Decizia nr. 8550/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 8550/2012
Ședința publică de la 26 O. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător M. B.
Judecător F. T. Grefier A. B.
Compunerea completului de judecată 5Ri a fost modificată în conformitate cu art. 98 alin 6 și 7 din R.O.I., având în vedere absența domnului judecător G. A. N..
S-a luat în examinare recursul declarat de către recurent SC F. I. E. S. PRIN ADMINISTRATOR S. F. L. împotriva sentinței civile nr. 3238 din (...) pronunțată în dosar nr. (...) al T. S.izat C., privind și pe intimat SC F. I. E. S. PRIN LICHIDATOR J. CII C. S., intimat D. G. A F. P. A J. C., intimat M. C.-N., având ca obiect procedura insolvenței (...) dos.contest.la tab.prel. - depus de SC F. I. E. in dos. (...) Contestație la tabelul preliminar al creanțelor.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă administratorul special F. L. și avocat C. V. G. în reprezentarea intereselor recurentului, practician în insolvență Mărginean S. A. în reprezentarea lichidatorului judiciar CII C. S. și consilier juridic D. S. pentru intimatul C. local al mun. C.-N.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că nu a fost depus la dosar originalul chitanței care atestă plata taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar aferente recursului promovat.
Reprezentanta recurentului învederează instanței că va depune chitanța în original până la sfârșitul dezbaterilor.
C.ea pune în discuția părților excepțiile invocate prin întâmpinare.
Referitor la excepția nelegalei timbrări a recursului, reprezentanta intimatei arată că nu mai susține această excepție, în măsura în care se va depune în original dovada achitării taxelor judiciare de timbru aferente.
Aceeași poziție procesuală este susținută și de reprezentantul intimatului
C. local C.-N.
Reprezentanta lichidatorului judiciar învederează că nu mai susține niciexcepția tardivității recursului, raportat la dovezile de comunicare ale sentințeirecurate existente la dosar.
În continuare, reprezentanta lichidatorului judiciar susține excepția lipsei calității procesuale active a recurentei, întrucât recursul este semnat de SC F. I. E. S., care nu a avut calitatea de parte în dosarul de fond.
Reprezentanta recurentului solicită respingerea excepției, relevând faptul că înțelege să îndrepte eroarea materială strecurată în cuprinsul recursului, acesta fiind formulat de debitoarea aflată în insolvență prin administrator special.
Administratorul special F. L. declară că își însușește cererea de recurs și o semnează în fața instanței.
Raportat la situația intervenită, reprezentanta lichidatorului judiciar apreciază că excepția lipsei calității procesuale active a rămas fără obiect, motiv pentru care nu o mai susține.
Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, C.ea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului și în principal, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea sentinței în sensul admiterii contestației formulate.
Lichidatorul judiciar solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, pentru argumentele expuse prin întâmpinare.
Reprezentantul intimatului M. C.-N. solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.
C.ea reține cauza în pronunțare.
C.EA
Prin sentința comercială nr. 3238 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr. (...) s-au respins contestațiile formulate de către administratorul special al debitoarei SC F. I. E. S., F. L., împotriva creanțelor D. C. și M.ui C.-N., ele nefiind întemeiate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Comercial Cluj, în data de 3 noiembrie 2010, administratorul special al debitoarei SC F. I. E. S. a contestat tabelul preliminar al creanțelor sub aspectul legitimității și cuantumului declarațiilor de creanță ale creditorilor D. C. și M. C.-N., solicitând judecătorului sindic să dispună excluderea de la masa credală a creanței în sumă de 117.447 lei solicitată cu titlu de creanță bugetară de către creditoarea D. C. și a creanței în sumă de 155.027 lei solicitând cu titlu de creanță bugetară de către creditorul M. C.-N.
