Decizia nr. 6240/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV
ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a3
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6240/2012
Ședința de la 06 I. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE : S. AL H.
JUDECĂTOR : M.-I. I. JUDECĂTOR : G.-A. N. GREFIER : A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea SC A. B. R. SA împotriva Sentinței civile nr. 5734/(...) pronunțată de T. S. C. în contradictoriu cu creditor SC B. M. SA, SC C. S., creditor SC A. S., creditor SC F. I. S., creditor SC T. T. S., creditor D. C., creditor B. T. SA, creditor SC P. I. T. S., creditor S. I. S., creditor SC M. SA, creditor M. B. SA , intimat SC O. S. S., intimat SC O. S. S. PRIN ADMINISTRATOR J. R. & P. I., debitor SC O. S. SA PRIN A. M. A., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată recurs imp. S.5734/2011 depus de A. B. și cerere de suspendare.
Se constată că la data de 4 iulie 2012 s-au înregistrat la dosar concluzii scrise formulate de creditoarea B. M. și respectiv de debitoarea SC O. S. SA, iar la 5 iulie 2012 s-au înregistrat concluzii formulate de SC A. B. SA și respecitv de R.&P. S.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 29 iunie
2012, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr. 5734/(...) pronunțată de T. S. C. s-a admis, în parte, cererea precizată, formulată de reclamanta SC B. M. SA, în dosarul conexat nr.(...) și, în consecință: s-a constatat nulitatea absolută a plăților efectuate de debitoare ulterior deschiderii procedurii insolvenței, în favoarea pârâtei SC A. B. R. SA, în cuantum de 2.053.334,43 lei.
S-au repus părțile în situația anterioară, în sensul obligării pârâtei SC A.
B. R. SA să restituie averii debitoarei suma de 2.053.334,43 lei.
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de obligare a pârâtei
SC A. B. R. SA la plata dobânzii bancare de referință a BNR, în cuantum de
0,0. pentru fiecare zi de întârziere.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că pârâta a procedat la executarea garanțiilor constituite în baza contractului de facilitate de credit la termen nr. 047/1/(...) completat prin actul adițional nr. 11 din (...), îndestulându-se din contul debitoarei prin operațiuni de scontare ulterioare deschiderii procedurii, plățile efectuate cu titlu de rambursare linie de credit în favoarea pârâtei neintrând în categoria activităților curente ale debitoarei. P. instanță a statuat că operațiunile au adus atingere caracterului concursual al procedurii fiind sancționabile în conformitate cu dispozițiile art. 46 din Legea nr. 85/2006.
Judecătorul sindic nu a exclus dreptul pârâtei SC A. B. R. SA de a-și realiza creanța împotriva emitenților titlurilor în discuție, cesiunea, potrivit chiar dispozițiilor invocate și de către pârâtă, respectiv N. 6. pct. 81 și 141, presupunând transferarea creanței din patrimoniul cedentului în acela al cesionarului. Cu toate acestea însă, judecătorul sindic a constatat că pârâta SC A. B. R. SA nu a procedat la valorificarea drepturilor sale împotriva emitenților titlurilor, ci s-a îndestulat în contul creanței sale din contul debitoarei, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, încălcând astfel suspendarea instituită de disp. art. 36 din Legea nr. 85/2006, operațiunile astfel efectuate fiind așadar nule prin prisma disp. art. 46 din același act normativ.
Susținerile pârâtei SC A. B. R. SA în sensul că operațiunea de scontare ar fi avut loc anterior deschiderii procedurii, precum și cele vizând faptul că pârâta s-ar fi îndreptat împotriva unor debitori cedați, nu au fost reținute, întrucât din înscrisurile aflate la dosarul cauzei la filele 60-199, vol.IV, a rezultat că titlurile, respectiv cecurile și biletele la ordin au fost încasate ulterior deschiderii procedurii, în contul debitoarei deschis la SC A. B. R. SA, iar pârâta s-a îndestulat ulterior din acest cont, astfel cum rezultă din „situația rambursărilor și utilizărilor de credit"; pentru diferite perioade ulterior deschiderii procedurii insolvenței (f.78-79, 92-93, 116-118, 141-142, 161-162,
183-185, vol.IV). așadar toate operațiunile de scontare probate cu înscrisurile arătate au fost efectuate ulterior deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei.
Prin modalitatea prin care pârâta SC A. B. R. SA a procedat la realizarea creanței sale, a executat în fapt o garanție ulterior deschiderii procedurii prin operațiuni de scont, prin contul debitoarei și nu prin executarea debitorilor cedați, așa cum în mod eronat susține.
