Decizia nr. 8/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA a II-a C.,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. (...)/a3

DECIZIE C. NR.8/2012

Ședința de 09 ianuarie 2012

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : A. M. C. JUDECĂTOR : M. S. JUDECĂTOR : C. P.

GREFIER : L. F.

S-a luat în examinare recursul declarat de C. T. M. C. - administrator judiciar al debitoarei SC F. P. S. împotriva sentinței civile nr. 2915 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Comercial C., în contradictoriu cu intimații SC F. P. S., C. T. și Ț. A., având ca obiect procedura insolvenței - confirmare plan de reorganizare.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat administratorul judiciar al debitoarei SC F. P. S., T. M. C., avocat C. G. pentru intimatul C. T., avocat D. Ș. pentru creditorul Ț. A. și administratorul special al debitoarei SC F. P. S., avocat B. D. C.

P. de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru .

S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 02 septembrie

2011 s-au înregistrat la dosarul cauzei motivele de recurs din partea administratorului judiciar al debitoarei SC F. P. S. - C. T. M. C.

În data de 22 decembrie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatului C. T., din care un exemplar se comunică cu reprezentanții părților.

Reprezentantul creditorului Ț. A. depune la dosarul cauzei întâmpinare, din care un exemplar comunică cu reprezentanții părților.

Administratorul special al debitoarei SC F. P. S. depune la dosarul cauzei întâmpinare, din care un exemplar comunică cu reprezentanții părților.

Administratorul judiciar al debitoarei SC F. P. S. arată că în măsura în care se va soluționa azi recursul nu mai susține cererea de suspendare.

Reprezentanții părților arată că nu mai au de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.

C., din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin

L. nr. 2., constată că este legal investită raportat la dispozițiile art. 8 din L. nr. 85/2006 și reținând că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond .

Administratorul judiciar al debitoarei SC F. P. S. solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate și admiterea cererii de confirmare a planului de reorganizare propus, pentru motivele expuse pe larg în scris și susținute în fața instanței.

În susținere se arată că judecătorul sindic în mod greșit a reținut că doar dispozițiile art. 3 pct.21 din L. nr.85/2006 definesc creanțele defavorizate, neținând seama și de dispozițiile art. 101 alin.1 lit. d din L.nr.85/2006, apreciind că cele două articole trebuie să fie interpretate în sens unitar, creanțele bugetare pot fi creanțe defavorizate după împlinirea termenului de 30 de zile. Din ceea de-a 31 zi sunt creanțe defavorizate, nu doar în sensul real al creanței ci și cu privire la momentul la care se face această plată.

De asemenea, se arată că prin sentința atacată au fost favorizați doar creditorii garantați iar celelalte categorii de creditorii, printre care salariații au fost prejudiciați, întrucât nu-și vor încasa nici o sumă.

Reprezentantul creditorului C. T. solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare și susținute oral în fața instanței.

În susținere se arată că aspectul esențial ce trebuie avut în vedere este cel cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea prevederilor art. 101 alin. 1 lit. a din L. nr.85/2006, respectiv modalitatea în care a fost întocmit planul de reorganizare.

În opinia sa planul de reorganizare nu a îndeplinit condițiile legale, că în vederea îndeplinirii art. 101 alin. 1 lit. a din L. nr.85/2006 a fost înființată o altă categorie de creditori, respectiv categoria creanțelor bugetare, însă o creanță bugetară nu poate fi una defavorizată, caracterul lor prioritar este dat de art. 1725 C. potrivit căreia creanțele bugetare ale statului sunt creanțe privilegiate, au o preferință pentru a culege, indiferent de existența sau de nașterea altor creanțe și nu poate fi amânată la plată peste termenul de 30 zile.

Prin urmare, creanța bugetară nu poate fi un defavorizată pentru că beneficiază de o garantare din partea legii iar statul nu poate să renunțe la acest privilegiu fiind un motiv de nulitate și nici administratorul judiciar nu poate să aprecieze cu privire la înlăturarea acestui privilegiu al statului, niciodată un creditor bugetar nu poate fi trecut la categoria creanțelor defavorizate.

În realitate, numai categoria creanțelor chirografare sunt defavorizate fiind înlăturate cu totul din programul de plată.

Administratorul special al debitoarei SC F. P. S., avocat B. D. C. solicită admiterea recursului cu consecința modificării sentinței atacate în sensul confirmării planului de reorganizare propus, pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinare și susținute oral în fața instanței.

În susținere se arată că planul de reorganizare se realizează în măsura în care există disponibilități financiare pentru a fi plătiți creditorii și nu de la faptul că un anumit creditor trebuie plătit într-un anumit termen.