În motivarea contestației, debitoarea a arătat că în ceea ce privește suma de
117.447 lei, solicitată de către creditoarea D. C., toate accesoriile au fost admise
și introduse în tabelul preliminar al creditorilor doar în baza unor titluri executorii, fără ca pentru acestea să se fi emis titluri de creanță. A., în legătură cu aceste accesorii s-a arătat că prin convenția nr. 102/(...) încheiată cu D. C. pentru acordarea de înlesniri la plată, în anexa II, debitoarea a beneficiat de scutirea de plată a sumei de 1.119.459.167 lei vechi, reprezentând majorări de întârziere în sumă totală de 1.010.320.554 lei vechi și penalități de întârziere în sumă totală de 109.138.613 lei vechi. Pentru restul sumelor cuprinse în convenție și pentru care nu s-a obținut scutirea de plată, debitoarea a respectat toate termenele de plată stipulate în cadrul acesteia. După data de (...) i-a fost comunicată debitoarei, de către creditoare, adresa nr. 2294, din care rezultă faptul că dacă dorește să beneficieze în continuare de înlesniri la plată, conform convenției menționate, trebuie să achite anumite sume de bani. În acest context, până în data de (...) debitoarea a achitat și restul sumelor restante pentru a beneficia în continuare de prevederile OG nr. 2.. După data întocmirii acestei convenții, debitoarea nu a mai desfășurat nici o altă activitate, iar începând cu data de (...) societatea a fost dizolvată de drept în temeiul art. 30 din L. nr.
359/2004. În acest context, având în vedere că acea creanță cu care D. C. s-a înscris la masa credală este compusă din accesorii având termene de plată situate între (...) și (...), este mai mult decât clar că acestea nu au cum să provină din executarea convenției amintite, deși practic, acest aspect se încearcă să se susțină. A. cum rezultă din actele și lucrările depuse la dosar, există suspiciunirezonabile cu privire la certitudinea creanței solicitate de către creditoarea D. C.. A., la fila 17 dosar de fond, în procesul-verbal de comunicare al somației din (...) nu apar toate titlurile executorii existente la dosarul cauzei și care sunt incluse în debitul total revendicat de către această creditoare. S. invocată a fost emisă doar pentru titlurile executorii nr. 2253162-2253165/(...), adică tocmai acele titluri care se referă la sume mai mici. Or, titlurile executorii nr. 2253160-2253162 nu sunt menționate în cadrul acestei somații. La fila 19, pe titlul executoriu din data de (...) apare ca și dată a emiterii (...). La fila 22, somația nr. 25163 din data de (...) în care sunt înscrise titluri executorii din data de (...). La fila 23, titlul executoriu din data de (...) cuprinde șapte decizii care explică modalitatea de calcul al sumei înscrise în acest titlu: primele cinci decizii apar emise în data de (...) având ca și termen de plată tot data de (...), dată de la care D. C. calculează penalități și majorări. Este imposibil ca organul fiscal să poată, fizic, în aceeași zi să emită și să comunice titlurile de creanță; ultimele două decizii din titlu sunt datate (...) și ambele au ca și termen de plată 0(...). Totodată, amenda din data de (...) de 6.000 de lei din titlurile executorii ale finanțelor se regăsește și în titlurile executorii ale primăriei, în acest context această sumă fiind de două ori reținută în tabelul preliminar contestat. Un alt aspect care trebuie relevat este faptul că nici unul dintre procesele-verbale de constatare a contravenției nu i-a fost comunicat debitoarei, astfel încât se impune verificarea existenței acestora, precum și dacă acestea îi sunt opozabile societății. În ceea ce privește creanța invocată de către municipiul C.-N., se consideră că aceasta nu se justifică, deoarece suma solicitată de către acest creditor se compune din impozite pe imobile și accesorii ale acestora. O parte din sumă se referă la un imobil pe care debitoarea l-a deținut în proprietate în C.