Decizia nr. 7029/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a1
DECIZIA CIVILĂ Nr. 7029/2012
Ședința de la 25 S. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A.-I. A.
Judecător C. I. Judecător D. P. G. M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursurilor declarate de creditorii D. N. S., I. P., C. F., C. DE A. C. M. S. împotriva sentinței civile nr. 6911 din (...) pronunțată de către Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...)/a1 în contradictoriu cu intimații SC A. S., SC A. S. PRIN ADMINISTRATOR J. CII M. R., SC S. S. având ca obiect alte cereri contestație tabel preliminar.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 septembrie 2012, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 6911 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M. s- au respins cererile de repunere în termen a înregistrării declarațiilor de creanță formulate de contestatorii C. F. și S. G. & P. L. S. I. și înscrierea acestora în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei S. A. S. B. M., întocmit de administratorul judiciar C. I. de I. M. R. S-au respins contestațiile formulate de V. N. și R. M. M. cu privire la neînscrierea în același tabel.
S-au respinge contestațiile formulate de C. DE A. S. M. C., D. N. S. ȘI I. P., în calitate de creditori ai debitoarei SC A. S. B. M. privind înscrierea creanței intimatei - creditoare S. S. S. Au fost obligați contestatorii C. avocațial C. M. S., D. N. S. și I. P. să plătească intimatei SC S. S. suma de 2.480 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 103 Cod pr. civilă, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei. C. C. F. nu a invocat în apărarea sa vreo împrejurare în sensul art. 103 Cod pr. civilă și mai mult decât atât, acesta a susținut că a fost mandatarul SC A. S. B. M., aspect ce reiese și din contractul depus la fila 61, astfel că se presupune că știa care este situația debitoarei pe care o menționează în contestația sa.
În condițiile în care încheierea nr. 955 din (...) prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței la cererea debitoarei a fost publicată în B. P. de I. nr. 4008 din (...), este îndeplinită procedura notificării contestatorului care nu figura în lista creditorilor depusă de debitoare la dispoziția administratorului judiciar.
Contestatoarea S. G. & P. L. S. I. nu a invocat expres vreun motiv pentru repunerea sa în termen iar administratorul judiciar l-a notificat la (...) cu privire la deschiderea procedurii insolvenței S. A. S. B. M. nu poate fi primită cererea de repunere în termen. Declarația de creanță a fost depusă abia la 3 mai 2011, peste termenul stabilit prin încheierea de deschidere a procedurii, fapt ce rezultă din ștampila aplicată pe plicul de expediere a declarației de creanță (f.212). Declarațiile de creanțăvizând drepturi salariale ale contestatorilor V. N. și R. M. M. au fost trimise prin poștă abia la (...) și (...), motiv pentru care administratorul judiciar nu le-a înscris în tabelul preliminar al creanțelor. Pentru aceștia notificarea procedurii s-a făcut în B. raportat la faptul că nu figurau printre creditorii din lista depusă de debitoare, administratorul judiciar nefiind parte în proces.
Referitor la creanța SC S. S., societate ulterior înscrisă în tabel și contestată de creditorii D. N. S., C. de avocat C. M. S. și I. P., administrator al debitoarei SC A. S., judecătorul - sindic a reținut următoarele:
Din tabelul preliminar al creanțelor debitoarei SC A. S. B. M. la (...) reiese că S.
S. S. a fost înscrisă la poziția la poziția nr. 21 cu o creanță chirografară în sumă de
1.625.421,23 lei. Din documentele depuse la dosar și trimise administratorului judiciar rezultă că această creditoare a preluat creanțele SC O. Internațional S., societate italiană, în baza contractului de cesiune de creanță din (...) și a actului adițional încheiat la (...), cesiune ce a fost notificată debitoarei falite la (...), fiind îndeplinite astfel condițiile de opozabilitate față de aceasta (f.124 - 128).
Prin răspunsul la întâmpinare depus la filele 35 - 40 contestatorii V. N. și R. M. M. și-au arătat la rândul lor nemulțumirea față de înscrierea creanței S. S. S. în tabelul creanțelor însă susținerile acestora nu pot fi primite de instanță. Pentru toate considerentele de fapt și de drept descrise, creanța intimatei - creditoare S. S. S. a fost înscrisă justificat în tabelul contestat, situație în care judecătorul sindic a apreciat ca neîntemeiate contestațiile formulate de creditorii menționați anterior și au fost respinse în baza prevederilor art. 73 al. 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, modificată și completată ulterior.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod pr. civilă, contestatorii au fost obligați să plătească intimatei S. S. S. cheltuieli de judecată în cuantum de 2480 lei reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentinței au declarat recurs creditorii D. N. S., I. P., C. DE A. C. M. S. și C. F. solicitând admiterea acestora și modificarea hotărârii atacate.
