acestea nu sunt suficiente pentru a răsturna prezumția de insolvabilitate.

Potrivit art. 31 (1) din L. nr. 85/2006, „orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii prevăzută de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvență poate introduce o cerere introductivă";.

Articolul sus citat reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea creditorilor pentru declanșarea procedurii insolvenței și principalele mențiuni pe care trebuie să le conțină.

Din analiza textului rezultă că pentru promovarea cererii creditorilor sunt necesare două condiții: prima, titularul cererii să aibă calitatea de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței, și, cea de-a doua, debitorul împotriva căruia este formulată cererea să se afle în stare de insolvență prezumată.

Creditorul îndreptățit să solicite procedura insolvenței este creditorul a cărei creanță împotriva patrimoniului debitoarei este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 90 de zile. C. care justifică aplicarea procedurii insolvenței trebuie să îndeplinească aceleași condiții cu cele pentru care se poate începe o executare silită asupra bunurilor mobile sau imobile ale debitorului în temeiul Codului de P. civilă.

Potrivit art. 379 Cod proc.civ., creanța certă este creanța a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta. Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însăși actul de creanță saucând este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul. Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță. Creanța este exigibilă când ea a ajuns la scadență.

În cauză creditoarea face dovada creanței pe care o deține față de debitoare cu titlurile executorii susevocate creanță certă, lichidă și exigibilă și neachitată de mai mult de 90 de zile și care depășește valoarea prag de șase salarii medii brute.

Debitoarea în mod eronat se prevalează de decizia civilă nr 1. pronunțată de C.ea de A. C. în dosar nr (...). Deși prin decizia nr 1. s-a respins ca nefondat recursul formulat de M. D. împotriva sentintei civile nr 3656/(...) a T. C., sentință prin care s-a respins cererea de anulare a deciziei 142/2010 prin care s- a constatat încetarea de drept a contractului de muncă al creditorului, începând cu data de 29 iunie 2007. In motivarea deciziei nr 1. se retine in mod explicit ca desi s-a retinut incetarea de drept a contractului individual de munca din perspectiva art V din OUG nr 8., ulterior partile au continuat raporturile de muncă, salariatul derulând aceeasi activitate si angajatorul achitand salariul. In cadrul acestor noi raporturi de muncă s-a pronuntat sentința civilă nr. 6. a T. C., sentinta care se bucură de prezumția irefragabilă de lucru judecat.

I. este starea patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile și este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul după 90 de zile de la scadență nu a plătit datoria creditorului.

Potrivit art. 3 pct. 6 din L. nr. 85/2006, „prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitoarei este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de

90 de zile";, iar potrivit pct. 12 al aceluiași articol „valoarea prag reprezintă cuantumul creanței pentru a putea fi introdusă cererea creditorului";.

În cauză debitoarea nu a răsturnat prezumția de insolvență. Deși nu face obiectul prezentului recurs verificarea declarațiilor de creanță depusă de către creditorii debitoarei recurente, curtea observă totuși existența unui număr important de declarații de creanță. Ori aceste declarații în aparență augumentează prezumția de insolvență și nu o răstoarnă, fiind mai plauzibilă înscrierea unora din aceste creanțe în tabelul creditorilor decât respingerea tuturor acestor declarații.

Deși debitoarea recurentă invocă faptul că nu se află în niciuna dintre situațiile prevăzute de L. nr.85/2006, nu aduce nici o probă de natură a răsturna prezumția înscrisă în dispozițiile art.3 alin.1 lit. a din L. nr.85/2006 potrivit cărora insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori.

Or, raportat la inscrisurile administrate în această cauză, rezultă în mod cert că sunt îndeplinite ambele condiții. Astfel, în mod corect a constatat judecătorul sindic faptul că cererea creditorului îndeplinește condițiile prevăzute de art.31 din L. nr.85/2006, creditorul făcând dovada că deține împotriva debitorului o creanță certă lichidă și exigibilă de mai mult de 90 de zile, iar creanța sa depășește valoarea prag prevăzută de legiuitor.

Pentru aceste considerente, instanța în baza art. 312 Cod proc.civ., va respinge recursul declarat de SC P. C. SA împotriva sentinței civile nr. 429 din

(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C., pe care o va menține în întregime.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge recursul declarat de SC P. C. SA împotriva sentinței civile nr. 429 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C., pe care o menține în întregime.

D. este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

G.-A. N. S. AL H. M.-I. I.

GREFIER, A. B.

Red.G.A.N./dact.L.C.C.

2 ex./(...) Jud.fond: C. G.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia nr. 6158/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)