-N., pe S. B. până în anul 1999. În anul 1999 acesta a fost înstrăinat către S.C. AGROFLIP S.R.L., în baza unei facturi și a unui contract, fiind în acest mod scos din patrimoniul debitoarei. În anul 2004, acest imobil a fost înstrăinat către o persoană fizică tot în baza unui contract sub semnătură privată și a unei facturi. Aceasta din urmă, în anul 2008 a promovat o acțiune pe rolul instanțelor de judecată având ca obiect prestație tabulară, acea cerere fiind admisă. În prezent, începând cu anul 2008, imobilul respectiv figurează în evidențele creditorului ca având un alt proprietar, din acel an impozitele fiind plătite de persoana fizică menționată. Totodată, începând cu anul 1999, în fiecare an a fost depusă o cerere la sediul creditorului cu privire la acest aspect, precum și cine este noul proprietar. Oricum, accesoriile aferente acestei sume sunt evidențiate ca fiind calculate și pentru perioada care a început după înregistrarea persoanei fizice în evidențele creditorului ca plătitor de impozit. În acest context, s-ar impune o recalculare a impozitului datorat și a accesoriilor respective. D. acest creditor acceptând să execute dispozitivul sentinței civile prin care persoana fizică devenea proprietar, practic a fost de acord și cu prima vânzare care s-a efectuat în anul 1999 și cu cea de-a doua vânzare efectuată în anul 2004, hotărârea respectivă ținând loc de act autentic pentru ambele vânzări. Practic, ca urmare a acceptării înregistrării transferului dreptului de proprietate în baza sentinței menționate, a acceptat că impozitul restant se plătește de fiecare din cei trei proprietari succesivi pentru perioada în care aceștia au deținut dreptul de proprietate. Mai mult, în legătură cu aceste debite restante, creditorul ar fi trebuit să emită titluri de creanță, titluri care trebuiau să fie opozabile debitoarei. Or, în prezent aceste titluri nu se regăsesc în actele aferente cererii de admitere a creanței. O altă parte din creanța solicitată de către acest creditor se referă la un alt imobil înstrăinat în anul 2005 către o altă persoană fizică, tot în baza unui contract sub semnătură privată și a unei facturi. Dar, acest imobil estecompus dintr-o construcție edificată pe terenul statului și deținut de către debitoare în baza unui contract de concesiune. În legătura cu această construcție (care nu are teren aferent în proprietate) transferul dreptului de proprietate s-a realizat în momentul în care s-a încheiat contractul și s-a emis factura fiscală, deoarece doar pentru transferul dreptului de proprietate cu privire la terenuri este necesară forma autentică a contractului de vânzare cumpărare. Or, în speță, imobilul respectiv este compus doar din clădire, nu și din teren, astfel încât transferul s-a realizat în momentul emiterii facturii fiscale și a încheierii contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată. Referitor la acest imobil, cumpărătorul, persoană fizică, urmează să se înregistreze în evidențele creditorului, astfel încât acesta va achita atât impozitul restant, cât și amenda care se impune pentru declararea târzie a contractului. Ceea ce trebuie menționat este faptul că în ambele cazuri, prin emiterea facturii fiscale și a încasării prețului (toate aceste operațiuni fiind înregistrate la timpul respectiv în contabilitatea debitoarei) bunurile respective au fost scoase din patrimoniul societății și transpuse în patrimoniul altor persoane. Într-adevăr, în ceea ce privește cel de-al doilea imobil, persoana fizică nu a declarat contractul, dar în prezent se fac demersuri în acest sens, iar cumpărătorul urmează să achite toate sumele restante. Trebuie învederat și faptul că acest cumpărător a achitat periodic redevențele aferente concesiunii. Sub aspect de ordin procedural referitor la certitudinea creanței așa cum apare detaliat în declarațiile de creanță, în data de (...) se depune de către creditoare o cerere rectificativă de înscriere la masa credală pentru suma de 155.207 lei, sumă care s-ar regăsi pe anexa cererii. Pe anexa acestei cereri, la data de (...) apare un sold de 127.439 lei presupus a fi datorat de către debitoare. Or, așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, sumele de pe cererea rectificativă și cele de pe documentele justificative nu concordă. Așa cum se poate observa de pe titlurile executorii nr. 9971/(...) și nr.
11896/(...) acestea au fost emise către SC F. S.R.L. și nu către S.C. F. I. E. S.R.L., iar sediul societății este indicat ca fiind în B., județul C. SC F. I. E. S.R.L. nu a avut sediul social sau vreun punct de lucru în localitatea B.
Prin întâmpinare, creditorul municipiul C.-N. a solicitat respingerea contestației la tabelul preliminar al creanțelor, pe cale de excepție ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.