Recursurile formulate de creditorii D. N. S., I. P., C. DE A. C. M. S. sunt identice, aceștia aducând aceleași critici hotărârii recurate referitoare la faptul că înscrierea la masa credală a S. S. S. s-a făcut în mod nelegal și abuziv.
În motivare recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., creditorii au arătat că instanța de fond a respins contestațiile pe care le-au formulat fără a motiva în concret hotărârea în ceea ce-i privește și fără a specifica de ce a înlăturat susținerile lor, rezumându-se doar a preciza că în mod justificat a fost admisă creanța S. Samir S. Apoi, instanța de fond, alături de lichidatorul judiciar, nu a ținut cont de dispozițiile imperative ale art. 65 alin. 2, art. 66 alin. 1, art. 67 alin. 1 art. 72 alin 1 din
Legea nr. 85/2006 coroborate cu dispozițiile art. 3 pct. 16 din aceeași lege care stabilesc exhaustiv și fără echivoc că orice creanță a unui creditor poate fi acceptată la masa credală numai în urma verificării acesteia pe bază de documente justificative.
Astfel, la momentul depunerii cererii de admitere la masa credală de către S. S. aceasta nu a depus nici un document justificativ si a precizat în cerere că a achiziționat societatea S. O. International S., motiv pentru care solicită înscrierea la masa credală, deducându-se astfel că este vorba despre o cesiune de părti sociale.
Ulterior, la al treilea termen de judecată, depune la dosar în "susținerea cererii de înscriere la masa credală" documente din care rezultă o cesiune de creanța având ca obiect o sumă de bani, si nu documente din care sa reiasă o cesiune de părti sociale lăsa cum era menționată în cerere.
Recurenții consideră că cererea de înscriere la masa credală a S.C S. S. nu este susținută probator, s-au depus acte din care reiese o cesiune de creanța a unei sume de bani, deși inițial în cererea de admitere la masa credală se invoca o achiziție, deci printr-o cesiune de creanță a unor părti sociale. Achiziția unei societăți este echivalentă cu cesiunea de părti sociale, însă înscrisurile depuse la dosar scot în evidență o cesiune de creanța a unei sume de bani.
Întrebarea care survine în mod inerent este: în baza cărui act s-a făcut înscrierea la masa credală a S. C.S. S., în condițiile în care la momentul formulării cererii de înscriere nu au existat înscrisuri în susținerea acesteia (precizându-se în cerere o achiziție deci o cesiune de parti sociale), dimpotrivă, ulterior s-au depus înscrisuri care releva o alta situație de fapt ( o cesiune de creanța ce are ca obiect o suma de bani)? Înscrierea la masa credală a S. S. S. s-a făcut în mod nelegal si abuziv întrucât nu a fost susținută probator cu documente justificative. Lichidatorul a înscris aceasta societatea fără a verifica contabilitatea si fără a preciza ca înscrierea se face sub rezerva verificării actelor.
Logic era ca creanța societatii sa nu fie admisa datorita lipsei documentelor si aceasta sa se regăsească în ipostaza promovării unei eventuale contestații. Pe de alta parte, înscrisurile din care reiese cesiunea de creanța în care S. C. A. S. are calitatea de debitor cedat, S. O. S. are calitatea de creditor-cedent si S. S. S. are calitatea de cesionar, nu pot produce efecte fata de terți, adică asupra creditorilor cedentului, respectiv recurenții din prezenta cauză, deoarece cesiunea nu s-a făcut cu respectarea formalităților impuse de lege, si în plus însăși instanța de fond a reținut că cesiunea are efecte doar față de debitoare. E. în materia cesiunii de creanță impun ca cesiunea de creanță să fie înscrisa în Arhiva Electronica de G. R. conform disp. art. VI a Legii
99/1999 actualizata si modificata în 2003.
Față de terti, cesiunea produce efecte numai din momentul notificării făcute prin intermediul executărilor judecătorești sau al acceptării de către debitorul cedat prin înscris autentic. În sprijinul susținerilor lor, recurenții au invocat și dispozițiile art. 1393
Cod civil privind cesiunea de creanță, dispoziții care trebuie corelate cu dispozitiile art.VI a Legii 99/1999 actualizata si modificata în 2003, respectiv art. 1 si 2 și art. 99 din aceeași lege.
