Decizia nr. 6566/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a1
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6566/2012
Ședința de la 11 S. 2012
C.pletul compus din: PREȘEDINTE D. P. Judecător A.-I. A. Judecător C. I. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de creditoarea SC C. R. S. împotriva sentinței civile nr. 6263 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S.izat C. în contradictoriu cu intimații SC T. S. T. S. , SC T. S. T. S. PRIN LICHIDATOR J. S. I., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată .
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. Șandor O. în reprezentarea intereselor recurentei cu împuternicire avocațială aflată la fila 13 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat taxa judiciară de timbru în valoare de 60 de lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
C., din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din L. nr.8. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Nemaifiind alte cereri de formulat, C. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului. Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului modificarea sentinței recurate în sensul admiterii contestației formulate pentru motivele expuse pe larg în scris. În susținere se arată că creanța de 243.950 lei este născută în sarcina debitoarei prin vânzarea bunului care făcea obiectul contractului de închiriere încheiat pentru o perioadă de 3 ani, acest contract a fost denunțat de către lichidator a cărui valoare se regăsește în factura storno. C. reține cauza în pronunțare. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 6263 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S.izat C. s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de contestatoarea SC C. R. S. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în conformitate cu art. 3 pct. 18 din L. nr. 8., tabelul suplimentar cuprinde toate creanțele născute după data deschiderii procedurii și până la data începerii falimentului, acceptate de către lichidator, în urma verificării acestora. Prin sentința comercială nr. 374/(...), s-a dispus intrarea debitoarei SC T. S. T. S. în faliment, ca urmare a nereușitei planului de reorganizare, stabilindu-se totodată termenele pentru declararea creanțelor suplimentare. De asemenea, instanța reține dispozițiile art. 64 alin.6 din L. nr. 8., creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Analizând cele două texte de lege mai sus citate, se observă faptul că acestea vizează creanțele născute în aceeași perioadă, respectiv cea cuprinsă între data deschiderii procedurii generale și până la începerea falimentului, (evident a falimentului în procedura generală, întrucât creanțele născute între data deschiderii procedurii și până la intrarea în procedură simplificată sunt reglementate de disp. art. 3 pct. 3, teza finală), similară perioadei vizate de art. 64 alin.6, respectiv perioada de observație și cea a procedurii reorganizării judiciare. În acest sens, de altfel, cel din urmă text prevede faptul că nu este necesară înscrierea la masa credală, însă din modalitatea de formulare, rezultă fără echivoc că o asemenea înscriere nu este nici interzisă, cu atât mai mult cu cât dispozițiile legale care reglementează tabelul suplimentar și respectiv tabelul definitiv consolidat, nu au fost abrogate prin actul normativ prin care a fost introdus alin.6 a art. 64. Așadar, împrejurarea că în cauză creanțele suplimentare au fost înscrise într-un tabel, inclusiv creanța în litigiu, nu vatămă în nici un fel drepturile creditorilor, întrucât înscrierea creanțelor în tabelul suplimentar sau plata acestora în condițiile reglementate de art. 64 alin.6, respectiv din documentele din care rezultă, se realizează sub forma distribuirii de sume, în condițiile reglementate de disp. art. 121 și respectiv 123 din L. nr. 8.. Din această perspectivă, instanța a apreciat că nu pot fi primite susținerile contestatoarei exprimate oral în fața instanței, potrivit cărora plata în condițiile art. 64 alin.4 din L. nr. 8. s-ar efectua cu prioritate, întrucât textul arătat nu conține nici o dispoziție derogatorie de la distribuirea reglementată de textele anterior indicate, care să-i confere vreo prioritate în sensul celei reiterate de către contestatoare. Distincția arătată de contestatoare, ar constitui o excepție de la ordinea de prioritate reglementată de L. nr. 8. și, în mod evident o asemenea excepție ar fi trebuit reglementată în mod expres de către legiuitor. Rezultă așadar