Prezent în instanță, lichidatorul judiciar al debitoarei, s-a opus admiterii contestațiilor, ca neîntemeiate, recunoscând însă că acea amendă de 6.000 de lei aplicată debitoarei a fost înscrisă, dintr-o eroare, ca fiind datorată și față de creditoarea D. C. și față de creditorul municipiul C.-N.
În primul rând, așa-zisa excepție a inadmisibilității contestațiilor, pe motiv că nu poate fi analizată, în cadrul acestei proceduri, temeinicia titlurilor executorii emise, aceasta este o chestiune ce ține de fondul cauzei, odată acceptat de către judecătorul sindic acest argument, el neputând duce decât la respingerea pe fond, a respectivelor contestații.
Analizând contestațiile formulate,judecătorul sindic le-a respins, ca neîntemeiate. A., așa cum prevede art. 66 din L. nr. 8., toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii, nefiind supuse analizării creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale. Or, creanțele contestate în prezenta cerere și pretinse de către D. C. și M. C.-N., sunt creanțe bugetare, stabilite prin titluri executorii, titluri care se regăsesc în dosarul de declarații de creanță din dosarul de fond și împotriva cărora existau căi speciale, administrativ-fiscale de atac, de care debitoarea nu s- a prevalat. Judecătorul sindic nu poate analiza, în cadrul procedurii contestării creanțelor declarate împotriva averii debitoarei aflată sub incidența Legii nr. 8.,temeinicia calculului și a argumentelor avute în vedere de către organele fiscale atunci când au stabilit debitele pe care societatea trebuie să le achite statului.
Referitor la amenda de 6.000 de lei pe care a primit-o debitoarea, trecerea acesteia ca fiind datorată atât D. C. cât și M.ui C.-N. s-a realizat dintr-o eroare materială a lichidatorului judiciar, care a fost recunoscută, judecătorul sindic punându-i în vedere, la acest termen de judecată, să o rectifice.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitoarea SC F. I. E. S. prinadministrator special F. L., solicitând:
1. În principal, în temeiul art. 312 alin. 5 C. proc. civ., casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare T. comercial C.
2. În subsidiar, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii contestației formulate
Primul motiv de recurs este legat de încălcarea dreptului la apărare al debitoarei, prin nepunerea în discuția părților a excepției inadmisibilității contestației. A., deși instanța de fond precizează că respinge contestația ca neîntemeiată, ea o respinge, în realitate, ca inadmisibilă, fără a se mai pronunța fondului susținerilor debitoarei. Cu alte cuvinte, instanța a ridicat din oficiu o excepție de inadmisibilitate a contestației și a admis-o fără a o pune în discuția părților.
Pe de altă parte, dincolo de grava încălcare a drepturilor procedurale ale debitoarei de către instanța de fond, soluția instanței de fond este contrară legii.
A. 66 din L. nr. 8. nu interzice o verificare a realității și cuantumului creanțelor ce fac obiectul unor titluri executorii pe calea unei contestații la tabelul preliminar de creanțe. D. invocate de judecătorul sindic au un alt sens. Potrivit art. 66 din lege, creanțele constate prin titluri executorii nu sunt supuse procedurii de verificare obligatorie a creanțelor, prevăzută de art. 67 și următoarele din L. nr. 8.. Această verificare se realizează de către lichidatorul judiciar și nu poate fi confundată cu verificarea creanțelor pe calea unei contestații la tabloul preliminar, verificare realizată de judecătorul sindic, la cererea uneia dintre persoanele interesate.
Cu alte cuvinte, art. 66 clasifică creanțele în două categorii: cele cuprinse în titluri executorii și cele cuprinse în alte titluri. În primul caz, creanțele nu se verifică de către lichidatorul judiciar, care le trece în tabloul preliminar al creanțelor, în timp ce creanțele care fac parte din a doua categorie sunt supuse unor verificări, urmând să fie trecute pe tabloul creanțelor ținând cont de concluziile acestor verificări.
Indiferent însă de natura creanțelor trecute pe tabloul preliminar, ele pot face obiectul unor contestații, potrivit art. 73 din lege, care este extrem de precis în formulare, prevăzându-se dreptul persoanelor interesate de a formula contestații "cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar /. în tabelul preliminar de creanțe".
