Decizia nr. 849/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr. 849/2012

Ședința de la 07 F. 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE: A.-I. A.

JUDECĂTOR: C. I. JUDECĂTOR: D. P. GREFIER: M. N. ȚÂR

Pe rol judecarea recursului declarat de SC S. M. S. PRIN LICHIDATOR J. C. B. R. împotriva sentinței comerciale nr. 3471 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C. în contradictoriu cu intimații M. S., T. I. M., având ca obiect A. răspunderii conform art.138 din L. 85/2006 (...) dos.antr.rasp.adm. -depus de B. R. in dos. (...).

La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.

C.ea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din L. nr.85/2006 și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

T., reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar.

C U R T E A ,

Prin sentința comercială nr. 3471 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C. s-a respins cererea formulată de lichidatorul judiciar CII B. R., desemnat in procedura insolventei debitoarei SC S. M. S., impotriva paratilor M. S., si T. I. M..

În considerente se arată că prin cererea formulată de lichidatorul judiciar C. I. DE I. B. R. și înregistrată sub nr. de mai sus, la data de 8 noiembrie 2010, s-a solicitat judecătorului sindic, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâților M. S. și T. I. M. și obligarea acestora la suportarea pasivului debitoarei SC S. M. S. în cuantum de 47.342,90 lei.

Lichidatorul judiciar a arătat că pârâții, în calitate de administratori statutari ai debitoarei, nu au condus contabilitatea societății conform legii și au utilizat bunurile debitoarei în interes personal. Deși au fost notificați să predea actele și documentele financiar-contabile ale debitoarei pârâții nu au predat toate documentele financiar-contabile ale debitoarei, fiind predată balanța de verificare la (...), evidența obligațiilor de plată către furnizori șisumele de încasat de la clienți. De asemenea, pârâții nu au predat lichidatorului judiciar nici bunurile existente în patrimoniul debitoarei.

Din verificarea ultimei balanțe de verificare predată lichidatorul judiciar a constatat că în contul 213.3 sunt evidențiate mijloace de transport în valoare de 44.848 lei, în contul disponibilități este evidențiată suma de

232,9 lei și avansuri de trezorerie de 183,17 lei, care nu au fost justificate. T., nu corespund datele din contabilitate privind sumele de încasat de la clienți cu datele din contabilitatea acestora.

Lichidatorul a susținut că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii delictuale referitoare la prejudiciu, faptă, persoana vinovată și culpa. Prejudiciul în sumă de 47.342,90 lei rezultă din tabelul definitiv al creanțelor, reprezentând creanțele neachitate către creditori, administratorii statutari fiind răspunzători pentru prejudiciul creat întrucât aveau obligația legală de a gestiona resursele financiare ale debitoarei în mod corespunzătore și de a conduce evidența contabilă în conformitate cu legea, nerespectarea obligațiilor legale cauzând starea de insolvență a societății.

Prin precizările depuse la dosar, lichidatorul judiciar a arătat că pârâții nu au condus evidența contabilă a debitoarei în conformitate cu legea, astfel că soldurile din contabilitate nu sunt reale și nu reflectă fidel starea patrimonială a societății. Astfel, deși din actele contabile predate lichidatorului rezultă că debitoarea avea de încasat de la SC A. M. S. suma de 7.712,02 lei, aceasta a prezentat ordin de compensare din care rezultă că suma a fost compensată, această compensare nefiind operată în contabilitatea debitoarei. T., de la SC D. S., potrivit evidenței contabile, debitoarea avea de încasat suma de 45.516,31 lei, însă în tabelul definitiv al creanțelor declarate împotriva acestei societăți aflată în insolvență debitoarea a fost trecută cu suma de 19.999,45 lei.

Lichidatorul judiciar a arătat că din verificarea balanței de verificare pe luna iunie 2010, ultima balanță de verificare depusă de către debitoare, rezultă solduri neclarificate, respectiv avansuri acordate pentru imobilizări corporale în sumă de 1.638,65 lei, debitori diverși în sumă de 2.818,06 lei pentru care nu s-a predat un cont analitic, în casă suma de 89,81 lei, solduri care nu au fost clarificate.

Judecătorul sindic a reținut următoarele:

Conform dispozițiilor art.138 din L. nr.85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului.

Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute în aliniatul 1 al art.138 lit.a-g. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului.

În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de L. nr.31/1990 sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual.

Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea.

Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora.

Referitor la raportul de cauzalitate textul legal, dispozițiile art.138 din

L. nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi.

Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților.