De altfel, în acest sens sunt și clauzele cuprinse în art. 4 lit. h din contractul de facilitate de linie de credit nr. 047/13/(...), conform cărora fiecare tragere din facilitate va fi rambursată la încasarea cecurilor și a biletelor la ordin scontate, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data tragerii. Așadar, ulterior deschiderii procedurii, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, debitoarea a scontat cecurile și biletele la ordin, obținând prin scontare
80% din valoarea titlurilor, iar ulterior, pârâta s-a îndestulat din contul debitoarei, acoperind linia de facilitate de credit în modalitatea arătată, contrar dispozițiilor art. 36 și 46 din Legea nr. 85/2006.
Concluzionând, judecătorul sindic a reținut că pârâta a procedat la executarea garanțiilor, îndestulându-se însă din contul debitoarei prinoperațiuni de scontare ulterioare deschiderii procedurii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea SC A. B. R. SA solicitând în principal, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre judecare instanței competente; în subsidiar, modificareasentinței recurate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată și obligarea intimatei-reclamante la platacheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de recurs,recurenta a relevat că prima instanță a realizat o greșită aplicare a prevederilor legale incidente înmateria analizată.
I. Recurenta susține că prima instanță s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere cu care nu a fost investită deoarece reclamanta, prin cererea precizatoare formulată la data de (...), a solicitat nulitatea absolută a operațiunilor de scont a instrumentelor de plată efectuate de debitoarea O. S. în favoarea A. B. ulterior deschiderii procedurii insolvenței. Precizarea acțiuniia avut rolul de a determina în concret cadrul procesual și nu de a-l completa în raport de forma inițială a cererii de chemare în judecată.
II. Recurenta a mai relevat că Tribunalul a dat o dezlegare greșită a raportului juridic litigios din perspectiva recunoașterii legitimării procesuale active a reclamantei care , nu este de fapt titulara dreptului dedus judecății.
III. Încasarea sumelor de bani de către A. B. la scadența titlurilor nu a reprezentat o operațiune de plată efectuată de O. S. în favoarea băncii, ci o plată făcută de debitorii cedați - emitenți ai titlurilor girate, în favoarea acestei creditoare.
Intimații prin întâmpinările formulate s-au opus admiteriirecursului.
Deliberând asupra cererii de recurs C.ea reține următoarele:
I. Recurenta pârâtă are calitatea de creditor al debitoarei O. S. S. în temeiul convenției cadru de credit nr. 047/(...) convenție prin care a acordat debitoarei O. S. S. mai multe contracte de facilitate de linie de credit, respectiv: contractul de facilitate de linie de credit nr. 04711/(...), contractul de facilitate de linie de credit nr. 04712/(...), contractul de facilitate de linie de credit nr.
047/3/(...), fiecare dintre acestea fiind completate prin încheierea mai multor acte adiționale.
Prin contractul de facilitate de linie de credit nr. 047/13/(...), pârâta a pus la dispoziția debitoarei o linie de credit revocabilă în sumă de 2.059.188,38 lei, utilizabilă conform termenilor și condițiile specifice conținute în prezentul contract precum și a condițiilor generale din contractul de credit nr. 047 din (...), rambursarea urmând a fi efectuată la încasarea cecurilor și a biletelor la ordin scontate, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data tragerii (f.198-203, vol.V).
Pentru garantarea obligațiilor asumate prin contractele anterior menționate au fost încheiate mai multe tipuri de contracte de garanție, respectiv:(i) contracte de ipotecă; (ii) contracte de garanție reală mobiliară având ca obiect: a. cesionarea de către debitoare a drepturilor născute din polițe de asigurare; b. cesionarea drepturilor de creanță născute din contractele de vânzare-cumpărare și actele adiționale la acestea încheiate între debitoarea-garantă și anumiți parteneri comerciali ai acesteia; c. constituirea de garanții reale mobiliare asupra soldurilor creditoare prezente și viitoare ale conturilor curente ale debititoarei-garante; d. cesionarea drepturilor de creanță născute din cec-uri și bilete la ordin emise de parteneri comerciali ai debitoarei și depuse în original spre scontare.
Relevante în soluționarea prezentei cauze sunt operațiunile de scont. A., o parte a titlurilor de credit au fost transmise de debitoarea O. S. prin gir spre scontare înainte de deschiderea procedurii insolvenței.
Efectul acestei operațiuni a constat în nașterea unor raporturi juridice obligaționale directe între bancă și emitenții titlurilor. Pârâta a executat aceste titluri după ajungerea la scadență, termen care în unele cazuri a avut loc după data deschiderii procedurii insolvenței față de O. S.
Important pentru soluționarea prezentei cauze este faptul că față de O. S. procedura generală a insolvenței a fost deschisă la data de (...) prin încheierea comercială nr. 257/CCl2010, hotărâre care a fost comunicată prin publicarea în B. P. de I. nr. 4825/(...). Prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței nu a fost ridicat dreptul de administrare al debitoarei.