Astfel, se arată că dispozițiile art. 3 pct.21 din L. nr.85/2006 definesc ce înseamnă categorie defavorizată, însă legea nu limitează ci prezumă care sunt aceste categorii defavorizate.

Acest art. 101 lit.a apare ca o precizare pentru cadrul general prevăzut de art.3 pct.21 din L. nr. 85/2006 cu privire la votarea planului de reorganizare.

Întrucât a apreciat că nu poate fi plătit creditorul bugetar într-un termen de 30 zile, motiv pentru care neexistând nici o excepție, a considerat ca acel creditor să fie defavorizat

Reprezentantul creditorului Ț. A. solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii de confirmare a planului de reorganizare propus de debitoare pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare.

În susținere se arată că în prezenta cauză singura chestiune este dacă modalitatea de plată a creanței bugetare reprezintă o modalitate dedefavorizare, că a fost o chestiune de drept pusă în fața judecătorului sindic însă nu a fost prevăzută în motivele de recurs, nu face obiectul recursului.

Modalitatea în care s-a propus plata eșalonată a creanței bugetare reprezintă modalitatea prevăzută de lege și prin urmare apreciază că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 101 din L. nr.85/2006 și că judecătorul sindic a respins în mod nelegal cererea de confirmare a planului.

În replică, reprezentantul creditorului C. T. arată că, în ceea ce privește susținere reprezentantului Ț. A. potrivit cărei instanța trebuie să se limiteze la motivele de recurs, art. 101 lit. a din L. nr.85/2006 sunt disolubile de art. 3 pct.21 din L. nr.85/2006, punându-și întrebarea care este diferența între creanța garantată și cea privilegiată care nu se vor achita în 30 de zile.

Administratorul judiciar al debitoarei SC F. P. S. arată că aceste creanțe garantate sunt plătite conform contractelor, că nimic nu se plătește în cele 30 de zile.

Administratorul special al debitoarei SC F. P. S. arată că în condițiile în care se respectă programul, în mod corect acel creditor nu a fost defavorizat.

În replică, reprezentantul creditorului C. T. arată că o creanță bugetară se plătește imediat.

C U R T E A

Deliberând reține că,

Prin sentința civilă nr.2915 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al

T.ui Comercial C. s-a respins, ca neîntemeiată, cererea administratorului judiciar C. T. M. C. de confirmare a planului de reorganizare propus de debitoarea SC P. P. S., J(...), CUI 4114946 și administratorul judiciar C. T. M. C., s-a dispus trecerea în faliment a debitoarei și s-a desemnat în calitate de lichidator judiciar provizoriu C. T. M. C., care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 25 din L. nr. 85/2006.

Totodată, s-a dispus dizolvarea societății debitoare SC F. P. S., întocmirea de către lichidatorul judiciar, C. T. M. C., în termen de maxim 5 zile de la intrarea în faliment a debitoarei SC F. P. S. a unei liste cuprinzând numele / denumirile și adresele / sediile creditorilor și toate creanțele acestora la data intrării în faliment, cu indicarea celor născute după deschiderea procedurii.

S-a stabilit termenul limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor asupra averii debitoarei în vederea întocmirii tabelului suplimentar al creanțelor la data de 8 iunie 2011, termenul de verificare, întocmire, afișare și comunicare a tabelului suplimentar al creanțelor, la data de 15 iunie 2011, data limită de depunere a contestațiilor împotriva trecerii creanțelor sau drepturilor de preferință în tabelul suplimentar la 18 iunie 2011, precum și termenul pentru soluționarea eventualelor contestații și de pronunțare asupra tabelului definitiv consolidat, la data de 29 iunie

2011.

S-a dispus notificarea de către lichidatorul judiciar provizoriu a intrării în faliment în condițiile art. 108 alin. 1 din L. nr. 85/2006 debitoarei și O. R. C. de pe lângă Tribunalul Cluj pentru efectuarea mențiunii.

S-a dispus sigilarea bunurilor din averea debitoarei și îndeplinirea celorlalte operațiuni de lichidare.

S-a dispus în sarcina lichidatorului judiciar provizoriu obligația de a depune rapoarte lunare privind modul de îndeplinire a atribuțiilor sale, cu justificarea cheltuielilor, la fiecare termen de continuare a procedurii.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul-sindic a reținut următoarele:

Tabelul definitiv al creanțelor a fost afișat la data de 11 ianuarie 2011, iar planul de reorganizare a fost depus la data de 11 februarie 2011, cu respectarea art. 94 alin. 1 lit. b din L. nr. 85/2006.

Referitor la depunerea anunțului prevăzut de art. 99 alin. 2 din L. nr.

85/2006, judecătorul sindic a reținut că, formal, un astfel de anunț nu a fost depus, separat, însă existența planului a fost adusă la cunoștința creditorilor prin publicarea convocatorului la data de 22 februarie 2011.

