Decizia nr. 7005/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA a II-a CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. (...)/a1

DECIZIA CIVILĂ NR.7005/2012

Ședința din data de 24 septembrie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. S.

JUDECĂTOR: C. P. JUDECĂTOR: A. M. C. G.: V. D.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții A. O. D. și G. R. împotriva sentinței civile nr. 3558 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M., în contradictoriu cu intimata SC V. S. prin lichidator judiciar E. I., având ca obiect angajarea răspunderii conform art. 138 din L. 85/2006 .

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este legal timbrat cu 60 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.

S-a făcut cauzei, după care Curtea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 8 din L. nr. 85/2006 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

C U R T E A

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3558 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M. a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta E. I. din B. M., în calitate de lichidator al SC V. S. B. M., împotriva pârâților A. O. D. domiciliat în B. M., Aleea Jupiter nr. ½ și G. R. în calitate de administratori ai debitoarei SC V. S. B. M., aflată în procedură și, în consecință:

Pârâți au fost obligați în solidar să suporte cu averea proprie, pasivul debitoarei falite reprezentând creanțele declarate în faliment, în cuantum de

7.628,00 lei.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut, în esență, că din rapoartele întocmite de lichidator rezultă că în ciuda demersurilor întreprinse, pârâții în calitate de asociați și administratori statutari, nu i-au pus la dispoziție actele și documentele contabile ale societății, respectiv situația bunurilor acesteia în vederea valorificării lor în procedură și acoperirii creanțelor declarate în dosarul de faliment.

Din bilanțul pe anul 2006 publicat pe site-ul M. F. P. rezultă că societatea avea active circulante în valoare de 6.704 lei din care casa și conturi în bancă de 5.923 lei, creanțe de 781 lei. Veniturile societății erau în sumă de 24.859 lei iar cheltuielile de 26.954 lei, datorii de 24.633 lei și o pierdere de 2.095 lei.

De asemenea, în anul 2007, societatea avea active circulante în cuantum de 5.849 lei, respectiv casa și conturi în bancă de 3.918 lei, creanțe de 1.931 lei.

În perioada (...) - (...), pe baza bilanțului contabil și contului de profit și pierdere depus la D. M. dar și la lichidator, societatea debitoare nu a desfășurat activitate, fiind depuse și trei chitanțe reprezentând plăți către Trezoreria B. M. în sumă de 500 lei către bugetul consolidat al statului.

Conform dispozițiilor art. 27 al. 1 din L. insolvenței, debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus normelor prezentei legi, în termen de maxim 30 zile de la apariția stării de insolvență, lucru pe care debitoarea SC V. S. B. M. nu l-a făcut, situație în care nu pot fi primite apărările invocate de pârâți.

În contextul celor arătate și având în vedere că administratorii statutari nu au pus la dispoziția lichidatorului actele și documentele contabile, respectiv situația bunurilor societății, judecătorul - sindic a apreciat că pârâții au folosit bunurile societății în interes personal sau al altor persoane, au dispus continuarea activității care ducea, în mod vădit la încetarea de plăți, nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea, au făcut să dispară unele documente contabile sau au ținut o contabilitate fictivă, respectiv au ascuns o parte din activul persoanei juridice aflată în procedură, lichidatorul fiind în imposibilitate să-l lichideze conform atribuțiilor sale reglementate de L. insolvenței.

Din perspectiva celor de mai sus, tribunalul a considerat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 138 al. 1 lit.a, c, d și e din L. 85/2006 privind procedura insolvenței cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul

- sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitoarei, persoană juridică, ajunsă în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitoarei, dacă aceștia au săvârșit una dintre faptele enumerate de textele de lege menționate.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții A. O. D. și G. R., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței, iar pe fond respingerea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de intimata E. I., ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, recurenții arată că instanta de fond nu s-a pronuntat in niciun fel raportat la sustinerile si apararile formulate rezumandu-se doar a preluat textual in motivarea sentintei sustinerile intimatei , sustineri care in mod concret nu au avut niciun suport probator. Astfel din bilantul contabil aferent anului 2006 rezulta o valoare a activelor circulante in cuantum de 6.704 lei din care casa si conturi in banca de 5.923 lei, creante de 781 lei. In anul 2007 conform bilantului societatea avea active circulante in cuantum de 5.849 lei ( adica o diferenta de 855 lei) respectiv casa si conturi in banca de 3.918 lei ( o diferenta de 2.005 lei) si creante de

1.931 lei. Singura justificare a intimatei este diferenta de 2.005 lei din contul casa in lei insa acesta nu poate duce la ideea ca nu exista justificare atata timp cat nu s-a solicitat. Mai mult, platile efectuate in cuantum de 4.589 lei in data de (...) conform chitantei seria T57 nr. 2344874 pe langa suma de

500 lei nu a fost luata in considerare de catre instanta.

Societatea nu detine bunuri si nici nu a detinut vreodata bunuri astfel incat nu avea ce sa ascundă lichidatorului, iar atata timp cat fata de organele competente s-au depus actele contabile in intregime pana in (...) contabilitatea a fost intocmita si tinuta in conformitate cu prevederile legale. Este de precizat imprejurarea in care societatea nu a mai desfasurat activitate economica incepand cu anul 2008 .

Motivarea instantei de fond este lapidara si nu aduce niciun suport probator pe care se intemeiaza. Se observa faptul ca textul actiunii introductive a intimatei se regaseste in motivarea sentintei.