Vinovăția poate îmbrăca forma culpei sau a intenției și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. În măsura în care culpa îmbracă forma intenției, unele din faptele enumerate constituie de altfel infracțiuni.

Procedura de antrenare a răspunderii este reglementată de art.138 din

L. nr.85/2006. Răspunderea poate fi antrenată pentru întregul prejudiciu produs prin fapta săvârșită, prejudiciu ce se raportează la întreaga masă a creditorilor.

Răspunderea administratorului este angajată în orice situație în care contractul de mandat este încălcat printr-o faptă culpabilă.

Culpa administratorului se apreciază după tipul abstract - culpa levis in abstracto, din aceste motive aflându-se în fața unei culpe prezumate de unde derivă și obligativitatea administratorului de a răsturna prezumția de culpă, sarcina probei aparținându-i.

Judecătorul sindic a apreciat că in sarcina pârâtilor nu poate fi retinuta fapta prevazuta de art.138 lit.a din L. nr.85/2006, respectiv că acestia au folosit bunurile persoanei juridice în folosul propriu.

Astfel, lichidatorul judiciar a aratat ca din verificarea balantei de pe luna iunie 2010, rezulta solduri neclarificate, respectiv avansuri acordate pentru imobilizari corporale in suma de 1638,65 lei, debitori diversi cu suma de 2818,06 lei pentru care nu s-a predat un cont analitic , si suma in casa de 89,81 lei.

O prima cerinta impusa de dispozitiile art. 138 din L. nr. 85/2006 este ca faptele imputate paratilor sa fie anterioare deschiderii procedurii si sa aiba legatura de cauzalitate cu ajungerea debitoarei in insolventa.

Impotriva debitoarei SC S. M. S. a fost deschisa procedura insolventei la data de (...), prin sentinta comerciala nr. 377/2010.

Prin urmare, nelamuririle lichidatorului judiciar referitoare la operatiunile efectuate de catre debitoare ulterior deschiderii procedurii insolventei, respectiv ulterior datei de (...), nu justifica formularea unei cereri bazate pe dispozitiile art.138 lit.a din L. nr.85/2006. nefiind indeplinita aceasta cerinta esentila, nu este necesara analizarea celorlalte cerinte prevzute de textul de lege anterior mentionat, astfel ca judecatorul sindic a respins cererea formulata, pe aceste temei juridic, impotriva paratilor.

In sarcina pârâtilor poate fi retinuta nici fapta prev. art.138 lit.d din L. nr.85/2006, respectiv ținerea unei contabilități fictive sau ținerea contabilității cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie ori dispariția unor documente contabile produsă de administratorul statutar.

Din actele dosarului rezulta ca la data la care lichidatorul judiciar a formulat cererea impotriva paratilor acestia nu erau notificati sa predea arhiva finnaciar-contabila a debitoarei, lichidatorul judiciar neefectuand minime diligente in vederea identificarii domiciliului paratilor. Ulterior inregistrarii cererii, la insistentele judecatorului sindic, acesta a facut demersuri, a identificat domiciliul paratilor si i-a notificat sa-i predea documentele contabile prevăzute în art.28 din L. nr.85/2006. (f. 17)

Paratii au raspuns acestor solicitari, predandu-i lichidatorului judiciar mai multe documente. Dupa analiza acestora, lihidatorul judiciar a concluzionat ca paratii nu ar fi tinut corect contabilitatea intrucat nu au facut demersuri pentru recuperarea creantelor datorate de SC D. S. si de SC H. D. S.

Judecătorul sindic a reamintit faptul că în sarcina pârâtilor ar fi putut fi reținută fapta de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea, în condițiile în care acestia nu i-ar predat lichidatorului judiciar documentele contabile astfel cum sunt ele prevăzute în art.28 din L. nr.85/2006, ceea ce nu este cazul in speta.

Faptul ca paratii nu au urmarit sa obtina titluri executorii pentru creantele datorate de catre cele doua societati comerciale anterior mentionate nu se circumscrie art.138 lit.d din L. nr.85/2006.

Pe de alta parte, chiar daca s-ar accepta teza contrara, lichidatorul judiciar nu a dovedit ca ar exista o legatura de cauzalitate intre inactiunea paratilor si intrarea debitoarei in stare de insolventa.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs B. R., în calitate de lichidator al SC S. M. S., solicitând admiterea acestuia.

În motivarea recursului arată că nu s-a condus evidența contabilă în conformitate cu normele legale, astfel că soldurile din contabilitate nu sunt reale și nu reflectă fidel starea patrimonială a firmei.