Finalitatea acestei formalități de publicare în BPI a anunțului este reprezentată de publicitatea planului, element care s-a realizat. L. insolvenței condiționează doar data ședinței adunării creditorilor în care se exprimă votul asupra planului de reorganizare de publicarea anunțului, stabilind că aceasta se va ține în termen de 20-30 de zile de la publicarea anunțului. Or, ședința a avut loc la data de 15 martie, la 20 de zile libere de la publicarea convocatorului, înăuntrul intervalului prevăzut de art. 99 alin.

21din L. nr. 85/2006. Scopul acestui din urmă termen este acela de a permite creditorilor să se informeze în legătură cu conținutul planului, iar în speță creditorii au avut la dispoziție intervalul minim prevăzut de lege pentru a lua cunoștință de conținutul planului.

În consecință, judecătorul sindic a reținut că nepublicarea unui anunț separat referitor la plan nu a adus nicio vătămare drepturilor creditorilor, din coroborarea art. 99 alin. 2 și alin. 21din L. nr. 85/2006 neputând fi dedusă vreo decădere a administratorului judiciar din dreptul de a supune planul de reorganizare votului creditorilor.

Referitor la voturile exprimate, judecătorul sindic a reținut că potrivit art. 3 pct. 21 și 22 din L. nr. 85/2006 categoria de creanțe defavorizate este prezumată a fi categoria de creanțe pentru care planul de reorganizare prevede cel puțin una dintre modificările următoare pentru oricare dintre creanțele categoriei respective: a) o reducere a cuantumului creanței; b) o reducere a garanțiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului; c) valoarea actualizata cu dobânda de referință a BNR, dacă nu este stabilit altfel prin contractul privind creanța respectivă sau prin legi speciale, este mai mică decât valoarea la care a fost înscrisă în tabelul definitiv de creanțe. Prin program de plata a creanțelor se înțelege tabelul de creanțe menționat în planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga să le plătească creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creanțe și la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, și care cuprinde: a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creanțe pe care debitorul se obligă să le plătească acestora; b) termenele la care debitorul urmează să plătească aceste sume.

Planul de reorganizare prevede două categorii de creanțe defavorizate : creanțele bugetare și creanțele chirografare.

Referitor la creanțele bugetare, planul prevede defavorizarea lor prin achitarea integrală a creanței, însă începând doar cu trimestrul V de aplicare a planului de reorganizare. D. lor a fost apreciată prin raportare la dispozițiile art. 101 alin. 1 lit. D din L. nr. 85/2006, având în vedere faptul că plata acestora nu se va face în termen de 30 de zile de la data confirmării planului.

Cât privește creanțele chirografare, acestea sunt defavorizate prin reducerea cuantumului lor la zero .

Verificând caracterul defavorizat al creanțelor bugetare, judecătorul sindic a reținut că, pentru a fi calificată ca fiind defavorizată, oricare creanță din categoria celor bugetare trebuia să fi suferit: a) o reducere a cuantumului creanței; b) o reducere a garanțiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului; c) valoarea actualizata cu dobânda de referință a BNR, dacă nu este stabilit altfel prin contractul privind creanța respectivă sau prin legi speciale, este mai mică decât valoarea la care a fost înscrisă în tabelul definitiv de creanțe.

Niciuna dintre creanțele bugetare nu a suferit vreo reducere a cuantumului, iar valorile lor, actualizate cu dobânda de referință a BNR, nu sunt mai mici decât valorile la care au fost înscrise în tabelul definitiv.

Cât privește incidența dispozițiilor art. 3 pct. 21 lit. b din L. nr.

85/2006 în ceea ce privește creanțele garantate - o reducere a garanțiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului, judecătorul sindic a reținut că, în speță, au fost înscrise în tabelul definitiv patru categorii de creanțe cu drept de vot asupra planului : creanțe salariale, creanțe garantate, creanțe bugetare și creanțe chirografare.

Nefiind garantate, creanțele bugetare nu pot suferi nici o reducere a garanțiilor și nici a altor accesorii.

Pentru a se discuta despre o reeșalonare a plăților în defavoarea creditorilor bugetari, trebuie verificată ordinea de plăți stabilită de art. 121 - art. 123 din L. nr. 85/2006.

În conformitate cu aceste dispoziții legale, în caz de faliment plata creanțelor bugetare se efectuează după plata (evident integrală) a creanțelor salariale și a celor garantate. Prin programul de plăți, plata creanțelor bugetare are loc, parțial, concomitent cu plata unor creanțe garantate, astfel încât în speță nu se poate vorbi, în nici un caz, de o reeșalonare în defavoarea creditorilor bugetari.