În aceste condiții, se poate facil constata că art. 66 din lege se referă la procedura de verificare a creanțelor anterior întocmirii tabelului preliminar de creanțe, în timp ce art. 73 din lege, pe care a fost întemeiată contestația debitoarei, se raportează la procedura de verificare a tuturor creanțelor după întocmirea tabloului preliminar, în vederea definitivării acestuia. O altă soluție ar fi absurdă, pentru că ar însemna ca, dacă o creanță este cuprinsă într-un titlu executoriu să nu poată fi niciodată verificată. Pentru a da un exemplu banal, ar însemna înscrierea unei astfel de creanțe pe tabloul definitiv chiar dacă a fost achitată ulterior emiterii titlului executoriu etc.
Apoi, în motivarea respingerii contestației debitoarei, judecătorul sindic a făcut trimite și la faptul că procedura după care ar fi putut să conteste sumele cuprinse în acele titluri executorii ar fi fost cea cuprinsă în codul de procedurăfiscală. Afirmația instanței de fond trebuie însă raportată la două aspecte care o fac să fie lipsită de orice bază legală.
În primul rând, amintește faptul că prezenta contestație la tabloul preliminar a fost formulată de către administratorul judiciar, nu de către debitor. Or, potrivit dispozițiilor pertinente ale codului de procedură fiscală, contestarea unor titluri executorii emise de organele fiscale poate fi realizată numai de către debitor, nu și de către terțe persoane, care ar putea deveni ulterior administratori judiciari.
Administrator judiciar este persoana care, în cursul procedurii de faliment, reprezintă interesatele acționarilor debitoarei, dar nu poate fi confundată cu aceasta din urmă. Pe cale de consecință, este nelegală respingerea unei contestații formulată de administratorul judiciar, pe motiv că o terță persoană nu a formulat o contestație în cadrul unei proceduri fiscale.
Pe de altă parte, trebuie menționat că societate a debitoare a fost dizolvată începând cu 2005, condiții în care nu avea capacitatea juridică de a se adresa instanțelor de judecată pentru a contesta titlurile executorii care i-au fost comunicate prin lichidator.
În subsidiar, în condițiile în care nu se va dispune casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, solicită să se constate faptul că, pentru motivele indicate pe larg în contestația formulată, aceasta este întemeiată, trebuind să fie admisă în întregime.
Creditoarele intimate D. C. și M. C.-N., reprezentat prin P., au formulat întâmpinări, prin care au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a apărărilorformulate, C.ea constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 9., pronunțată la data de (...) de Tribunalul Comercial Cluj, în dosarul nr.(...), s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului față de debitoarea SC F. I. E. S., CUI 6680348, numirea ca și lichidator judiciar a d-lui S. S. P. și ridicarea dreptului debitoarei de a-și mai conduce afacerile.
Prin contestația formulată în cadrul procedurii insolvenței, întemeiată pe prev. art. 73 alin. 1 din L. nr. 8., debitoarea, prin administrator special, a contestat tabelul preliminar al creanțelor sub aspectul cuantumului sumelor cu care au fost înscriși D. C. și M. C. N., solicitând judecătorului sindic să dispună excluderea de la masa credală a creanței în sumă de 117.447 lei solicitată de către D. C. și a creanței în sumă de 155.027 lei solicitată de M. C. N.
Prin sentința recurată, Tribunalul Comercial Cluj a respins contestația formulată pe motiv că instanța nu poate analiza cuantumul unor sume exprimate în titluri executorii, considerându-se că art. 66 din L. nr. 8. nu permite o astfel de analiză, având la dispoziție calea unor proceduri speciale, administrativ-fiscale de atac.
Un prim motiv de recurs este legat de împrejurarea că judecătorul sindic s- a pronunțat în temeiul prevederilor art. 66 alin. 2 din L. nr. 8., fără a analiza fondul contestatiei, încălcând astfel drepturile procesuale ale debitoarei.
C.ea constată că aceste critici nu pot fi reținute, intimatul M. C. N. relevând corect că judecătorul sindic a respins contestația debitoarei SC F. I. E. S., prin administratorul special F. L., ca neîntemeiată, iar nu pe cale de excepție, ca fiind inadmisibilă, pentru a fi incidentă în cauză problematica punerii în discuția părților a excepției inadmisibilității, pe care de altfel nu a ridicat-o din oficiu instanța de judecată, cum în mod eronat susține recurentul, ci a fost invocată de acest creditor prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei pentru termenul de judecată din data de (...).