Deși din actele contabile predate lochidatorului rezultă la contul "Clienți" că debitoarea avea de încasat de la SC A. M. S. suma de 7712,02, sens în care lichidatorul a depus somație de plată și cerere privind obligarea la plată a pârâtei, aceasta a prezentat ordin de compensare, dincare rezultă că suma a fost compensată dar nu a fost operat în contabilitatea debitoarei.

De la SC D. S., potrivit evidenței contabile a debitoarei, avea de încasat suma de 45516.31 lei. firmă aflată și ea în insolventă (dosar

(...)) la Tribunalul Cluj C., însă în urma cererii de creanță depuse, dehitoarea a fost cuprinsă în Tahelul Definitiv al Creantelor a SC D. S. cu suma de

19999,45 lei cât s-a dovedit a fi creanța în realitate. Deci nici cu această firmă nu s-a condus corect evidenta contabilă.

Aceeași situație s-a constatat și în relația cu SC H. D. S. pentru suma de 20199,02 lei.

Din verificarea balanței de verificare pe luna iunie 2010, ultima balanță de corporale 1638,65 lei, debitori diverși 2818,06 lei pentru care nu s-a predat un cont analitic, casa 89,81 lei, solduri care nu au fost clarificate.

Având în vedere cele menționate mai sus solicită admiterea recursului și obligarea pârâților M. S. și T. I. M. la plata pasivulul neacoperit de

4732,90 lei.

Examinând recursul, instanța reține următoarele:

Demersul judiciar al lichidatorului judiciar desemnat în procedura insolvenței debitoarei a fost justificat prin invocarea dispozițiilor art. 138 lit. a și d din L. nr. 8572006, arătându-se că judecătorul sindic poate dispune ca pasivul debitoarei persoană juridică, ajunsă în stare de insolvență, neacoperit din bunurile acesteia să fie plătit de către administratorul statutar.

Declanșarea demersului judiciar având ca finalitate antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere, administratori, directori, cenzori și orice altă persoană care au contribuit la ajungerea debitoarei în insolvență impune existența unei proceduri în baza Legii nr. 85/2006.

Probele administrate în cauză relevă împrejurarea că pârâții au răspuns solicitării lichidatorului judiciar de a preda registrele, actele și bunurile societății, astfel că nu se poate reține în sarcina acestora săvârșirea faptei prevăzută de art. 138 lit. d din L. nr. 85/2006, respectiv de „. actelor contabile ale debitoarei";.

Împotriva debitoarei a fost deschisă procedura insolvenței la data de

(...).

În cererea sa lichidatorul judiciar în motivarea faptei culpabile prevăzute la lit. a a art. 138 din L. nr. 85/2006, face aprecieri referitoare la balanța de pe luna iunie 2010, invocând solduri neclarificate, ori aceste neclarificări sunt ulterioare pronunțării sentinței de deschidere a procedurii insolvenței.

Una din condițiile pentru antrenarea răspunderii pentru faptele prevăzute de art. 138 din L. nr. 85/2006 este aceea ca faptele să fie anterioare deschiderii procedurii.

Judecătorul sindic a analizat amplu și exhaustiv condițiile antrenării răspunderii administratorilor pentru plata pasivului societății SC S. M. S. raportat la temeiul legal indicat în cererea de chemare în judecată - art.138 alin.1 lit. a și lit.d din legea 85/2006, argumentând temeinic soluția de respingere, obligat fiind să se pronunțe în limitele în care a fost învestit

(art.129 alin.6 și art.304 pct.6 C.pr.civ. interpretat per a contrario).

Astfel, judecătorul sindic a motivat, pornind de la raportul cauzelor și împrejurărilor care au condus la starea de insolvență a debitoarei că acestea nu pot fi subsumate condițiilor atragerii răspunderii administratorilor astfel cum sunt reglementate de art.138 alin.1 lit.a și d.

Având în vedere considerentele expuse, curtea constată că judecătorul sindic a făcut o corectă apreciere a stării de fapt și de drept, astfel că, în temeiul art.312 C.proc.civ., va respinge recursul ca neîntemeiat, cu consecința menținerii sentinței atacate

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de lichidatorul judiciar B. R. împotriva sentinței comerciale nr. 3471 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C. pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 7 februarie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. I. A. C. I. D. P. M. N. ȚÂR

Red. D.P. dact. GC

2 ex/(...)

Jud.primă instanță: E.B.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia nr. 849/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)