Comparația plăților din plan cu cele efectuate în caz de faliment este singura posibilă. În cazul în care s-ar compara plățile efectuate prin plan cu plățile care ar trebui efectuate în cazul neintrării debitoarei în procedura insolvenței, toate creanțele, din toate categoriile, ar fi defavorizate, deoarece nu s-au plătit și nu se plătesc la scadențele lor.

Cât privește comparația creanțelor bugetare cu creanțe cărora li s-ar aplica dispozițiile art. 101 alin. 1 lit. d din L. nr. 85/2006, care prevede că vor fi considerate creanțe nedefavorizate și vor fi considerate că au acceptat planul creanțele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori în conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezultă, această comparație nu poate avea ca efect calificarea tuturor creanțelor care nu se încadrează în categoria prevăzută de art. 101 alin. 1 lit. d din L. nr. 85/2006 în categoria creanțelor defavorizate. Art. 3 pct. 21 din L. nr. 85/2006 definește creanțele defavorizate prin raportare la cele nedefavorizate, stabilind criteriile a căror incidență atrage calificarea unei creanțe ca fiind defavorizată. L. nr. 85/2006 nu definește creanța nedefavorizată, ceea ce înseamnă că sunt nedefavorizate toate creanțele cărora nu li se aplică dispozițiile art. 3 pct. 21. Prin excepție de la această regulă, art. 101 alin. 1 lit. d din L. nr. 85/2006 scoate din categoria unor eventuale creanțe defavorizate creanțele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori în conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezultă, fără a conferi acestei categorii (excepția excepției) valoare de definiție pentru creanțele nedefavorizate. Or, excepțiaunei excepții nu înseamnă regulă, iar categoria creanțelor bugetare nu poate fi considerată ca fiind defavorizată în sensul Legii nr. 85/2006.

În consecință, judecătorul sindic a concluzionat în sensul că, deși planul de reorganizare a fost votat de trei categorii de creanțe și respins de categoria creanțelor chirografare, defavorizată, niciuna dintre primele trei nu este defavorizată, nefiind astfel întrunite condițiile de confirmare prevăzute de art. 101 alin. 1 lit. A din L. nr. 85/2006.

Referitor la tratamentul singurei categorii defavorizate, aceea a creanțelor chirografare, judecătorul sindic reține că art. 3 pct. 21 lit. a din L. nr. 85/2006 permite reducerea cuantumului creanței fără a indica limita maximă a acestei reduceri, putându-se ajunge inclusiv la reducerea la zero a cuantumului creanței. Art. 3 pct. 21 califică o categorie de creanțe ca fiind defavorizată dacă planul de reorganizare prevede cel puțin una dintre modificările arătate la lit. a - c pentru oricare dintre creanțele categoriei respective. În consecință, modalitățile de defavorizare a diferitelor categorii de creanțe pot fi diferite, în măsura în care se respectă dispozițiile art. 101 alin. 2 lit. c din L. nr. 85/2006 : în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nicio categorie de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptante, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 100 alin. 3 din L. nr. 85/2006, nu primește mai mult decât ar primi în cazul falimentului.

Concluzionând, judecătorul sindic a reținut faptul că, în concret, a dispărut temeiul verificării caracterului corect și echitabil al tratamentului categoriei creanțelor chirografare defavorizate, însă, în abstract, simplul fapt că o altă categorie de creanțe, prin ipoteză și ea defavorizată, (cu rang superior conform ierarhiei prevăzute la art. 100 alin. 3 din L. nr. 85/2006), este supusă defavorizării printr-o metodă diferită, eventual cu o diminuare mai redusă a cuantumului creanțelor, nu constituie un tratament incorect sau neechitabil în sensul art. 101 alin. 2 din L. nr. 85/2006.

În fine, judecătorul sindic nu a putut primi nici susținerea creditorului C. T. potrivit căreia creanțele bugetare nu pot fi defavorizate, L. nr. 85/2006 având caracter special față de C. de procedură fiscală, fiind astfel aplicabil principiul specialia generalibus derogant .

Dată fiind neîndeplinirea condițiilor votării planului de către creditori, judecătorul sindic a reținut că analiza celorlalte motivelor invocate de creditorul C. T. pentru neconfirmarea planului, în principal de ordin economic, nu mai este necesară.

Pentru considerentele mai sus expuse, judecătorul sindic, în temeiul art. 1169 C.., coroborat cu art. 101 alin. 1 lit. A din L. nr. 85/2006, a respins, ca neîntemeiată, cererea administratorului judiciar C. T. M. C. de confirmare a planului de reorganizare propus de debitoarea SC P. P. S., J(...), CUI 4114946 și administratorul judiciar C. T. M. C.