că, indiferent dacă creanța a fost înscrisă într-un tabel suplimentar sau urmează a fi achitată din documentele din care rezultă, plata se realizează pe baza unui plan de distribuire, în condițiile reglementate de disp. art. 121 și respectiv 123 din L. nr. 8.. Din toate considerentele expuse, a opiniat judecătorul sindic, rezultă că creanța declarată de contestatoarea SC C. R. S., a luat naștere în perioada cuprinsă între data deschiderii procedurii insolvenței și cea a trecerii debitoarei în faliment, ca urmare a nereușitei planului de reorganizare, fiind în mod corect înscrisă în tabelul suplimentar, înscrierea nefiind rezultatul unei erori esențiale, în sensul reglementat de art. 75 alin.1 din L. nr. 8.. Pentru considerentele arătate în temeiul disp. art. 75 din L. nr. 8., judecătorul sindic a respins ca neîntemeiată contestația formulată de contestatoarea SC C. R. S. Împotriva acestei hotărâri, pârâta S. C. R. S. C.-N. a declarat recurs, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii recurate ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii și admiterea contestației formulate de pârâtă. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., pârâta a arătat că prin semnarea contractului de închiriere nr. 2 din data de 4 ianuarie 2010, locatarul C. R. a luat în chirie de la locatorul T. S. T., în schimbul sumei de 10.250 lei lunar, utilajele din anexa 1 la contract (cabina de sablare, cabina de vopsire, electrocompresor de aer), perioada contractuală a fost stabilită la 3 ani, valabilitatea convenției dintre părti întinzându-se de la data de (...) până la data de (...). Întrucât la data semnării contractului locatorul se afla în procedura insolventei, chiria a fost plătită integral în avans potrivit art. 3.3 pe baza facturii fiscale nr. 20/(...) emise de către T. S. T. La data de 7 februarie 2011, după deschiderea procedurii de faliment față de societatea T. S. T. la data de 27 ianuarie, lichidatorul judiciar a notificat pârâta de denuntarea unilaterala a contractului de închiriere utilaje nr. 2/(...), în temeiul prev. art. 86 alin. 1 din L. nr. 8., potrivit cărora lichidatorul poate să denunțe orice contract atâttimp cât obligațiile izvorâte din acesta nu au fost executate în integralitate sau substanțial de către toate părtile implicate. Apoi, a arătat pârâta, la data de 9 mai 2011 a semnat cu T. S. T. prin lichidator judiciar contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect bunurile care anterior fuseseră închiriate în baza contractului nr. 2/(...), devenind proprietar cu drepturi depline asupra bunurilor ce au făcut obiectul închirierii, precum si asupra altor bunuri din patrimoniul debitoarei. T., ca urmare a denunțării si a vânzării utilajelor ce făceau obiectul contractului, locatorul/debitoarea s-a aflat în imposibilitatea de a-si mai putea executa obligațiile asumate prin contractul de închiriere pentru perioada (...)-(...) (20 luni). Acest fapt, corelat cu achitarea în avans a chiriei pe întreaga perioada contractuală, a dat naștere unei creanțe în sumă de 243.950 lei, reprezentând chirie utilaje achitată în plus de către pârâtă pe cele 20 luni rămase din perioada contractuală. A mentionat pârâta că pentru perioada (...) (data denunțării) - (...) (data vânzării) nu se solicita chiria achitată în avans, întrucât în această perioada bunurile închiriate s-au aflat în posesia sa. Aceasta creanță a luat naștere la data vânzării utilajelor (9 mai 2011) după intrarea debitoarei T. S. T. în faliment la data de 27 ianuarie 2011, iar din acest motiv creanța solicitată de 243.950 lei este o creanță curentă. A precizat pârâta că în suma totală de 742.310,2 lei înscrisă în tabelul suplimentar de creanțe se regăsește si suma de 215.250 lei reprezentând neexecutarea de către debitoare a 21 luni din contractul de închiriere, însă creanța sa ar fi trebuit înscrisă în tabelul suplimentar doar cu suma de 527.060,2 lei, cealaltă creanță fiind una curenta, născută după intrarea debitoarei in faliment, iar potrivit art. 3 pct. 18 "tabelul suplimentar cuprinde toate creanțele născute după data deschiderii procedurii generale si până la data începerii procedurii falimentului". Prin urmare, dat fiind că suma cu care a fost înscrisă în tabelul suplimentar este una eronată, pârâta a solicitat pe calea contestației formulate modificarea/rectificarea acestuia în sensul păstrării sumei de 527. 