Concluzionând, recurenții au susținut că înscrisurile depuse din care reiese cesiunea de creanță prezentată de S. S. S., nu poate produce efecte față de terți, în speță față de recurenți, în calitate de creditori ai cedatului, întrucât nu au fost îndeplinite formalitățile impuse de lege. Prin cererea de creanță formulată de S. S. reprezentantul acesteia, S. G., nu si-a dovedit creanța, deși creditorul este acela care trebuie să-si dovedească pretenția.
E de altă parte, recurenții au apreciat că prin admiterea la masa credală a creanței creditorului S. S. s-a creat un cadru negativ, în dauna celorlalți creditori, întrucât acesta prin creanta sa care se afla în procent de peste 60% din masa credală controlează toată desfășurarea procedurii insolventei. Astfel, în acest moment, același reprezentant, persoana fizică S. G., controlează atât activul cât si pasivul societătii debitoare S. A. S., astfel:
- S. A. S. are ca asociat unic pe R. M. (sotia lui S. G.) si administrator pe S. G.
- S. S. S. are ca asociat unic pe S. C. (fiul lui S. G.) si administrator pe S. G. conform modificărilor efectuate la R. C. din Italia, Mantova din 02.1l.2009.
- S. O. INTERNATIONAL S., conform declarației de creanță a fost preluata de către S. S., deși la dosar nu există nici un document justificativ, fiind doar afirmații nedovedite însă această primă societate are ca asociați două societăti S. ALTAVISTA TRADING S. - care a fost lichidata în anul 2008 si S. S., având ca administrator tot pe S. G.
Mai mult decât atât, din hotărârea penala italiana de condamnare a sus-numitilor (sotii S. G. si R. M.) depusa la dosarul cauzei rezulta practica ilicită a acestora atât de fraudare a statelor în care si-au desfășurat activitatea societățile comerciale pe care le dețin cât si prejudicierea tertilor care au avut raporturi juridice, aspecte ce se regăsesc si în prezenta cauză.
Față de cheltuielile judecata reținute în sarcina contestatorilor, recurenții consideră că instanța de fond trebuia să specifice care este cuantumul de achitat pentru fiecare contestator în parte.
F.a de cele prezentate, recurenții solicită admiterea recursului si rejudecând cauza în fond, admiterea contestației la tabelul preliminar în sensul eliminării din cuprinsul acestuia a S.C S. S., respectiv din masa credală, a creanței de 1.625.421,23 lei aparținând acesteia.
În recursul creditorului C. F. se solicită admiterea acestuia, modificarea sentința recurate în sensul admiterii contestației sale și repunerea în termenul de înscriere sa la masa creditorilor debitoarea S. A. S. cu o creanță certă, lichidă și exigibilă în valoare totala de 64.909,41 lei,
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 și art. 312 C.pr.civ., recurentul arată că în calitatea de creditor al societății a solicitat înscrierea la masa creditorilor si repunerea în termenul de recurs. Prin înștiințarea nr. 1011/(...), administratorul judiciar M. R. respinge declarația de creanța ca fiind tardivă. Ulterior, Tribunalul Maramureș prin sentința recurată respinge cererea de repunere în termen având în vedere ca nu s-a invocat în apărare nici o împrejurare în sensul prevazut de art.103 C. si mai mult, a fost mandatarul societătii debitoare S. A. S., deci a cunoscut situația sa. De asemenea, consideră că publicarea deschiderii procedurii de insolventa în B. nr. 4008 din 0(...) acoperă procedura notificării contestatorului în condițiile în care nu figura pe lista creditorilor pusa la dispoziție de debitoare.
In ceea ce privește mandatul pe care i l-a acordat debitoarea S. A. S., recurentul precizează faptul că acest mandat este unul limitat, nu este un mandat general de administrare, ci conferă doar dreptul mandatarului să achite furnizorii de utilități, neacordând mandatarului posibilitatea sa cunoască situația economică reala a societătii, respectiv că se afla în situație de insolvență si nici nu putea să prevadă faptul că aceasta va solicita intrarea în insolvență sub protecția Legii nr. 85/2006. Mai mult, prin această împuternicire debitoarea S. A. S. își ia angajamentul să returneze toate sumele care vor fi plătite din fondurile personale ale mandatarului C. F.