Subsecvent, în temeiul art. 107 alin. 1 lit. B din L. nr. 85/2006, judecătorul sindic a dispus trecerea în faliment a debitoarei SC F. P. S., urmând a fi desemnat în calitate de lichidator judiciar provizoriu C. T. M. C., conform art. 107 alin. 2 lit. b din L. nr. 85/2006, pentru a îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 25 din L. nr. 85/2006 care va lua primele măsuri.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs debitoarea SC F. P. S. prin

C. T. C. solicitând admiterea recursului și dispunerea suspendării executării sentinței nr.2915 din (...), până la soluționarea recursului.

În motivele de recurs se arată că sentința pronunțată de judecătorul sindic a fost data cu interpretarea eronata a legii, fiind întrunite condițiile demodificare a sentinței in temeiul art. 304 pct.9 din C. de P. C., in sensul admiterii recursului si a cererii de confirmare a planului de reorganizare, formulata de administratorul judiciar.

Critică sentința judecătorului sindic pentru următoarele considerente:

1. In motivarea sentinței, judecătorul sindic, greșit a reținut ca numai art. 3 pct. 21 din L. nr. 85/2006 definește creanțele defavorizate, neținând seama de prevederile art. 101 alin. 1 lit. D din L. nr. 85/2006, din care rezulta si o alta definire a creanțelor defavorizate.

Daca, potrivit art. 101 alin. 1 lit. D din L. nr. 85/2006 " vor fi considerate creanțe nedefavorizate si vor fi considerate ca au acceptat planul creanțele ce se vor achita integral in termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori. ..... " , per a contrario, vor fi considerate creanțe defavorizate, creanțele care nu sunt achitate in termen de 30 de zile de la confirmarea planului.

Acest principiu a fost aplicat de administratorul judiciar la redactarea

P. de reorganizare si la înscrierea în categoria de creanțe defavorizate a creanțelor bugetare, care urmează a fi achitate începând cu trimestrul al V - lea de aplicare a P. de reorganizare si nu în primele 30 de zile.

Având în vedere aceasta " întârziere" programata la plata, apreciază ca eșalonarea pe opt trimestre ( 24 de luni) a plăților către creditorii bugetari aduce implicit o modificare (reeșalonare) a plății în dauna creditorilor bugetari. Adică, neplata imediata a sumelor datorate, aduce in timp o devalorizare a sumei, cel puțin cu rata inflației. Chiar daca suma nominal este aceeași, valoarea efectiva la încasare este diferita. Mai ales ca aceasta suma, potrivit legii, nu poate fi majorata cu accesorii si nici nu poate suferi vreo indexare.

D. creanțelor din perspectiva art. 101 alin.l lit. D) din L. nr. 85/2006 este raportata la durata in care sa plătește o creanță. Daca termenul de plata al creanței este după 30 de zile de la confirmarea planului creditorul este defavorizat. Doar prin aceasta interpretare apreciază ca se respecta un principiu si el evidențiat de același art. 101, dar la alin 2 din L. 85/2006, referitor la tratamentul corect si echitabil. Este corect si echitabil, a fi analizata prejudicierea creditorilor si defavorizarea acestora raportat atât la cuantumul sumei ce o va recupera in procedura de insolventa, cat si raportat la durata in care va fi recuperată creanța. Daca s-ar acorda relevanta doar cuantumului creanței, lit. D) a art. 101 nu-si mai găsea aplicarea. Oricum acest articol se refera la creanțe integral plătite, deci doar termenul este cel care ii determina defavorizarea.

Legiuitorul, prin modificarea art. 101 alin.l lit. D din L. nr. 85/2006, după adoptarea Legii nr. 169/2010, a dorit să facă o precizare a noțiunii de " categorie nedefavorizata", respectiv defavorizata, reformulând si completând articolul astfel " vor fi considerate creanțe nedefavorizate si vor fi considerate ca au acceptat planul creanțele ce se vor achita integral in termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori in conformitate cu contractele de credit sau leasing din acre rezulta".

2. Creanțele defavorizate sunt definite la art. 3 pct. 21 din L. 85/2006, acest articol menționând pentru care din creanțele creditorilor poate exista "prezumția" de defavorizare.

Definiția cuvântului "prezumă" în dicționarul limbii romane este "de a presupune, de a estima".

Pornind de la acest aspect apreciază că legiuitorul si-a conferit posibilitatea de a estima situații în care creanța este defavorizata, fără a le limita la cauzele identificate la art.3 pct 21 din L. 8512006, acestea fiindmenționate cu titlu exemplificativ (( cum ar fi ... ») si nu limitativ. Cert este insa ca art. 3 pct. 21 se refera la defavorizarea creanțelor raportat la cuantumul de îndestulare al acestora prin plățile evidențiate in planul de reorganizare si pe acest considerent definește creanțele defavorizate. Aceasta nu face insa sa nu fie o realitate defavorizarea creanțelor prin termenul lor de plata. P. unei creanțe intr-o perioada îndelungata de timp, determina defavorizarea creditorului respectiv.