Instanța de fond a opinat însă în sensul în care această excepție reprezintă de fapt o apărare de fond, și nu o excepție procesuală propriu-zisă, motiv pentru care a procedat în consecință.
Pe de altă parte, se afirmă cu temei că punerea în discuție a excepției invocate de creditor presupunea ca părțile să fie prezente sau reprezentate legal la termenul de judecată din data de (...), când a fost soluționată contestația, or, la respectivul termen de judecată, ca de altfel și la termenul de judecată din data de (...), recurenta, prin administrator special F. L., nu a uzat de dreptul la apărare prin angajarea unui apărător ales, avocatul G. H. A., prezentă la termenul de judecată din data de (...), neavând mandat din partea administratorul special F. L., ci din partea asociatului debitoarei, d-na F. L., care nu are nicio calitate în cadrul procedurii insolvenței. În aceste condiții, propria culpă a recurentului în neutilizarea in concreto a dreptului la apărare de care beneficiază in abstracto nu poate conduce la concluzia că judecătorul sindic i-ar fi încălcat vreun drept procesual.
În al doilea rând, intimata arată corect că maniera de interpretare a prevederilor art. 66 alin. 2 din L. 8., susținută de recurentă, este lipsită de fundament juridic. A. 66 alin. 2 din L. nr. 8. dispune expres faptul că nu sunt supuse procedurii de verificare creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.
Deși este reală distincția pe care recurenta o susține, în ceea ce privește câmpul de aplicare al prev. art. 66 alin. 2 și art. 73 alin. 1 din lege, neputând fi negat dreptul oricărei părți interesate de a contesta chiar și creanțele bugetare înscrise în tabelul preliminar, nu este mai puțin adevărat că jurisprudența este constantă în a aprecia că aceste texte trebuie interpretate și aplicate coroborat, judecătorul sindic neputându-se pronunța asupra caracterului datorat sau nedatorat al acestora, arogându-și astfel atribuțiile ce revin jurisdicției specializate în materia contenciosului fiscal.
A., dreptul de a contesta aceste creanțe nu poate fi negat de plano, însă limitările impuse de jocul normelor speciale în materie fiscală impun o soluție nuanțată, astfel încât judecătorul fondului să nu se pronunțe cu încălcarea prev. art. 11 alin. 2 teza inițială din L. nr. 8..
În practică, aceste texte legale au fost puse de acord atât între ele, cât și cu necesitatea respectării dreptului de acces la justiție, în maniera în care, dacă la contestația formulată în procedură se anexează și dovada demersurilor întreprinse în acord cu prev. art. 205 și urm. din OG nr. 92/2003, se face aplicarea prev. art. 73 alin. 3 teza finală din L. nr. 8., așteptându-se astfel ca jurisdicția specializată să se pronunțe, abia ulterior fiind definitivată situația acestei creanțe. O altă posibilă variantă ar putea fi reprezentată de apelarea la prev. art. 75 din lege, cu toate garanțiile instituite prin acestea.
Deși jurisprudența nu a fost constantă în a delimita sfera de incidență a prev. art. 11 alin. 2 din L. nr. 8., în niciuna dintre tezele susținute nu se neagă faptul că judecătorul sindic nu are în competență cereri și procese date prin legi speciale în competența unei anumite instanțe, cum este cazul în speță.
După cum s-a reținut în decizia ÎCCJ nr. 5/2009, „Din examinarea prevederilor art. 11 din L. nr. 8. care reglementează atribuțiile judecătorului sindic, rezultă fără echivoc intenția legiuitorului de a delimita atribuțiile jurisdicționale ale judecătorului sindic de cele de administrare a procedurii insolvenței, precum și de cele de gestiune, atribuții ce revin, în principal, administratorului judiciar, lichidatorului și celorlalți participanți la procedură.
Pe de altă parte, controlul judecătorului sindic se raportează numai la aspectele de legalitate, fără a avea în vedere și aspectele de oportunitate, ce cad în sarcina creditorilor și organelor acestora.