I. Prin cererea introductivă de instanță, înregistrată sub dos. nr. (...) - conexat la dosar 1. s-a solicitat:
- constatarea nulitătii absolute a tuturor plăților efectuate de debitoarea in insolventă SC O. S. SA in favoarea creditoarei SC A. B. R. SA,ulterior deschiderii procedurii insolventei prin S. comercială nr. 257/C/(...) a
Tribunalului Comercial C.,
- constatarea nulitătii absolute a tuturor operațiunilor de scont a instrumentelor de plată consimțite de debitoarea SC O. S. SA in favoarea A. B. SA ulterior deschiderii procedurii insolvenței prin S. comercială nr.257/C/(...)
- repunerea părților in situatia anterioară, prin restituirea de către creditoarea SC A. B. SA in contul unic al procedurii a tuturor sumelor de bani incasate ulterior deschiderii procedurii insolventei prin S. comercială nr.
257/CI(...) a Tribunalului Comercial C. respectiva sumei de 2.016.956,66 lei, precum și a ratei de scont incasată in baza instrumentelor de plată girate de debitoare la care se adaugă dobânda bancară de referință de la data incasării și până la data restituirii integrale a sumelor astfel incasate.
Prin precizarea de acțiune depusă la termenul din data de (...) reclamanta nu a modificat obiectul cererii ci a individualizat - cuantumul valoric al plăților a căror desființare și restituire o solicita .Conform dispozițiilor art. 132 alin. 2 pct. 2 din C.pr.civ., cererea nu se consideră modificată când vizează modificări cu privire la câtimea obiectului acesteia.
Prin urmare, motivul de recurs vizând depășirea limitelor judecății este vădit nefondat.
II. Reclamanta are calitate de creditoare a debitoarei O. S. S. .Ea și-a fundamentat demersul pe dispozițiile art. dispozițiile art. 46 din Legea nr.
85/2006. Potrivit art. 46 alin.1 din Legea nr. 85/2006, în afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau la cele autorizate de judecătorul sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii, sunt nule. Nulitatea absolută, ca sancțiune de drept civil ce lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă, poate fi invocată de orice persoană care justifică un interes legitim. Efectul nulității constă în desființarea raportului juridic născut din actul juridic lovit de această sancțiune și prin acesta restabilirea legalității.
Ținând cont de aceste consecințe juridice,de principiul maximizării averii debitoarei și de caracterul concursual al procedurii insolveței, legitimitatea interesului creditoarei în declanșarea prezentului litigiu este de necontestat. R. procesual la care reclamanta a apelat urmărește readucerea sumelor despre care reclamanta pretinde că au fost plătite nelegal în patrimoniul debitoarei care constituie gajul general al tuturor creditorilor . Procedura reglementată de art. 46 din Legea nr. 85/2006 se înscrie în categoria mijloacelor procesuale care asigură reconstituirea patrimoniului social în vederea acoperirii pasivului ,alături de acțiunea în anularea transferurilor frauduloase sau de cea privind angajarea răspunderii. Or, patrimoniul constituie garanția răspunderii societății pentru obligațiile sale. A. abordare contribuie la întărirea procesului de colectivizare a creditorilor participanți la procedura insolvenței. În consecință, calitatea reclamantei de titular al dreptului dedus judecății derivă din calitatea acesteia de creditor al debitoarei aflate în procedura insolvenței, din caracterul acestei proceduri și regimul juridic al nulităților absolute. C.ea consideră că dreptul creditorilor de a acționa în procedură pe temeiul art. 46 poate fi valorificat în mod individual. A admite contrariul ar însemna încălcarea liberului acces la justiție al creditorilor individuali prin limitarea posibilității acestora de a uza de una din pârghiile menite să asigure întregirea averii debitoarei. Așa fiind, apărarea evocată de recurentă privind lipsa calității procesuale active a reclamantei este nefondată.
III. În ceea ce privește fondul raportului juridic litigios C.ea reține următoarele:
Scontul reprezintă operațiunea prin care banca creditează posesorul unei polițe nescadente cu valoarea neta a acesteia, prelevând dobânda și comisionul [taxa scontului] aferente transferului creanței.
In urma acestui act, banca respectiva devine beneficiarul cambiei. S. efectelor comerciale are drept scop mobilizarea creanțelor întreprinderii asupra clienților săi. Creditul acordat prin scontare constituie un credit bancar pe termen scurt prin care se acordă întreprinderilor un plafon sau o linie de creditare prin scontare, a cărui mărime depinde de cifra de afaceri,durata creditului, posibilitățile pe care acestea le .