3. Consideră că trebuie avut în vedere și faptul ca la art. 3 pct. 21 se definește categoria de creanțe defavorizate si ca o « .. reeșalonare a plăților in defavoarea creditorului». Coroborând acest text de lege cu dispozițiile art. 101 lit. D rezultă că plata doar in primele 30 de zile de la confirmarea planului este o plata care nu defavorizează creditorului. O. plata care se face începând cu a 31 zi de la confirmarea planului este in fapt o reeșalonare in defavoarea creditorului. In consecință defavorizarea are si trebuie să aibă în vedere termenul in care i se face plata creditorului.

4. Deși, în motivarea hotărârii judecătorul sindic nu a avut referiri la oportunitatea P. de reorganizare sau la analiza de ordin economic, apreciem ca este necesara precizarea ca acest plan este viabil, societatea înregistrează venituri, iar singura posibilitate de plata a sumelor de bani către creditorii salariați si bugetari era confirmarea planului de reorganizare.

Respingerea cererii de confirmare a planului a dus la favorizarea categoriei creditorilor garantați care, ca urmare a respingerii planului, vor fi singurii ce vor incasa vreo suma de bani având întreg patrimoniul societății in garanție ( ipoteci, gajuri). Celelalte doua categorii de creanțe înscrise in programul de plăți ( salariați si bugetari) nu vor incasa nici o suma de bani din lichidarea SC F. P. S.

Recurenta arată că nu crede ca legiuitorul a dorit prin conținutul art. 101 din L. nr. 85/2006 să determine instanțele de judecata sa recurgă la un formalismul excesiv, ci a lăsat ca interpretarea textului de lege sa fie făcută

și în interesul creditorilor angrenați în procedura.

Pentru aceste motive solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul admiterii pe fond a cererii de confirmare a P. de reorganizare.

Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 22 decembrie 2011 intimatul C. T. a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, invocând faptul că, creanța bugetară nu poate fi creanță defavorizată, or recurenta susține exact contrariul. Arată, în esență, că planul de reorganizare nu a fost adoptat cu respectarea dispozițiilor art.101 alin.1 lit.a, teza finală, ce impune ca minimum una din categoriile defavorizate să accepte planul. Precizează că administratorul judiciar nu a ținut cont de faptul că această categorie a creanțelor bugetare nu poate fi defavorizată.

Menționează că în sistemul românesc de drept privilegiile sunt considerate a fi garanții cu efect de prioritate de prim rang și au natură legală, neputând fi înlăturată existența ori ordinea lor de preferință. Prin urmare, creanța statului nu poate fi defavorizată.

În ceea ce privește motivul de recurs potrivit căruia creanțele defavorizate ar fi și cele care au ca obiect reeșalonarea datoriilor este neîntemeiat, învederând faptul că recurenta a invocat art.3 pct.21 din lege pentru a susține că în categoria creanțelor defavorizate ar intra și cele care au ca obiect reeșalonarea datoriilor. Arată că acest argument nu este susținut și de lege.

Menționează faptul că planul de reorganizare nu îndeplinește nici măcar obligațiile prevăzute de art.95 din L. nr.85/2006, arătând că prinplan nu au fost avute în vedere elemente importante care dovedesc insuficiența fundamentare ce generează imposibilitatea implementării planului. De asemenea, prin planul propus nu se are în vedere nicio fundamentare în ceea ce privește sursele de finanțare, cheltuielile de funcționare, inclusiv cele de producție, modalitatea în care se desfășoară în prezent activitatea și nici nu se propune un plan realist de reducere a cheltuielilor de activitate.

Totodată, planul propus nu prevede o restructurare reală în vederea continuării activității debitorului, nu prevede nici lichidarea unor bunuri din averea acestuia și nici nu reprezintă o combinație a celor două variante de reorganizare.

Intimatul Ț. A. a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii de confirmare a planului de reorganizare propus de debitoare.

Consideră că hotărârea atacată a fost dată ca urmare a interpretării greșite a legii, respectiv a prevederilor de drept material cuprinse la art.101 alin.1 lit.D din L. nr.85/2006, ceea ce constituie motiv de recurs prin prisma art.304 pct.9 C.proc.civ. În concret, judecătorul sindic a apreciat în mod eronat că în speță categoria creanțelor bugetare, una din cele 4 categorii de creanțe avute în vedere la întocmirea și votarea planului de reorganizare a debitoarei, nu poate fi considerată ca fiind defavorizată. Consideră ca fiind eronată concluzia judecătorului sindic, deoarece se sprijină exclusiv pe prevederile art.3 pct.21 din legea insolvenței, fără ca acestea să fie analizate în corelație cu cele ale art.101 lit.D din lege, astfel cum acest din urmă text a fost modificat prin L. nr.169/2010.