De asemenea, analizând prevederile alin. 1 al art. 11 din lege, care enumeră în mod expres „principalele atribuții ale judecătorului sindic";, se constată că aceste norme au un caracter exemplificativ și nu exhaustiv, deoarece prin conținutul dispozițiilor alin. 2 al aceluiași articol, se stabilesc judecătorului sindic noi atribuții ce privesc controlul asupra activității participanților la procedură, cu referire la actele și operațiunile care se desfășoară după deschiderea procedurii insolvenței.
Prin sintagma „procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței"; legiuitorul a avut în vedere toate acele cereri și procese care decurg din măsurile dispuse în cursul procedurii insolvenței.
Având în vedere multitudinea activităților specifice procedurii insolvenței, este imposibilă stabilirea concretă a tuturor operațiunilor ce au loc pe parcursul desfășurării insolvenței, întrucât acestea variază de la o situație juridică la alta sau de la un debitor la altul.
A., soluția aleasă de legiuitor este pe de o parte exhaustivă în sensul că nu limitează atribuțiile judecătorului sindic numai la cazurile concrete enumerate în alin. 1 al art. 11 din lege, ci are în vedere și controlul tuturor operațiunilor și actelor săvârșite de către administratorul judiciar, lichidator, debitori și alți participanți la desfășurarea procedurii precum și litigiile, procesele și cererile ce au legătură directă cu insolvența și sunt prevăzute de L. nr. 8..
În același timp, însă, această soluție legislativă este și restrictivă în sensul că judecătorul sindic nu are atribuții în soluționarea unei cereri ori acțiuni ce transcede procedurii insolvenței, respectiv realizarea unui drept, o pretenție, somație de plată, ori recuperarea unei creanțe, operațiuni care nu sunt prevăzute în mod expres de L. nr. 8., fiind reglementate prin dispozițiile dreptului comun și aparținând competenței judecătorului de fond...";.
Or, aceste statuări sunt pe deplin valabile, pentru identitate de rațiune, și în ce privește contestarea legitimității și cuantumului creanțelor bugetare, astfel de cereri excedând în mod evident, datorită specificului dreptului fiscal, sferei proceselor de natură juridică aferente procedurii insolvenței.
Plecând de la aceste premise, C.ea constată că intimatele relevă corect că, în baza prevederilor art. 141 alin. 2 din OG. nr. 92/2003, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plata prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevazut de lege, aceste dispoziții trebuind coroborate cu cele ale art. 205 și urm. din același act normativ.
Cu toate că debitoarea a relevat că titlurile executorii invocate de către cei doi creditori nu au fost emise în baza unor titluri de creanță, inexistența sau nelegala comunicare a acestora nu pot fi analizate de către judecătorul sindic, ele putând face fie obiect al unei contestații administrative, în acord cu prev. art. 205 alin. 1 teza finală din OG nr. 92/2003, fie motiv pentru demararea procedurii administrative prealabile, din moment ce se afirmă implicit că termenul de 30 de zile nu a început să curgă, în condițiile nelegalei comunicări a actelor administrativ fiscale.
Or, în contextul în care debitoarea nu a procedat astfel, intimatele arată cu temei că suma înscrisă de către lichidatorul judiciar este exceptată de la verificarea acesteia și de la tranșarea pe fond de către judecătorul sindic, în cadrul procedurii insolvenței, în conformitate cu dispozițiile art. 66 din L. nr. 8..