Întreprinderea posesoare a creanței mobilizate oglindește acest drept prin contul "efecte de primit". Creditul din scontări nu figurează ca structura distincta de bilanț. El influențează totuși conturile "efecte de primit", prin diminuare (creditare), si o creștere corespunzătoare [debitare] a contului
„conturi la bănci in lei";.
Deși, după scontare, întreprinderea nu mai păstrează efectele în portofoliul sau, ea rămâne responsabila de evoluția acestora pana la scadenta.
E. scontate si care nu au ajuns la scadenta sunt valori extra patrimoniale, oglindite prin "angajamente in afara bilanțului" .Operațiunea de scontare se realizează in baza unui contract de scont sau a unui acord-cadru de scont cu valabilitate de pana la12 luni. In cazul scontării fără regres sau cu regres parțial banca încheie cu beneficiarul cambiilor/biletelor la ordin contracte de scont distincte pentru fiecare emitent/tras. În cazul scontării cu regres banca își rezerva dreptul de a se îndrepta pe cale de regres si împotriva beneficiarului
(persoana în favoarea căreia se emite cambia/biletul la ordin) si a celorlalți debitori de regres;- scontare cu regres parțial
In cazul cambiei, spre exemplu, una dintre cele mai utilizate instrumente de plata în relațiile dintre agenții economici, pot apărea deficiente in recuperarea creanțelor de la partenerul de afaceri. In acest sens, scontarea, ca modalitate de finanțare ,este una dintre soluțiile care pot evita acest risc. Prin această metodă, antreprenorii intră mai repede in posesia cash-ului aferent unei cambii, plătind în schimb dobânda către banca finanțatoare. A., scontarea presupune ca banca sa crediteze unei firme contravaloarea unui efect de comerț, înainte de termen, urmând ca aceasta sa devina beneficiarul cambiei. In schimbul cambiei, banca acorda firmei un plafon sau o linie de creditare,în funcție de cifra de afaceri si durata creditului, iar firma va trebui sa achite taxa de scont, alcătuita din dobândă si comision. Prin scontare insa, creditul comercial se transforma în credit bancar, astfel încât, în urma scontării, beneficiarul iese din raportul de credit anterior, obligația trasului de a plați fiind înlocuita prin bani efectivi, pe care banca îi acorda. Pe de altă parte, trasul, angajat inițial într-o operațiune comerciala, devine, la rândul sau, debitor al băncii comerciale. B. poate finanța tranzacția in proporție de 1., din care se scade insa scontul si comisionul de aranjament .A. operațiune, care devine o tranzacție cash, oferă posibilitatea antreprenorilor sa mobilizeze mai ușor creanțele întreprinderii în relațiile cu partenerii de afaceri si să facă față situațiilor în care aceștia sunt insolvabili. Pe de alta parte, prin operațiuni de scontare, banca nu preia de la vânzător riscul de neplată, astfel ca ultimul posesor al titlului negociat rămâne obligat la plata cambiei respective. S. cambiei este o operațiune speciala, în sensul că fiecare dintre beneficiarii care a recurs la scontare si a cedat astfel prioritatea cambiei, rămâne obligat la plata sumei respective. In condițiile in care trasul sau alți participanți la procesul cambiei n-au putut plăti, caz in care toți semnatarii sunt obligați sa răspundă la cererea de plata sumei respective.
Potrivit dispozițiilor pct. 92 din N. cadru a BNR nr. 6. privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin ("N. BNR"), girarea titlului către o societate bancară poartă denumirea de scontare și constituie o modalitate prin care posesorul cambiei își poate procura prin gir bani, mai înainte de scadență. Aceste dispoziții trebuie coroborate cu pct. 81 din N. BNR care stabilesc: girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transferă altei persoane, numită giratar, printr-o declarație scrisă și subscrisa pe titlu odată cu predarea acestuia, toate drepturile decurgând din titlul astfel redactat și completat . "Intrarea" în circulație a cambiei se face prin ordinul de plată dat de trăgător
(emitent) către tras (debitor) de a efectua plata unei anumite sume la scadență, unui beneficiar (creditor). A. completată, cambia este înmânată beneficiarului.
Acesta poate aștepta ajungerea cambiei la scadență pentru încasarea sumei, dar, cel mai frecvent, el o negociază, transmițând drepturile izvorând din cambia unei alte persoane, situație care se poate repeta de nenumărate ori. Pentru ca această circulație să fie corespunzătoare cu funcțiile cambiei de instrument de plată și de credit, dreptul cambial a creat o instituție proprie circulației cambiale, care înlătură formalitățile și restricțiile proprii operațiunii comune de transmitere. A. instituție este girul sau andosamentul.
Circulația "cambială normală" se referă la cambia care de la emiterea ei, întrunește toate condițiile imperativ cerute de legea cambială. Circulația acestei cambii se face printr-un instrument juridic numit gir propriu, care produce efectele specifice caracterului formal, abstract, autonom și de solidaritate al creanței cambiale. In această circulație, girul, atât ca formă cât și în ceea ce privește efectele este pe deplin sub incidenta legii cambiale.