060,2 lei reprezentând contravaloare chirie restanta si eliminării sumei de 215.250 lei reprezentând lipsa de folosință a utilajelor pe o perioada de 21 de luni. C. reprezentând neexecutarea obligației de punere a utilajelor la dispoziția pârâtei este în cuantum de 243.950 lei potrivit facturii storno emise de către debitoare si a luat naștere la data de 9 mai 2011, după intrarea in faliment, fiind o creanță curentă. Pârâta a formulat contestație întrucât lichidatorul judiciar i-a învederat că nu va putea proceda la plata creanței sale atât timp cât aceasta este înscrisă în tabelul suplimentar de creanțe. În privința sentinței recurate, pârâta consideră că instanța de fond a plecat de la constatarea greșită că "creanta declarata de contestatoarea C. R. a luat naștere în perioada cuprinsă între data deschiderii procedurii insolventei si cea a trecerii debitoarei în faliment, fiind înscrisă în mod corect în tabelul suplimentar". Pe lângă faptul că această constatare nu este motivată prin raportare la actele depuse în probațiune, pârâta consideră că este și eronată întrucât este incontestabil că creanța sa a luat naștere la data la care s-a procedat la vânzarea bunurilor, adică la data de 9 mai 2011, punct de vedere împărtășit si de către lichidatorul judiciar atât în notele scrise depuse la data de 23 iunie 2011 cât si in Raportul de activitate nr. 7 din data de 6 octombrie 2011. Tot în sentința atacată, instanța face o analiza comparativă a dispozițiilor art. 3 pct. 18 si a art. 64 alin. 6 din lege, constatând că cel din urmă text prevede faptul că nu este necesară înscrierea la masa credală, însă din modalitatea de formulare rezultă că o asemenea înscriere nu este nici interzisă. Pârâta este de acord cu faptul că în conformitate cu textul legal indicat creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observatie sau în procedura reorganizării urmează a fi plătite conform documentelor din care rezultă, însă în cazul de fata lichidatorul judiciar refuza sa facă aceasta plată atât timp cât creanța în sumă de 215.250 lei este înscrisa in tabelul suplimentar. Privitor la acest aspect, prin raportare la dispozițiile art. 3 pct. 18 si datfiind faptul ca creanța s-a născut după deschiderea falimentului, pârâta apreciază că aceasta nu trebuie să se regăsească în tabelul suplimentar de creanțe, fiind înscrisă astfel din eroare, motiv pentru care se impune rectificarea tabelului suplimentar al creanțelor în sensul eliminării sumei de 215.250 lei si a păstrării în dreptul C. R. doar a sumei de 527.060,2 lei ca si creanță născută după data deschiderii procedurii si pănă la începerea falimentului. În altă ordine de idei, a mai arătat pârâta, tribunalul concluzionează în mod greșit ca nu pot fi primite susținerile contestatoarei potrivit cărora plata în condițiile art. 64 alin. 4 din lege s-ar efectua cu prioritate, deoarece pârâta a susținut că suma de 243.950 lei ar urma a fi achitata potrivit dispozițiilor art. 121 si art. 123 din L. nr. 8., fiind o cheltuială aferenta vânzării bunurilor, nicidecum potrivit art. 64 alin. 4 care nu stabilește ordinea de prioritate a distribuirilor din averea debitoarei. Având în vedere cele expuse, pârâta a apreciat că suma de 215.250 lei trebuie achitată cu prioritate întrucât reprezintă o datorie născută în sarcina debitoarei prin vânzarea bunurilor care făceau obiectul contractului de închiriere, așadar o cheltuiala aferenta valorificării activelor din patrimoniul debitoarei, fapt care a generat o însărăcire în patrimoniul pârâtei care plătise chiria în avans pe întreaga perioadă contractuală. Prin urmare, tabelul suplimentar de creanțe, care conține creanțele născute după data deschiderii procedurii si până la data începerii falimentului, trebuie rectificat în sensul înlăturării sumei de 215.250 lei care a fost înscrisă în cuprinsul său din eroare. Intimații deși legal citați, nu s-au prezentat personal sau prin reprezentat în față instanței și nu au depus întâmpinări prin care să-și exprime poziția procesuală. Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, C. reține următoarele: Judecătorul sindic a reținut în mod legal dispozițiile art. 3 pct. 18 din L. nr. 8., care definesc tabelul suplimentar de creanțe ca fiind cel care cuprinde toate creanțele născute după data deschiderii procedurii și până la data începerii falimentului, acceptate de către lichidator, în urma verificării acestora. Recurenta are însă o opinie întemeiată atunci când susține că în mod greșit creanța în cuantum de 215.250 lei a fost calificată ca fiind o creanță născută între data deschiderii procedurii de insolvență și data începerii procedurii de faliment. În realitate, creanța în cuantum de 215.250 lei a recurentei a luat naștere la data la care s-a procedat la vânzarea bunurilor, adică la data de 9 mai 2011, după trecerea debitoarei în faliment, punct de vedere împărtășit si de către lichidatorul judiciar atât în notele scrise depuse la data de 23 iunie 2011 cât si in Raportul de activitate nr. 7 din data de 6 octombrie 2011. Trecerea debitoarei în faliment s-a produs anterior, la data de (...) prin pronunțarea sentinței comerciale 376/(...). Probele administrate confirmă faptul că, la data de 7 februarie 2011, după deschiderea procedurii de faliment față de societatea T. S. T., lichidatorul judiciar a notificat pârâta de denuntarea unilaterala a contractului de închiriere utilaje nr. 2/(...), în temeiul dispozițiilor art. 86 alin. 1 din L. nr. 8., potrivit cărora lichidatorul poate să denunțe orice contract atât timp cât obligațiile izvorâte din acesta nu au fost executate în integralitate sau substanțial de către toate părtile implicate. Ulterior, la data de 9 mai 2011 creditoarea recurentă a semnat cu T. S. T. prin lichidator judiciar contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect bunurile care anterior fuseseră închiriate în baza contractului nr. 2/(...), devenind proprietar cu drepturi depline asupra bunurilor ce au făcut obiectul închirierii. T., ca urmare a denunțării si a vânzării utilajelor ce făceau obiectul contractului, locatorul (debitoarea supusă procedurii de faliment) s-a aflat în imposibilitatea de a-si mai putea executa obligațiile asumate prin contractul de închiriere pentru perioada (...)-(...) (20 luni). Acest fapt, corelat cu achitarea în avans a chiriei pe întreaga perioada contractuală, a dat naștere unei creanțe în sumă de 243.950 lei, reprezentând chirie utilaje achitată în plus de către pârâtă pe cele 20 luni rămase din perioada contractuală. A mentionat recurenta că pentru perioada (...) (data denunțării) - (...) (data vânzării) nu a solicitat chiria achitată în avans, întrucât în această perioada bunurile închiriate s-au aflat în posesia sa. Starea de fapt confirmă faptul că aceasta creanță a luat naștere la data vânzării utilajelor (9 mai 2011) după intrarea debitoarei T. S. T. în faliment la data de 27 ianuarie 2011, iar din acest motiv creanța solicitată de 243.950 lei este o creanță curentă născută în perioada falimentului, iar tabelul suplimentar de creanțe, potrivit textului art. 3 pct. 18 anterior citat cuprinde doar creanțe născute în perioada de observație până la începerea procedurii falimentului. De asemenea, judecătorul sindic a citat și reținut doar parțial dispozițiile art. 64 alin.6 din L. nr. 8., conform căruia creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, n e fiind n e ce sa ră în scrie rea la ma sa cred a lă . Potrivit însă tezei finale a acestui articol ,,prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanțele născute în procedura de faliment,, așa cum este cazul creanței analizate. Prin urmare, tabelul suplimentar de creanțe, care conține creanțele născute după data deschiderii procedurii si până la data începerii falimentului, trebuie rectificat în sensul înlăturării sumei de 215.250 lei care nu reprezintă o astfel de creanță și care a fost înscrisă în cuprinsul său din eroare. Pentru toate aceste motive, în baza art. 304 alin. 1 punctul 9 C.p.c. instanța va admite recursul declarat și va modifica sentința recurată în sensul că va admite contestația formulată de contestatoarea S. C. R. S., în contradictoriu cu debitoarea S. T. S. T. S. prin lichidator SC. S. I. și, în consecință va elimină din tabelul suplimentar de creanțe al debitoarei suma de 215.250 lei. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII D E C I D E: Admite recursul declarat de pârâta S. C. R. S. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 6263 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C.ercial C. pe care o modifică în sensul că admite contestația formulată de contestatoarea S. C. R. S., în contradictoriu cu debitoarea S. T. S. T. S. prin lichidator SC. S. I. și, în consecință, elimină din tabelul suplimentar de creanțe al debitoarei sume de 215.250 lei. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 11 septembrie 2012. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, D. P. A. A. I. C. I. Red.A.A.I./ (...). Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: N.Koșa GREFIER, M. N. ȚAR
| ← Decizia nr. 5218/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 3540/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