În ceea ce privește procedura prevăzută de teza finală a art. 103 c.proc. civilă, recurentul apreciază că aceasta este incidentă în cauză. Prin urmare având în vedere înscrisurile depuse la dosar și a prezumției simple reținute de instanță, se poate constata faptul că prezumția legală relativă prevăzută de dispozițiile art. 7 alin. 3 din legea nr. 85/2006 conform căreia creditorul a avut cunoștință despre starea de insolvență a debitoarei SC A. S. încă de la data publicării notificării privind deschiderea procedurii generale de insolvență în B. P. de I., a fost răsturnată.
Respectând procedura prevăzută de art. 103 C. proc. civilă, recurentul solicită să se constate faptul că a fost în mod justificat repus în termen de către instanța de judecată. Acceptarea cererii de repunere în termen conduce la redobândirea ex tune a dreptului procedural de a îndeplini actul de procedură și validarea actului procedural îndeplinit în termenul de 15 zile, dar mai înainte ca instanța de judecată să se fi pronunțat în sensul admiterii cererii.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele:
Cu privire la recursul declarat de către creditorii D. S., I. P. și C. de A. S. C., acesta este apreciat de către instanță ca fiind întemeiat pentru următoarele argumente: Atât judecătorul sindic care a pronunțat sentința recurată, cât și practicianul în insolvență au aplicat într-o manieră eronată dispozițiile imperative ale art. 65 alin. 2, art. 66 alin. 1, art. 67 alin. 1 art. 72 alin 1 din Legea nr. 85/2006 coroborate cu dispozițiile art. 3 pct. 16 din aceeași lege care stabilesc într-un mod lipsit de echivoc faptul că orice creanță a unui creditor poate fi acceptată la masa credală numai în urma verificării acesteia pe bază de documente justificative.
Astfel, potrivit art. 65 alin. 2 din Legea 85/2006, la cererea de declarare a creanței ,,vor fi anexate documentele justificative ale creanței și ale actelor de constituire de garantii,,. Contrar acestui text procedural, cererea de declarare a creanței introdusă în termen de către creditoarea S. S. S. nu cuprinde nici un înscris constatator al creanței ci doar o listă care enumeră facturi emise de către SC O. S.pentru debitoarea față de care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență, precum și menționarea faptului că S. S. S. a ,,achiziționat,, între timp societatea comercială S. Osman International S. Nu sunt depuse nici facturile care ar justifica creanța și nici actul prin care a fost ,,achiziționată,, societatea creditoare, în realitate actul prin care pretinsa creditoare a dobândit părțile sociale ale SC Osman International S..
Potrivit art. 66 alin. 1 din Legea 85/2006 ,,toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii,,. În cazul concret analizat practicianul în insolvență chiar nu avea ce să verifice, în lipsa oricărui înscris constatator al creanței (o listă care enumeră datele unor facturi nu are această semnificație, sau a oricărui înscris care să dovedească dobândirea părților sociale ale S. Osman Internațional S. Or, o cerere de declarare a creanței neînsoțită de nici o probă nu poate produce vreun efect în sensul înscrieri creanței. Mai mult, așa cum creanța trebuie declarată într-un anumit termen, și probele care o însoțesc trebuie depuse în același termen.
Mai mult, potrivit art. 67 din Legea 85/2006 ,,administratorul judiciar va proceda de indata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante. În vederea indeplinirii atributiei prevazute la alin. (1), administratorul judiciar va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discuții cu fiecare creditor, solicitandu-i, dacă consideră necesar, informatii si documente suplimentare,,. Nu rezultă din actele și lucrările dosarului faptul că o astfel de cercetare a avut loc, și nici care au fost explicațiile și lămuririle care au convins practicanul în insolvență să înscrie creanța în baza unei cereri neînsoțită de vreo probă.
Doar la al treilea termen de judecată al contestației formulate de către creditori și mult după ce termenul de declarare a creanțelor a expirat, a fost depus la dosar în "susținerea cererii de înscriere la masa credală" documente din care rezultă o cesiune de creanța având ca obiect o sumă de bani, si nu documente din care sa reiasă o cesiune de părti sociale lăsa cum era menționată în cerere. Or printr-o astfel de cerere tardivă se schimbă radical cauza care a generat nașterea creanței în patrimoniul creditoarei care a formulat cererea de creanță.