Debitoarea, prin administratorul special B. D.-C. a depus întâmpinare solicitând admiterea recursului formulat și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii planului de reorganizare propus de debitoare.

Apreciază că cele reținute de judecătorul sindic sunt nereale, hotărârea atacată fundamentându-se pe interpretarea greșită a legii.

Creditorii pot fi defavorizați nu numai prin faptul că nu li se plătește integral creanța, ci și prin faptul că aceeași creanță pe care o dețin împotriva debitoarei, nu este plătită în conformitate cu un scadențar care a funcționat anterior intrării în insolvență a oricărei debitoare sau oricum creanța nu este plătită într-un termen rezonabil de 30 de zile de la confirmarea planului.

Analizând recursul declarat de către debitoarea SC F. P. S. prin lichidator judiciar CII T. C. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., C. l-a apreciat ca fiind fondat pentru următoarele considerente:

În derularea procedurii insolvenței, la data de 11 februarie 2011, administratorul judiciar al debitoarei a depus planul de reorganizare al societății.

După cum rezultă din procesul verbal încheiat cu ocazia Adunării creditorilor din data de 15 martie 2011, convocată în temeiul art.99 alin.2 din L. nr.85/2006, creditorii și-au exprimat votul asupra planului de reorganizare a activității debitoarei SC F. P. S. potrivit procesului verbal încheiat, au votat pentru aprobarea planului categoria creanțelor salariale, creditorul garantat precum și creditorul bugetar, iar împotrivă creditorii chirografari C. T., U. L. C. I. SA și SC B. I. S.

Potrivit tabelului definitiv de creanțe al debitoarei, există patru categorii de creanțe: salariale, garantate, bugetare și chirografare.

Potrivit art.101 alin.1 fraza finală din L. nr.85/2006, un plan de reorganizare va fi confirmat dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

A. cel puțin jumătate plus una dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plăți, dintre cele menționate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul;

C. fiecare categorie defavorizata de creanțe care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan;

D. vor fi considerate creanțe nedefavorizate și vor fi considerate că au acceptat planul creanțele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori în conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezultă;

E. planul respectă prevederile art. 95.

În speță, C. constată că ipoteza normei legale enunțate anterior este întrunită. Astfel, la data stabilită pentru votarea planului, trei din cele patru categorii au aprobat planul, din care una defavorizată iar creditorul care l-a respins a fost supus unui tratament corect și echitabil.

Conform art.101 alin.2 din L. nr.85/2006, tratament corect și echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanță care respinge planul nu primesc mai puțin decât ar fi primit în cazul falimentului; b) nici o categorie sau nici o creanță aparținând unei categorii nu primește mai mult decât valoarea totala a creanței sale; c) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nici o categorie de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevăzuta la art. 100 alin. (3), nu primește mai mult decât ar primi în cazul falimentului.

C. constată că în patrimoniul debitoarei singurele bunuri sunt cele afectate garanției astfel că la momentul lichidării acestora doar creditorul garantat va primi o parte din creanța sa, toți ceilalți creditori, în caz de faliment urmând a rămâne neplătiți. Prin urmare, se poate susține cu temei că creditorul care a respins planul primește prin plan mai mult decât ar primi în caz de faliment și nici o categorie de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevăzuta la art. 100 alin. (3), nu primește mai mult decât ar primi în cazul falimentului.

De asemenea, instanța reține că nu există nici o categorie și nici o creanță aparținând unei categorii care să primească mai mult decât valoarea totală a creanței sale.

C. constată că în ceea ce privește categoria creanțelor salariale, garantate și chirografare nu există nici o discuție în a accepta votul exprimat și valoarea acestuia în cadrul procedurii de votare a planului. Problema care se impune a fi lămurită, însă, vizează categoria creditorului bugetar sub aspectul determinării caracterului defavorizat sau nedefavorizat al acestei creanțe.

C. va achiesa statuărilor judecătorului sindic potrivit cărora nu se poate susține întemeiat că creanțele bugetare nu pot fi defavorizate întrucât L. nr.

85/2006 are caracter special în raport de C. de procedură fiscală, iar principiul specialia generalibus derogant este aplicabil.

Prin urmare, se poate observa că în categoria creditorilor bugetari, o pondere însemnată o deține creanța DGFP C.. Potrivit planului dereorganizare propus pentru debitoare, creanțele bugetare astfel cum sunt înscrise în tabelul definitiv, vor fi achitate integral începând cu trimestrul V de aplicare a planului de reorganizare.

