Decizia nr. 7006/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA a II-a CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. (...)/a1

DECIZIA CIVILĂ NR. 7006/2012

Ședința din data de 24 septembrie 2012

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M. S. JUDECĂTOR: C. P. JUDECĂTOR: A. M. C. G.: V. D.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul V. A., împotriva sentinței civile nr. 2081 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M., în contradictoriu cu intimata SC D. S. prin administrator judiciar AA T. I. I., având ca obiect angajarea răspunderii conform art. 138 din Legea 85/2006.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este legal timbrat cu 60 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.

S-a făcut cauzei, după care Curtea, în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 85/2006 este competentă general, material

și teritorial în a soluționa prezentul recurs. Din oficiu, în temeiul art. 301

C.pr.civ. invocă excepția tardivității promovării recursului și reține cauza în pronunțare pe cererea de repunere în termen și pe excepție.

C U R T E A

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2081 din (...), Tribunalul Maramureș a admis cererea formulată de AA T. I. I., lichidatorul debitoarei SC D. S. și a obligat pe pârâtul V. A. să suporte cu averea proprie parte din pasivul debitoarei, în cuantum de 68.482,99 lei. Sentința a fost comunicată pârâtului la data de (...) prin afișare la domiciliul acestuia, astfel cum rezultă din dovada aflată la fila

17.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul V. A., înregistrat la Tribunalul Maramureș la data de (...), însoțit de o cerere de repunere în termenul de declarare a recursului.

În motivarea acestei cereri, recurentul arată că a luat la cunoștință de existența sentinței civile nr.2081/2012 în data de (...), întrucât a fost plecat din țară în perioada (...) - (...). De asemenea, arată că modul de comunicare a hotărârii este neconform art.86 C., întrucât, pe de o parte, din dovada de primire și procesul - verbal de predare nu rezultă clar dacă aceasta a fost comunicată prin afișare sau a fost predată unei persoane necunoscute, iar, pe de altă parte, salariatul Poștei Române nu este agent procedural, astfel că nu putea realiza comunicarea prin afișare. Mia mult, de fapt hotărârea nu a fost afișată, asigurându-se vizibilitatea acesteia, ci a fost lăsată în cutia poștală.

Analizând cererea de repunere în termenul de declarare a recursului, instanța constată că recurentul a susținut că a luat la cunoștință de soluția recurată la data de (...), întrucât a fost plecat din țară în perioada (...) - (...).

Lipsa de la domiciliu nu este, însă, o împrejurare de natura celor prevăzute de art.103 C. care să impună repunerea recurentului în termenul de recurs, astfel că instanța nu îi va conferi eficiență.

Mai departe, curtea va analiza modul de îndeplinire a procedurii de comunicare a hotărârii recurate prin prisma criticilor aduse de recurent.

În primul rând, curtea reține că între Poșta Română și Ministerul

Justiției este încheiat un protocol (nr. TP 103/P/5136/2009) care asigură efectuarea serviciilor de comunicare de acte procedurale prin intermediul agenților poștali în aceleași condiții în care s-ar efectua comunicarea prin intermediul agenților procedurali. În acest sens, factorul poștal completează procesul - verbal care reprezintă dovada de comunicare a procedurii de citare cu mențiunile care corespund realității, un astfel de act având forța probantă a unui înscris autentic, potrivit art.1171 din Codul civil din 1864 (text legal în vigoare până la momentul intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă). Prin urmare, mențiunea făcută de factorul poștal în sensul că actul a fost afișat, astfel cum rezultă cu claritate din cuprinsul său (curtea neputând reține susținerea recurentului în sensul că nu este cert dacă a fost afișat sau primit de o persoană neidentificată) este prezumată a corespunde realității. Pentru a dovedi contrariul, recurentul putea folosi numai procedura înscrierii în fals, nefiind suficientă numai simpla probă contrară (de altfel, nici măcar aceasta nu a fost adusă de recurent în sprijinul afirmației sale conform căreia înscrisul nu a fost afișat, ci lăsat în cutia poștală).

Stabilit fiind, deci, faptul că modalitatea de comunicare a hotărârii a fost prin afișare la domiciliul pârâtului, curtea va analiza în ce măsură aceasta este conformă art.86 alin.3 C.

Astfel, potrivit acestui text legal, în cazul în care comunicarea prin agent procedural sau alt angajat al instanței nu este posibilă, comunicarea se va face prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului și confirmarea primirii acestuia. Curtea apreciază că o comunicare făcută prin factorul poștal, în temeiul protocolului încheiat cu Ministerul Justiției, prin completarea procesului - verbal al cărui conținut este reglementat de art.100 C. fără a face distincție după cum comunicarea este făcută de agentul procedural sau de factorul poștal, este echivalentă comunicării cu scrisoare recomandată, întrucât acordă posibilitatea confirmării primirii actului de procedura comunicat. A. posibilitate nu înseamnă, însă, că comunicarea nu s-ar putea face, în toate cazurile, decât prin înmânare, întrucât trebuie avut în vedere și faptul că orice comunicare este considerată, în accepțiunea Codului de procedurăcivilă, legal făcută și prin afișarea actului comunicat, indiferent că seface prin agentul procedural sau prin factorul poștal (art.92 alin.4 C. - dacă cei arătați în alineatul precedent sunt lipsă, agentul va afișa citația […], încheind despre aceasta proces - verbal). Prin urmare, interpretarea pe care recurentul o folosește în argumentația sa reprezintă o adăugare nepermisă la lege și nu poate fi validată de instanța de recurs.

Având în vedere considerentele expuse, curtea va respinge ca neîntemeiată cererea recurentului de repunere în termenul de recurs.

Conform art.8 alin.2 din Legea 85/2006, termenul de recurs împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorul sindic este de 7 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel, comunicarea fiind realizată conform art.7 alin.¹ din lege, astfel cum s-a arătat în considerentele ce preced.

În speță, hotărârea recurată a fost comunicată recurentului la data de

(...) prin afișare pe ușa locuinței sale, iar cererea de repunere în termen, fiind tardiv formulată, nu mai conferă eficiență recursului declarat cu depășirea termenului prevăzut de art.8 alin.2.

În consecință, în temeiul art.8 alin.2 din Legea 85/2006 și art.312 alin.1 C., instanța va respinge recursul ca fiind tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca neîntemeiată cererea de repunere în termenul de declarare a recursului.

Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâtul V. A. împotriva sentinței civile nr. 2081 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M..

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. M. S. C. P. A. M. C. V. D.

Red./Dact C.P. (...)/2 ex

Jud. sindic: V. I.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia nr. 7006/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)