În baza acestei stări de fapt, instanța de recurs reține faptul că cererea de înscriere la masa credală a S.C S. S. nu este susținută probator, s-au depus acte din care reiese o cesiune de creanța a unei sume de bani, deși inițial în cererea de admitere la masa credală se invoca o achiziție a unei societăți comerciale, posibilă doar printr-o cesiune de creanță a unor părti sociale. Achiziția unei societăți comerciale este echivalentă cu o cesiune de părti sociale, însă înscrisurile depuse la dosar scot în evidență o cesiune de creanța a unei sume de bani.
Este în aceste condiții legitimă întrebarea recurenților creditori: în baza cărui act s-a făcut înscrierea la masa credală a S. S. S., în condițiile în care la momentul formulării cererii de înscriere nu au existat înscrisuri în susținerea acesteia (precizându-se în cerere o achiziție deci o cesiune de parti sociale), iar ulterior s-au depus înscrisuri care releva o alta situație de fapt ( o cesiune de creanța ce are ca obiect o suma de bani)? În baza acestei stări de fapt este întemeiată susținerea recurenților potrivit căreia înscrierea la masa credală a S. S. S. s-a făcut în mod neprocedural întrucât nu a fost susținută probator cu documente justificative. Lichidatorul a înscris aceasta societatea fără a verifica contabilitatea si fără a preciza că înscrierea se face sub rezerva verificării actelor. Chiar și în această situație toate actele justificative trebuiau depuse în termenul de declarare a creanțelor.
În ceea ce privește recursul declarat de către creditorul C. F., instanța reține că soluția judecătorului sindic este legală și temeinică. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 103
Cod pr. civilă, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei. C. recurent C. F. nu a invocat în apărarea sa vreo împrejurare în sensul art.
103 Cod pr. civilă și mai mult decât atât, acesta a susținut că a fost mandatarul SC A. S. B. M., aspect ce reiese și din contractul depus la fila 61 din dosarul de fond, astfel că se presupune că știa care este situația debitoarei pe care o menționează în contestația sa.
În condițiile în care încheierea nr. 955 din (...) prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței la cererea debitoarei a fost publicată în B. P. de I. nr. 4008 din (...), este îndeplinită procedura notificării contestatorului care nu figura în lista creditorilor depusă de debitoare la dispoziția administratorului judiciar.
Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea 85/2006, citarea partilor precum si comunicarea oricărui alt act de procedura se efectueaza prin B. P. de I., iar potrivit alin. 3 al aceluiasi articol ,,Prin exceptie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificati in lista prevazuta la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificarii prevazute la art. 61 va fi considerata indeplinita daca a fost efectuata prin B. procedurilor de insolventa,,.
In conditiile in care reprezentantul legal al debitoarei nu a predat o lista a creditorilor, in conformitate cu textul enuntat creditorii care nu pot fi regăsiți într-o astfel de listă sunt legal notificati prin B. P. de I. in vederea depunerii declaratiilor de creanta. Prin aceeasi modalitate procedurala a fost comunicat si termenul de declarare a creantelor, respectiv de intocmire si definitivare a tabelului de creante al debitoarei.
În consecință, în lipsa unei liste a creditorilor si a vreunei posibilitati concrete de a afla identitatea celor care nu se regasesc in aceasta listă, notificarea facută prin B. este pe deplin temeinică si procedurală. În cazul concret dedus judecății, notificarea a fost publicata in B. numărul 4008 din (...), iar termenul limita de declarare a creantelor a fost stabilit pentru data de (...). În consecinta, creditorii care nu s-au regasit in lista creditorilor debitoarei, (inclusiv intimata) au avut la indemana un interval de timp suficient de 25 de zile pentru declararea creantelor. Creditorul recurent a depus declaratia de creanta doar la data de (...), cu depasirea culpabilă a acestui termen, mai ales în condițiile în care recurentul nu a invocat si cu atat mai mult nu a facut dovada faptului ca a aflat despre deschiderea procedurii de insolventa a debitoarei pe alta cale decat din B.