Ne aflăm, așadar, în prezența unei eșalonări în timp - după 24 de luni -, a unei întârzieri programate, la plata unor creanțe certe, lichide și exigibile la data deschiderii procedurii insolvenței, astfel că putem admite că există o reeșalonare a plății creditorilor bugetari.

Potrivit art. 101 alin. 1 lit. D din L. nr. 85/2006, vor fi considerate creanțe nedefavorizate si vor fi considerate că au acceptat planul creanțele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului; per a contrario, vor fi considerate creanțe defavorizate, creanțele care nu sunt achitate în termen de 30 de zile de la confirmarea planului.

Întrucât în speță, creanța creditorilor bugetari nu a fost prevăzută a fi achitată integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului se poate susține cu temei că este o creanță defavorizată prin planul de reorganizare propus.

Doar admițând această interpretare se respectă principiul evidențiat în alin 2 al art. 101 din L. 85/2006, referitor la tratamentul corect si echitabil.

Este corect si echitabil a fi analizata prejudicierea creditorilor si defavorizarea lor deopotrivă raportat atât la cuantumul sumei ce o va recupera în procedura de insolventa, cât și raportat la durata în care va fi recuperată creanța. Dacă am admite teza conform căreia doar cuantumul creanței ar avea relevanță pentru stabilirea caracterului defavorizat, lit. D) a art. 101 nu-si mai găsește aplicarea întrucât doar termenul este cel care îi poate determina defavorizarea, textul vorbind despre creanțe integral plătite.

Mai mult, art. 3 pct. 21 din L. nr. 85/2006 definește creanțele defavorizate prin raportare la cele nedefavorizate, stabilind criteriile a căror incidență atrage calificarea unei creanțe ca fiind defavorizată.

Potrivit dispozițiilor legale amintite anterior, categoria de creanțe defavorizate este prezumată a fi categoria de creanțe pentru care planul de reorganizare prevede cel puțin una dintre modificările următoare pentru oricare dintre creanțele categoriei respective: a) o reducere a cuantumului creanței; b) o reducere a garanțiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului; c) valoarea actualizată cu dobânda de referință a B. N. a R., dacă nu este stabilit altfel prin contractul privind creanța respectivă sau prin legi speciale, este mai mica decât valoarea la care a fost înscrisa în tabelul definitiv de creanțe.

În speță, C. constată că în planul de reorganizare propus, creanța creditorilor bugetari cuprinde o reeșalonare la plata acestora, într-un interval de timp de 24 luni, astfel ipoteza normei legale enunțate anterior este întrunită, creanța bugetară fiind o creanță defavorizată.

Susținerile intimatului C. T. conform cărora creanțele bugetare nu pot fi defavorizate prin plan întrucât caracterul lor prioritar este dat de art.1725 din vechiul C.. vor fi apreciate de către C.e ca fiind nefondate întrucât L. nr.85/2006 are un caracter special în raport de codul civil și, ca atare, aceste dispoziții sunt prioritare. Și este așa întrucât însuși legiuitorul prin dispozițiile art.123 din L. nr.85/2006, când a stabilit ordinea de plată a creanțelor, a statuat că creanțele bugetare vor fi plătite după cele garantate, înlăturând ordinea de prioritate prevăzută prin art.1725 din vechiul C.l.

C. observă că planul respectă prevederile art. 95 din L. nr.85/2006, măsurile descrise (f.50-54) evidențiind împrejurarea că acest plan este viabil,societatea înregistrează venituri, iar singura posibilitate de plată a sumelor de bani către creditorii salariați și bugetari este reorganizarea debitoarei.

Se poate conchide, așadar, că planul de reorganizare respectă prevederile art.95 din L. nr.85/2006 și, prin urmare, confirmarea planului de reorganizare al debitoarei se impune.

Pentru toate ceste considerente, constatând că ipoteza normei legale din art.100 din L. nr.85/2006 este întrunită, C. va aprecia recursul declarat ca fiind fondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.8 din L. nr.85/2006 îl va admite, va modifica hotărârea recurată în sensul că va admite cererea administratorului judiciar al debitoarei și va confirma planul de reorganizare propus.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de debitoarea SC F. P. S. prin C. T. M. C. împotriva sentinței civile nr.2915 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al

T.ui Comercial C. pe care o modifică în sensul că admite cererea administratorului judiciar al debitoarei și confirmă planul de reorganizare propus.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 09 ianuarie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. M. C. M. S. C. P. L. F.red.M.S./A.C.

2 ex. - (...)jud.fond.Moțu F.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia nr. 8/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)