Cea de-a doua modalitate de circulație are în vedere înscrisurile cambiale care nu întrunesc de la emiterea lor toate condițiile cerute imperativ de legea cambială .Sancțiunea neîndeplinirii vreuneia din aceste condiții, nu duce la nulitatea înscrisului cambial, ci are drept consecință numai „." lui într-un simplu înscris probator al unui drept de creanță, supus normelor de drept comun. A. forma de transmitere, cesiunea de creanță prevăzută de art. 1393 din Cod civil, cât și efectele acesteia, sunt reglementate de dreptul civil, posesorul unui asemenea înscris neputând invoca normele specifice ale dreptului cambial, fiind total "decăzut" din incidenta acestuia.
Cea de a treia modalitate de circulație a cambiei este determinată de mențiunile „." ale girului, care pot fi înscrise de posesorul cambiei în timpul circulației acesteia și care poate fi numită circulație "cambială anormală". Utilizând asemenea mențiuni facultative prevăzute de legea cambială, posesorul cambiei transmite cambia printr-un gir numit impropriu sau anormal. Deși acest gir are însușirile girului propriu, nu are efectele acestuia, ci produce efectele unei cesiuni de drept comun, cu toate consecințele ce derivă din aceasta. În categoria de circulație anormală intră cambiile transmise prin giruri improprii cum sunt: girul pentru procură, girul pentru încasare, girul pentru garanție, girurile simulate și fiduciare și girul anterior protestului de plată sau după expirarea termenului de facere a acestuia .
Girul se deosebește fundamental de cesiune, atât în ceea ce privește constituirea lui cât și prin efectele ce le produce. C.cteristicile girului concordă cu funcțiile cambiei și sunt de natură a pune în valoare însușirile proprii ale acestui titlu la ordin. D. cum este cunoscut, cambia cuprinde înglobat în însuși înscrisul respectiv, a unui drept literal și autonom de creanță, cu alte cuvinte obligația debitorului cambial este determinată exclusiv de cuprinsul înscrisului cambial, fiind încorporat în acesta, iar în circulația cambială, dobânditorul are drepturi autonome, independente de drepturile posesorilor anteriori.
Girul poate fi definit ca o declarație de voință exprimată în scris pe o cambie perfectă sau aptă de a fi perfectă în unele cazuri, ce exprimă un ordin de plată prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane, numită giratar, proprietatea cambiei cu toate drepturile aferente.
Girul nu are numai efect translativ, de a transmite proprietatea cambiei, dar el constituie și o garanție de acceptare și de plată și, totodată, conferă deținătorului cambiei legitimitatea posesiunii cambiei.
Girul urmat de tradițiunea înscrisului cambial produce următoarele efecte: a. - efectul translativ al drepturilor izvorâte din cambie (art. 16); b. - efectul de garanție al creanței cambiale (alt. 17)c. - efectul de legitimare (art.
18).
Transmiterea drepturilor izvorâte din cambie, constituie efectul esențial al girului (art. 16). Drepturile care se transmit sunt: dreptul asupra sumei din titlu și în consecință dreptul de a prezenta cambia spre acceptare și plată, de a o protesta și recurge la procedura executivă asupra debitorului și la acțiunea de regres împotriva debitorilor de regres precum și dreptul dea transmite cambia prin gir sau a o constitui în garanție.
În lipsa unei stipulații contrare, girul produce și efectul de a trage răspunderea girantului pentru acceptarea și plata sumei adică se constituie în sarcina girantului această obligație. Ca un efect al acestei garanții, în cazul refuzului de acceptare sau plată a cambiei de către tras, posesorul cambiei poate exercita dreptul de regres contra obligaților cambiali. A. garanție are caracter solidar și succesiv și funcționează pentru întreg șirul neîntrerupt de giruri.
Giranții garantează partea neachitată din sumă.
Girul în garanție cuprinde mențiunea "valoare în gaj" ori "valoare în garanție" sau alte asemenea mențiuni care implică un gaj și îndreptățește pe posesorul cambiei cu "gir în garanție" să exercite toate drepturile izvorând din cambie. El nu poate însă să transmită, cambia, putând numai să o gireze cu titlu de procură. O asemenea cambie răspunde nevoilor creditului comercial, oferind creditorului o formă simplificată de a gira cambia, care ca orice titlu mobiliar, este susceptibilă de a fi gajată.
În speță, debitoarea și creditoarea au optat pentru o scontare cu drept de regres , girul fiind unul propriu cu efectele specifice caracterului formal, abstract, autonom și de solidaritate al creanței cambiale.
