Decizia nr. 9062/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a1
DECIZIA CIVILĂ Nr. 9062/2012
Ședința 06 N. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A.-I. A.
Judecător C. I. Judecător D. P. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de M. Z. PRIN P. împotriva sentinței civile nr.4195 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui S. în contradictoriu cu intimații S. T. C. S. Z., S. T. C. S. Z. PRIN LICHIDATOR J. I & O I. S. Z. având ca obiect procedura insolvenței cerere de repunere în termen.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri. P. de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea practicianului în insolvență - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 4.195 din 7 august 2012, pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui S. s-a admis în parte cererea precizată a M. Z. prin P. și, în consecință, în temeiul art. 75 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus înscrierea creditorului M. Z. în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei S. T. C. S. cu o creanță certă în sumă de 3370 lei, reprezentând impozit pe clădiri aferent perioadei septembrie 2007 - noiembrie 2011, sumă la care s-au adăugat majorări de întârzieri de la data scadenței debitului principal până la deschiderea procedurii de faliment, majorări ce vor fi calculate de administratorul judiciar. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin încheierea civilă nr. 734/C/(...) a fost admisă cererea formulată de lichidatorul I&O I. S. și s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței debitorului S. T. C. S., fiind numit lichidator I. & O. I. S. L. desemnat al debitoarei a efectuat notificările în temeiul art. 61 din Legea insolvenței, notificând inclusiv declarația de creanță până la termenul fixat, respectiv data de (...). În cursul procedurii lichidatorul a vândut bunul imobil al debitoarei, apartament înscris în C.F. 7074 individual pentru suma de 24.180 lei, notificând ulterior contestatorul în vederea radierii din evidențele sale a bunului imobil înstrăinat. În aceste condiții, contestatorul a aflat despre existența contractului de vânzare-cumpărare din (...) în urma căruia societatea debitoare a devenit proprietara apartamentului, respectiv fără să facă declarațiile impuse de legislația fiscală. Judecătorul-sindic a constatat că sumele datorate de societatea debitoare cu titlu de impozit pe clădiri și care se justifică a fi înscris în tabelul creanțelor sunt în sumă totală de 3370 lei, rezultă din înscrierea următoarelor sume: 260 lei reprezentând impozit calculat cu 1,3% pe lunile septembrie-decembrie 2007; câte 840 lei aferente anilor 2008 și 2009 (1,4%); 780 lei pentru anul 2010 (1,3%); 650 lei pentru ianuarie - octombrie 2011 (1,3%). La acest debit au foste calculate de către administratorul judiciar, conform prevederilor legislației fiscale majorările de întârziere, de la data scadenței debitelor principale. Instanța de fond a apreciat că impozitul în sumă de 8.267 lei calculat de contestator prin aplicarea cotei majorate de impozitare de la 1,3% la 10% datorită nereevaluării în ultimii 3 ani fiscali a imobilului, aplicat asupra valorii de inventar pentru anii 2011 și 2012 nu este datorat de societatea debitoare care a fost dizolvată începând cu (...), neavând astfel obligația de a proceda la reevaluare activelor, dispozițiile art. 1 alin. 6 din HG 1553/2003 fiind aplicabile în cauză. În ceea ce privește impozitul în sumă de 585 lei - calculat de la data deschiderii procedurii de faliment (octombrie 2011) până la vânzarea imobilului (iulie 2012) s-a dispus ca acesta să fie plătit cu prioritate de administratorul judiciar ca și cheltuieli pe perioada procedurii așa cum arată și administratorul judiciar în întâmpinarea depusă și nu se impune înscrierea acestei creanțe în tabel. Împotriva acestei sentințe creditorul M. Z. prin P. a declarat recurs, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii în totalitate a cererii sale de înscriere în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei a sumei de 11.262,23 lei și plata cu prioritate a sumei de 3.500 lei. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 și urm. C.pr.civ., recurentul a arătat că a dobândit prin cumpărare un imobil, care însă nu a fost declarat de către proprietar în vederea impunerii la impozitare, cu toate că în conformitate cu prevederile art. 254 alin. 5 din L. 571/2003 privind Codul Fiscal acesta avea obligația de a depune o declarație fiscală, în acest sens, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, astfel că de la data dobândirii imobilului și până la ieșirea acestuia din proprietatea debitoarei, aceasta avea obligația de a achita impozit pe clădire așa cum este prevăzut de art. 253 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, iar cotele de impozitare sunt cele prevăzute de H. ale C.ui local. Având în vedere că imobilul pentru care s-a calculat impozit pe clădiri a fost dobândit de debitoare la data (...), prețul vânzării fiind de 60.000 lei, impozitul pe clădiri a fost calculat pentru perioada (...) - (...) (imobilul a fost vândut în procedura insolvenței - faza de faliment, conform Facturii seria SJ LTZ nr. 8141369 din (...)). În opinia recurentul, instanța de fond în mod greșit a apreciat că debitoarea nu avea obligația de a reevalua imobilul deținut, în considerarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din H. nr. 1553/2003, deoarece aceste prevederi fac referire strict la anul 2003. În altă ordine de idei, a mai arătat recurentul că nici codul fiscal nu obligă agenții economici să efectueze reevaluarea clădirilor din patrimoniul acestora, însă stabilește clar cotele de impozit care se aplică pentru clădirile nereevaluate. Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și Normele de aplicare ale acestuia, aprobate prin H. nr. 4., nu fac precizări cu privire la exceptarea de la efectuarea reevaluării pentru clădirile aparținând agenților economici aflați în procedura de dizolvare sau lichidare administrativă conform Legii nr. 31/1990 sau în procedura insolvenței conform Legii nr. 85/2006, respectiv la calculul impozitului pe clădiri în cazul acestora prin aplicarea la valoarea de inventar a cotei de impozitare prevăzute la art. 253 alin. (2) din Codul Fiscal. În concluzie, recurentul a apreciat că în cazul debitoarea S. T. C. S., la calculul impozitului pe clădiri pentru anul 2011 și pentru anul 2012 (perioada (...) - (...)), s-a aplicat în mod corect cota de impozitare de 10%, cotă aprobată de C. Local al M. Z., pentru clădirile nereevaluate. În ceea ce privește creanța calculată pentru perioada (...) - (...), recurentul consideră că instanța în mod greșit a apreciat că acesta nu trebuie să fie înscrisă întabelul definitiv al creanțelor (în data de (...) s-a dispus intrarea în faliment a debitoarei) și doar ca această sumă să fie plătită cu prioritate având în vedere că obligațiile fiscale pentru semestrul II din anul 2011 au avut ca termen scadent de plată data de (...), conform Codului Fiscal, deci înainte de deschiderea procedurii de faliment, motiv pentru care am considerat că suma de 1.000 lei aferentă lunilor noiembrie și decembrie 2011 este corect să fie cuprinsă în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei. Prin urmare, modul de calcul a sumei de 14.762,23 lei la impozitul pe clădiri în cazul debitoarei S. T. C. S. este corect, atât pentru obligațiile principale cât și pentru obligațiile accesorii motiv pentru care solicitat înscrierea în Tabelul definitiv al creanțelor debitoarei a sumei de 11.262,23 lei și respectiv plata cu prioritate a sumei de 3.500 lei (obligație principală aferentă perioadei 0l.0l.2012 - (...)) conform art. 121 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 și art. 115 alin. 3 lit. a.) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură F., republicată, cu modificările și completările ulterioare. Intimatul I. & O. I. S. Z. lichidator judiciar al S. T. C. S. Z., a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică a hotărârii instanței de fond deoarece în mod corect s-a apreciat că debitoarea nu datorează impozit conform dispozițiilor art. 1 alin. 6 din HG 1553/2003, aceasta fiind dizolvată începând cu 6 iulie 2009 (f.12) Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele: Soluția pronunțată de către judecătorul sindic este legală și temeinică, în concordanță cu starea de fapt dovedită prin probatoriul administrat și cu normele legale incidente. Astfel, cuantumul ridicat al impozitului solicitat de către creditoarea recurentă se datorează aplicării pentru intervalul 2011-2012 a unei cote de 10 % din valoarea de inventar a imobilului, mod de calcul care vine în contradicție cu prevederile art. 1 alin. 6 din H. 1553/2003. Agenții economici care se află în procedură de dizolvare sau de lichidare administrativă conform Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în procedură de lichidare judiciară conform Legii nr. 64/1995 (actuala Lege 85/2006)..………..nu vor proceda la reevaluarea i mo b ili ză r ilo r co rpo rale p revă zu te la a lin . (1 ),,. Or debitoarea proprietar al imobilului este dizolvată încă din anul 2009, așa încât nu mai avea obligația de a reevalua imobilele pentru intervalul de timp ulterior acestui moment. În altă ordine a normelor incidente, pentru impoziul datorat ulterior deschiderii procedurii de insolvență la data de (...) nu se impune înscrierea creanței în tabel deoarece potrivit art. 64 alin. 6 din Legea 85/2006 ,,creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru crea n țe le nă scu te î n p ro cedura de faliment.,, Subsecvent aplicării normelor incidente, judecătorul-sindic a constatat întemeiat că sumele datorate de societatea debitoare cu titlu de impozit pe clădiri și care se justifică a fi înscrise în tabelul creanțelor sunt în sumă totală de 3.370 lei, și rezultă din înscrierea următoarelor sume: 260 lei reprezentând impozit calculat cu 1,3% pe lunile septembrie-decembrie 2007; câte 840 lei aferent anilor 2008 și 2009 (1,4%); 780 lei pentru anul 2010 (1,3%); 650 lei pentru ianuarie - octombrie 2011 (1,3%). La acest debit au foste calculate de către administratorul judiciar, conform prevederilor legislației fiscale majorările de întârziere, de la data scadenței debitelor principale. Instanța de fond a apreciat întemeiat așa cum s-a precizat și anterior că impozitul în sumă de 8.267 lei calculat de contestator prin aplicarea cotei majorate de impozitare de la 1,3% la 10% datorită nereevaluării în ultimii 3 ani fiscali a imobilului, aplicat asupra valorii de inventar pentru anii 2011 și 2012 nu este datorat de societatea debitoare care a fost dizolvată începând cu (...), neavând astfel obligațiade a proceda la reevaluare activelor, dispozițiile art. 1 alin. 6 din HG 1553/2003 fiind aplicabile în cauză. În ceea ce privește impozitul în sumă de 585 lei - calculat de la data deschiderii procedurii de faliment (octombrie 2011) până la vânzarea imobilului (iulie 2012), această sumă trebuie plătită cu prioritate de administratorul judiciar ca și cheltuieli născute pe perioada procedurii fără a fi necesară înscrierea acestei creanțe în tabel. Pentru acest argumente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.p.c. instanța va respinge recursul declarat de creditorul M. Z. prin P. împotriva sentinței civile nr. 4.194 din 7 august 2012, pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui S., pe care o va menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge recursul declarat de creditorul M. Z. prin P. împotriva sentinței civile nr. 4.194 din 7 august 2012, pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui S., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 6 noiembrie 2012. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, A. A. I. C. I. D. P. GREFIER, M. N. ȚAR Red.A.A..I./ (...). Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: : L. M..
| ← Decizia nr. 2412/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 9503/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