În mod legal și temeinic judecătorul sindic și practicianul în insolvență susțin că termenul de declarare a creantelor stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii de insolvență nu a fost respectat de catre creditorul recurent. Astfel, potrivit art. 103 alin. 1
C.pr.civ., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Din textele legale mai sus citate, rezulta fără echivoc că atât citarea, cât și comunicarea actelor de procedură în procedura insolvenței, se realizează prin B. procedurilor de insolvență, iar în ceea ce privește procedura notificării deschiderii procedurii, aceasta se realizează și potrivit Codului de procedură civilă, astfel cum prevede art. 61 din Legea nr. 85/2006, cu o singură excepție, aceea în care creditorii nu au putut fi identificați in actele contabile predate de catre administratorii statutari ai debitoarei, ipoteză în care, potrivit alin. 3 al art. 7 din legea 85/2006 procedura notificării va fi considerată îndeplinită dacă a fost publicată în B. procedurilor de insolvență. În acest sens, a arătat judecătorul sindic, lichidatorul judiciar desemnat în procedura insolvenței debitoarei, a publicat notificarea în B. procedurilor de insolvență dovada privind îndeplinirea procedurii de publicare, astfel încât, s-a constatat că dispozițiile legale mai sus citate au fost respectate.
Mai mult, instanța de recurs nu apreciază faptul că reaua credință a administratorului statutar al debitoarei ar înlătura aplicabilitatea textului enunțat deoarece chiar ipoteza textului are în vedere mai ales reaua credință a acestuia. Astfel, în quasitotalitatea situațiilor în care nu se predă lista creditorilor sau lista predată esteincompletă, acest fapt este pe deplin imputabil administratorului statutar al debitoarei (sau administratorilor statutari). Protejarea creditorilor în această situație se realizează prin notificarea acestora prin BPI, publicație pe care au obligația conferită de calitatea de comerciant de a o studia.
Faptul că termenul de depunere a cererii de admitere a creanței este un termen de decădere, rezultă cu evidență din dispozițiile art. 76 din Legea 85/2006, potrivit cărora creditorul care depune cererea de admitere a creanței peste termenul legal este decăzut din dreptul de a-și mai realiza creanța în cadrul procedurii insolvenței.
Rezultă astfel că sancțiunea aplicabilă în ipoteza expusă este decăderea, împrejurare față de care dispozițiile art. 103 C.pr.civ. sunt pe deplin aplicabile. Într-o altfel de interpretare, respectiv cu excluderea incidenței celor două texte de lege (art.
76 din Legea nr. 85/2006 și art. 103 C.pr.civ.), orice creditor ar fi îndreptățit la depunerea unei cereri de admitere a creanței, pe tot parcursul procedurii și acesta, împotriva tuturor regulilor și termenelor reglementate de legea privind procedura insolvenței tocmai pentru asigurarea unui cadru riguros în vederea accelerării desfășurării procedurii.
Prin decizia 1137/2007 a Curții Constituționale s-a decis că ,,dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt contrare art. 24 și art. 53 din Constituție, în măsura în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, se realizează numai prin B. procedurilor de insolvență, iar nu și potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă,,. In consecinta, decizia enuntata nu dispune cu privire la modalitatea de notificare a creditorilor, dispozitivul ei este extreme de clar, lipsit de echivoc si nesusceptibil de interpretare sau de aplicare prin analogie.
Deasemenea, decizia 232/2008 a Curții Constituționale nu aduce nimic relevant cu privire la acest aspect. Prin acestă decizie s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. 1 si 8 din Legea 85/2006, iar in considerentele deciziei se retine ,,.efectuarea citării părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor prin B. procedurilor de insolvență au în vedere soluționarea procesului cu celeritate, în absența unei atari dispoziții de lege, procedura insolvenței, care, de regulă, este o procedură cu caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanțe, ar fi cu mult întârziată. Or, această situație ar genera o stare de perpetuă incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite între părțile implicate, persoane fizice sau comercianți, afectând grav stabilitatea și securitatea care trebuie să le caracterizeze.,,
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 C.p.c., recursul declarat de catre recurentul C. F. va fi respins ca neintemeiat si sentința recurată va fi mentinută ca fiind pe deplin legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de creditorii D. N. S., I. P. și C. DE A. C. M. S. împotriva sentinței civile nr. 6911 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M. pe care o modifică în sensul că:
Admite contestația creditorilor menționați la tabelul preliminar de creanțe al debitoarei S. A. S. și pe cale de consecință elimină în întregime creanța declarată de către S. S. S. din tabelul de creanțe al debitoarei.
Respinge recursul declarat de C. F. împotriva aceleiași sentințe. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică 25 septembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. A. I. C. I. D. P.
G.,
M. N. ȚAR
Red.A.A.I./ (...). Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: I. V..
| ← Decizia nr. 4162/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 2988/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