Debitoarea a solicitat creditarea cu contravaloarea efectelor de comerț pe care le deținea, înainte de termen.
Creditul comercial s-a transformat efectiv în credit bancar în urma scontării după cum urmează: pentru o parte a efectelor de comerț anterior deschiderii procedurii, iar pentru o parte a acestora în valoare totală de
230.394,5 lei după deschiderea procedurii.
Prin această metodă, debitoarea a intrat mai repede in posesia cash-ului aferent unor efecte de comerț pe care le deținea.
Cu excepția titlurilor în valoare de 230.394,5 lei ( fila 62 verso, 63 verso,
64 verso, 68 verso, 73, 76 verso, 79 verso, 84, 85, 89, 94 verso vol.I dos recurs), care au fost scontate după deschiderea procedurii, restul efectelor au fost scontate efectiv în baza unor cererii de tragere formulate de debitoare înainte de deschiderea procedurii insolvenței(filele 96-11 vol.I dos recurs)
Mobilizarea creanțelor, efectelor în valoare de 230.394,5 , s-a realizat înainte de deschiderea procedurii, banca punând la dispoziția debitoarei lichiditățile solicitate înainte ca acesta să intre în procedura insolvenței.
Girul nu a fost unul în garanție ci unul propriu având efectul translativ al drepturilor izvorâte din cambie, efectul de garanție al creanței cambiale și efectul de efectul de legitimare.
Recurenta, ținând cont de caracterul girului și efectele acestuia, a notificat emitenții despre împrejurarea că a devenit beneficiarul acelor efecte
.Emitenții titlurilor girate, angajați inițial în operațiunea comerciala încheiată cu debitoarea, au fost înștiințați că au devenit debitori ai recurentei fiindu-le solicitat să efectueze plățile în contul IBAN (...)U102755000025RON, ce aparținea A. B.( filel112-120).
Debitorii, emitenți ai titlurilor scontate, au respectat instrucțiunile primite și efectele au fost încasate de bancă în contul IBAN
(...)U102755000025RON, la scadența care a operat după deschiderea procedurii.
Este important de observat că acest cont nu corespunde cu cel indicat pentru efectuarea plății în titlurile de credit. În vederea completării mențiunilor obligatorii pentru aceste efecte debitoarea a nominalizat și pus la dispoziția emitenților un alt cont.
Contul IBAN (...)U102755000025RON s-a deschis pe numele băncii, în vederea încasării creanțelor băncii provenite din biletele la ordin și filele CEC girate de debitoarea O. S. SA în vederea scontării .
În aceste condiții, în contul IBAN (...)U102755000025RON, ce aparținea
A. B. nu s-a încasat creanțe și de la alți emitenți de bilete la ordin și file CEC cedați de alți debitori ai B. în afară de O. S.
Conform uzanțelor băncii, creanțele cedate se încasau într-un cont al băncii ,distinct de contul clientului creditat, cont care avea atașat numele clientului creditat pentru o mai riguroasă evidență a situației creditului.. notificările transmise debitorilor cedați și depuse de subscrisă la dosarul cauzei, B. a notificat debitorii cedați-emitenți ai unor bilete la ordin și file CEC- cu privire la intervenirea cesiunii și la contul în care urmau a se face plățile, indicând că, contul IBAN (...)U102755000025RON distinct de cel înscris în titlu girat.
Având în vedere aceste aspecte, rezultă fără putință de tăgadă faptul că sumele provenite din încasare biletelor la ordin și filelor CEC nu s-a realizat într-un cont al O. S. .Recurenta nu a retras din contul debitoarei sumele aferente rambursării creditului și contractul de facilitate de credit la termen după data deschiderii procedurii ci a încasat creanțele pe care ea însăși le deținea asupra debitorilor cedați într-un cont al său.
Împrejurarea că imputația plăților s-a făcut numai după data încasării, când din punct de vedere contabil fiecare tragere era considerată rambursată, nu poate avea semnificația efectuării noii plăți în favoarea băncii de către debitoarea în insolvență după data deschiderii procedurii,deoarece atât efectele cesiunii de creanță (în ceea ce privește contractele de vânzare-cumpărare semnate de O. S. cu clienți ai săi, nominalizate în anexa la C. de garanție- creanțe), cât și ale girului biletelor la ordin și al fileleor CEC s-a produs la data cesionării/girării acestora, în sensul că de la acel moment creanțele au trecut în patrimoniul A. B.. Executarea lor numai după data intrării debitoarei în insolvență nu are semnificația unor plăți nelegale efectuate de O. S., ci are semnificația valorificării unor creanțe proprii ale băncii prin încasarea într-un cont al său.