Ca atare, se concluzionează corect că nu a putut fi primită contestația la tabelul preliminar împotriva creanțelor bugetare, deoarece debitoarea, deși nu a întreprins niciunul dintre demersurile pe care le avea la dispoziție în acord cu normele fiscale, a solicitat judecătorului sindic să se pronunțe cu privire la aspecte referitoare la legalitatea calculului creanței, în condițiile în carejudecătorul sindic nu are căderea de a verifica dacă organul fiscal a aplicat în mod corect dispozițiile Codului Fiscal și nici dacă majorările de Î. calculate potrivit art. 119 din OG. nr. 92/2003 au fost percepute în mod corect. Nu se poate accepta ca abia în cadrul procedurii insolvenței debitoarea să invoce necesitatea recalculării creanțelor fiscale înregistrate pe tabelul creditorilor, în condițiile în care Codul de procedură fiscală menționează în mod expres care sunt procedurile de care se poate prevala un contribuabil nemulțumit de modalitatea în care organul fiscal a stabilit în sarcina sa o obligație fiscală. Ducând mai departe acest raționament, se susține cu temei de către intimate că scopul dispozițiilor art. 66 alin. 2 din L. nr. 8. nu este acela de a crea un regim privilegiat creanțelor bugetare ori autorităților publice, în general, în raport cu alți creditori, ci recunoașterea puterii unui titlu executoriu, în sensul că o creanța cuprinsă prin acesta nu mai poate fi reevaluată ori cenzurată în cadrul procedurii.
Aceste prevederi legale nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici dreptul de proprietate privată al debitorului, întrucât înscrierea la masa credală se face doar în scopul acoperirii unor creanțe legale, iar nu în vederea diminuării patrimoniului social fără rațiune juridică și în prejudiciul debitorului aflat în situația specială de insolvență.
În același timp, nu pot fi primite argumentele recurentei referitoare la faptul că contestația la tabelul preliminar a fost formulată de administratorul judiciar, nu de către debitoarea SC F. I. E. S., și că contestarea titlurilor executorii emise de organele fiscale poate fi realizată numai de către debitor. În plus se susține faptul că societatea comercială, fiind dizolvată la data la care au fost emise aceste titluri executorii, nu avea capacitate juridică de a se adresa instanțelor de judecată pentru a contesta aceste înscrisuri.
În acest context, C.ea constată, de pe o parte, că prezenta cerere nu a fost formulată de lichidatorul judiciar, ci chiar de debitoarea SC F. I. E. S., prin administrator special F. L., în baza competențelor conferite acestuia de art. 3, pct. 26 din lege.
De altfel, judecătorul sindic în mod corect a apreciat că, din această perspectivă, a fost legal sesizat, dând deplină eficiență textelor legale care reglementează atribuțiile administratorului special și care nu are, în nume propriu, calitatea de a formula o astfel de cerere.
Pe de altă parte, intimatul M. C. N. arată corect că Decizia de impunere nr.
115233/(...) a fost comunicată reprezentatului legal al debitoarei ( art. 253 și 254
L. 31/1990), având în vedere că aceasta de afla în stare de lichidare, respectiv lichidatorului judiciar S. S., prin urmare debitoarei însăși, debitoare care făcea obiectul respectivei inspecții fiscale.
Mai mult, din înscrisul depus la fila 21 din dosarul de fond, rezultă că sunt reale afirmațiile conform cărora asociatul debitoarei, F. L., a refuzat la data de (...) primirea deciziei de impunere, motivat de faptul că acest act administrativ fiscal trebuie comunicat d-lui lichidator S. S.
Articolul 233 alin. 4 din L. nr. 31/1990 menționează expres faptul că o societate comercială aflată în dizolvare judiciară își păstrează capacitatea juridică până la finalizarea lichidării, or, în speță, debitoarea SC F. I. E. S., deși aflată în dizolvare, ulterior în lichidare judiciară în baza Legii nr. 31/1990, și-a păstrat capacitatea pentru a se adresa instanțelor de judecată în vederea contestării titlurilor prin care i-au fost puse în sarcină creanțele bugetare în litigiu, cererile putând fi formulate prin lichidator.
Pe de altă parte, modul în care acesta și-a îndeplinit atribuțiile ce-i reveneau, atât anterior, cât și ulterior deschiderii procedurii de insolvență, nu poate fi imputat judecătorului sindic.
Drept consecință, în baza prev. art. 8 din L. nr. 8., art. 312 alin. 1 C.pr.civ., recursul declarat de către debitoare va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de SC F. I. E. S., prin administrator special împotriva sentinței civile nr. 3238 din (...) pronunțată în dosar nr. (...) al T. S.izat
C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
{ F. |
Președinte, S. Al H. | Judecător, M. B. | Judecător, F. T. |
Grefier, A. B. |
}
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.fond: I. Păcurar
| ← Decizia nr. 658/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 2407/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