Pe fondul actiunii, au prezentat o serie de argumente teoretice cu privire la antrenarea răspunderii în temeiul art.138 lit. a și c din L. 85/2006.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art.304, art.3041C.proc.civ., instanța constată următoarele:

Potrivit art.138 alin.1 lit. a și d din L. nr.85/2006 (textele legale pe care lichidatorul debitoarei SC V. S. și-a întemeiat acțiunea), judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitoarei ajunsă în insolvență să fie suportat de către administratorul societății, dacă se dovedește că acesta a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane și nu a ținut o contabilitate în conformitate cu legea.

În speță, curtea apreciază că judecătorul sindic a reținut judicios întrunirea elementelor răspunderii administratorilor pe terenul art.138 alin.1 lit.a și d din L. 85/2006 și a dispus obligarea acestora în solidar la acoperirea pasivului debitoarei.

Astfel, referitor la faptele prevăzute de lit.a, curtea observă că judecătorul sindic a reținut în sarcina pârâților că nu au prezentat situația bunurilor societății, apreciind astfel că aceștia au ascuns o parte din activul acesteia. Curtea reține, însă, suplimentar, faptul că din raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la insolvența debitoarei întocmit de lichidator la data de (...) rezultă că activele circulante ale societății au scăzut în anul 2007 față de anul 2006, fără ca recurenții să prezinte documente justificative în acest sens. De asemenea, atât în anul 2006, cât și în anul

2007, societatea a înregistrat pierdere la finalul anului fiscal. Prin urmare, Curtea apreciază că, în lipsa unor dovezi privind utilizarea acestor sume de bani în interesul societății, nejustificarea destinației acestor sume de bani constituie un fapt conex pe baza căruia se poate prezuma în condițiile art. 1203 C.civ. că au fost folosite în interesul propriu al administratorilor. Sub acest aspect, nu poate fi reținută critica recurenților conform căreia suma nu a fost justificată întrucât nu s-a solicitat acest lucru. Dimpotrivă, orice diferență de sumă din conturile societății trebuie să fie oricând justificabilă cu documente care să se regăsească în evidențele acesteia, administratorilor revenindu-le, de asemenea, obligația de a întocmi și păstra astfel de documente, astfel cum se va argumenta în cele ce urmează.

Nu poate fi reținută nici plata sumei de 4589 lei cu chitanța TS7 nr.2344874, întrucât a fost efectuată după dizolvarea debitoarei, iar faptele reținute în sarcina pârâților sunt anterioare acestui moment.

În consecință, întrucât la momentul deschiderii procedurii nu existau active care să acopere pasivul debitoarei, se poate considera că starea de insolvență se datorează inclusiv faptului că aceste active au fost folosite în interesul administratorilor și nu în interesul societății, astfel cum s-a reținut în considerentele ce preced.

Referitor la faptele prevăzute de lit.d, curtea reține că administratorii sunt răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, acest lucru fiind o garanție pentru creditorii societății, care ar putea verifica dacă operațiunile efectuate au fost legale și dacă și-ar putea recupera creanțele din bunurile înregistrate în contabilitate. Prin neținerea unei contabilități în conformitate cu legea (concluzie ce rezultă din nepredarea tuturor actelor contabile, deși s-au efectuat notificări în acest sens), obligație de care răspund, potrivit art.10 din L. 82/1991, administratorii societății, s-au creat premisele intrării în starea de insolvență, întrucât aceștia ar fi putut, în caz contrar, să sesizeze dificultățile cu care se confrunta debitoarea și să ia măsurile necesare pentru redresare, fiind eliminate astfel premisele intrării în incapacitate de plată. Mai departe, se prezumă, relativ, și existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs care constă în pasivul înregistrat în tabelul de creanțe. P. putea fi răsturnată de către recurenții - pârâți cu orice mijloc de probă, însă aceștia nu au făcut dovada contrară nici în fața judecătorului sindic și nici în recurs.

Recurenții au susținut faptul că, pe lângă unele documente contabile care figurează în procesul - verbal încheiat la data de (...) (bilanț contabil și balanța la data de (...)), aveau asupra lor și alte documente pe care lichidatorul nu a dorit să le preia - curtea nu poate da eficiență unei asemenea susțineri necoroborate cu vreo probă în acest sens. De altfel, recurenții au mai susținut și că au depus la organele fiscale toate documentele prevăzute de lege. Curtea observă, însă, că revenea pârâților obligația de a face proba predării către lichidator a tuturor documentelor prevăzute de art.28 alin.1 din L. 85/2006, în lipsa acesteia, se prezumă că nu a fost ținută o contabilitate conformă cu legea, fapt care rezultă și din inexistența unor documente justificative pentru diminuarea activelor societății. Tot acest complex cauzal a condus, astfel cum s-a reținut, la încetarea de plăți și la înregistrarea unei creanțe neachitate deținute de creditoarea A. F. P. B. M.

Având în vedere considerentele expuse, curtea constată că răspunderea solidară a administratorilor debitoarei SC V. S. a fost corect antrenată în temeiul art.138 alin.1 lit.a și d din L. 85/2006, astfel că, în temeiul art.8 din L. 85/2006 și art.312 C.proc.civ., va respinge recursul ca neîntemeiat, cu consecința menținerii sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de pârâții A. O. D. și G. R. împotriva sentinței civile nr. 3558 din (...) pronunțate în dosarul nr.(...)/a1 al T.ui M., pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

M. S. C. P. A. M. C.

G. V. D.

Red. C.P./Dact. GC

2 ex/(...)

Jud. primă instanță: V. I.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia nr. 7005/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)