De altfel, această modalitate de a efectua imputația plăților și considerarea fiecărei trageri rambursate după data încasării sumelor aferente biletelor la ordin și filelor CEC este normală, atâta vreme cât una dintre trăsăturile definitorii ale acestor instrumente de plată este aceea că cedentul,cel care le girează în vederea scontării, rămâne obligat față de cesionar în solidar cu debitorul cedat - emitentul instrumentului de plată până la data realizării creanței cesionarului - B. asupra emitentului.
Prin scontările care au avut loc anterior deschiderii procedurii, creditul comercial s-a transformat în credit bancar, astfel încât, în urma scontării, debitoarea a ieșit din raportul de credit anterior, obligația trasului de a plăti fiind înlocuită prin bani efectivi, pe care banca i-a acordat înainte ca debitoarea să intre în insolvență.
Prin girul propriu dat în favoarea A. B. pe instrumentul de credit, debitoarea O. S. a transferat băncii dreptul de proprietate asupra acestor instrumente, prețul acestui transfer de proprietate fiind creditul pus la dispoziția sa.
În conformitate cu prevederile legale privind cambia, cecul și biletul la ordin, nu este necesară notificarea emitentului inițial al titlului de către noul proprietar al acestora, ci emitentul va plăti în contul entității care este proprietarul final al acestora în cazul de față recurenta prin introducerea la plată a instrumentelor respective pe circuitul de compensare interbancară stabilite de prevederile legale. Așadar, din momentul girării recurenta a devenit proprietara sumelor, opozabilitatea față de terți fiind asigurată prin efectiva deținere a instrumentelor respective.
Din acest motiv, B. s-a îndreptat direct împotriva emitenților instrumentelor de plată valorificând creanțe proprii. C.ea subliniază că punerea în circulație a efectelor a fost una normală, nefiind înscrise mențiuni facultative care să susțină teza unui gir impropriu - în garanție. Recurenta nu putea fi obstrucționată în a resconta la rândul său aceste efecte pentru obținerea de lichidități.
Prin urmare, este evident că girarea instrumentelor de plată în favoarea B. își producea efectele la momentul girării, ca preț al creditului acordat, pentru că altfel B. nu ar fi dobândit dreptul de proprietate asupra acestora și nu ar fi putut la rândul său să le folosească în vederea obținerii de lichidități.
Prin urmare girul propriu a produs efectul translativ al drepturilor izvorâte din titlul pus în circulație din perspectiva formalismului cambial fără limitări , efectul de garanție al creanței cambiale și efectul de legitimare .
Sumele încasate prin introducerea la plată a biletelor la ordin și a filelor CEC nu se cuveneau O. S. SA, ci se cuveneau recurentei A. B., fiind și încasate într-un cont al B. deschis special pentru încasarea lor. Aceste sume de bani nu urmau să intre într-un cont al debitoarei O. S. SA pentru ca aceasta să le remită ulterior A. B., după încasarea lor, așa cum încearcă să acrediteze intimatele pentru a transforma această operațiune într-o plată (rambursare de credit) după data deschiderii procedurii, ci constituiau creanțe proprii ale B. pe care aceasta le-a executat direct în virtutea efectelor care pot fi atașate noțiunii de gir propriu.
B. avea prerogativa de a se îndrepta împotriva emitenților biletelor la ordin și al filelor CEC în principal, în calitate acestora de debitori obligați în principal și nu în subsidiar(doar pentru situația în care O. S. nu ar fi putut rambursa tranșele de credit acordate) .
Debitoarea O. S. nu mai era ținută în calitate de debitoare a unei obligații de plată față de A. B., ci de o obligație de garanție pentru situația în care A. B. nu și-ar fi putut executa creanțele rezultate din instrumentele de plată girate, la scadența acestora.
Suspendarea despre care face vorbire art. 36 din Legea insolveței afectează numai acele acțiuni judiciare și extrajudiciare sau măsurile de executare silită asupra debitorului sau bunurilor sale. Or, efectul giruluiconstă în faptul că creanța incorporată în biletul la ordin girat a ieșit din patrimoniul O. S. anterior deschiderii procedurii insolvenței și a intrat în patrimoniul A. B. care avea dreptul să-l execute. Așadar sumele colectate de A. B. ulterior deschiderii procedurii, provenind din încasarea biletelor la ordin scontate înainte ca debitoarea să intre în insolvență nu reprezintă o formă de executare a debitoarei O. S. sau a bunurilor acesteia, nefiind deci afectate de suspendarea prevăzută de art. 36 din Legea nr. 85/2006.
Alta este însă situația operațiunilor de scont a instrumentelor de platăconsimțite de debitoarea SC O. S. SA în favoarea pârâtei SC A. B. R. SA după data deschiderii procedurii insolvenței, pentru suma de 230.394,5 lei( fila 62 verso, 63 verso ,64 verso, 68 verso, 73, 76 verso, 79 verso, 84, 85, 89, 94 verso vol.I dos recurs).
A., potrivit art. 46 alin.1 din Legea nr. 85/2006, în afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau la cele autorizate de judecătorul sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii, sunt nule. Din textul mai sus citat rezultă că după data deschiderii procedurii, debitoarea poate să încheie acte juridice ,să efectueze operațiuni sau plăți doar în condițiile prevăzute de art. 49, respectiv sub stricta supraveghere a administratorului judiciar, în perioada de observație și pentru activitățile curente dacă și-a declarat intenția de reorganizare, ceea ce nu este cazul în speță, întrucât operațiunile în litigiu nu constituie operațiuni obișnuite în exercitarea activității curente a debitoarei, pe de o parte și nici nu au fost autorizate în exercitarea atribuțiilor de supraveghere de către administratorului judiciar în condițiile reglementate de disp. art. 49 alin.2 din Legea nr. 85/2006.
Sancțiunea aplicabilă operațiunilor efectuate de către debitoare după data deschiderii procedurii este cea a nulității, sancțiune prevăzută de legiuitor în însuși textul articolului 46, nulitatea fiind, așadar, una expresă și absolută, neputând fi ca atare acoperită.
Așa fiind , în baza art. 312 C.proc.civ C.ea admite recursul formulat de pârâta SC A. B. R. SA împotriva sentinței civile nr. 5734/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S. C. pe care o va modifica în parte în sensul că:va admite, în parte, cererea precizată, formulată de reclamanta SC B. M. SA și în consecință: va constată nulitatea absolută a operațiunilor de scont a instrumentelor de plată consimțite de debitoarea SC O. S. SA în favoarea pârâtei SC A. B. R. SA după data deschiderii procedurii insolvenței, pentru suma de 230.394,5 lei, și în consecință constată nulitatea absolută a plăților în sumă de 230.394,5 lei efectuate în baza acestor operațiuni de scont.
În vederea restabilirii situației anterioare, pârâta SC A. B. R. SA va fi obligată să restituie averii debitoarei suma de 230.394,5 lei ceea ce va implica în mod evident o reconfigurare a modului în care recurenta a realizat imputația plății creditului.
R. poate fi obținut printr-o declarație de creanță, existând premisele necesare unei repuneri în termenul pentru îndeplinirea acestui act de procedură .
C.ea va menține restul dispozițiilor cu privire la respingerea cererii de obligare a pârâtei la plata dobânzii bancare de referință BNR, în cuantum de
0,0. pe fiecare zi de întârziere.
În baza art. 274 C.proc.civ. va obligă pârâta S. A. B. R. S. să plătească reclamantei S. B. M. S. suma de 850 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, în recurs.
În baza art. 274 C.proc.civ. va obligă reclamanta S. B. M. SA să plătească pârâtei S. A. B. R. S. suma de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, în recurs.
C.ea a apreciat că reprezintă aceste despăgubiri reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului procesual ce s-a cauzat părților în cele două cicluri procesuale.
În temeiul art. 276 C.pro.civ C.ea va dispune compensarea cheltuielilor de judecată până la concurența sumei celei mai mici.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de pârâta SC A. B. R. SA împotriva sentinței civile nr. 5734/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S. C. pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite, în parte, cererea precizată, formulată de reclamanta SC B. M. SA
și în consecință:
Constată nulitatea absolută a operațiunilor de scont a instrumentelor de plată consimțite de debitoarea SC O. S. SA în favoarea pârâtei SC A. B. R. SA după data deschiderii procedurii insolvenței, pentru suma de 230.394,5 lei, și în consecință constată nulitatea absolută a plăților în sumă de 230.394,5 lei efectuate în baza acestor operațiuni de scont.
Repune părțile în situația anterioară, în sensul obligării pârâtei SC A. B. R. SA să restituie averii debitoarei suma de 230.394,5 lei.
Menține restul dispozițiilor cu privire la respingerea cererii de obligare a pârâtei la plata dobânzii bancare de referință BNR, în cuantum de 0,0. pe fiecare zi de întârziere.
Obligă pârâta S. A. B. R. S. să plătească reclamantei S. B. M. S. suma de
850 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, în recurs.
Obligă reclamanta S. B. M. SA să plătească pârâtei S. A. B. R. S. suma de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, în recurs.
Dispune compensarea cheltuielilor de judecată până la concurența sumei celei mai mici.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 iulie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER S. AL H. M. I. I. G. A. N. A. B.
In C.O. semnează | In C.O. semnează | In C.O. semnează |
VICEPREȘEDINTELE D.-L. B. D.-L. B. | VICEPREȘEDINTELE | PRIM GREFIER |
Red.S.Al H./A.C.
2 ex. - (...)jud.fond.Koșa N.
| ← Decizia nr. 1261/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 3121/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
