Decizia nr. 9238/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 9238/2012
Ședința publică de la 08 N. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Judecător R.-R. D.
Judecător L. U.
Grefier M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare recursul formulat de contestatorul S. M. V., împotriva sentinței civile nr. 6342/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C., în contradictoriu cu intimata SC G. C. S. PRIN LICHIDATOR J. H&B I. S., având ca obiect contestație (...) dos. contest. la tab. prel. - depus de S. M. V. dos.(...)
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura este { F. |legal} îndeplinită.
C.ea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este timbrat, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, motiv pentru care apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. { F. | } C.EA Prin sentința civilă nr. 6342 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C., a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la tabelul preliminar formulată de creditorul contestator S. M. V. în contradictoriu cu debitoarea SC G. C. S. (fostă SC DACCA GROUP S.) prin lichidator judiciar S. H&B I. S.. În temeiul art. 164 Cod procedură civilă s-a dispus conexarea prezentei cauze la dosarul nr. (...) al T. S. C. Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic, a reținut următoarele: Prin Tabelul preliminar de creanțe publicat în Buletinul Procedurilor de insolvență nr. 9913/(...), creditorul S. M. V. a fost înscris cu o creanță de 696.211,78 lei, subordonată și sub condiția prezentării documentelor justificative privind cesiunile de creanță. Având în vedere actele depuse la dosarul cauzei și anexate declarației de creanță, judecătorul sindic a reținut că prin cererea de admitere a creanței, creditorul S. M. V. a solicitat înscrierea în tabelul de creanțe cu suma de 696.211,78 lei. Din documentele depuse de acesta rezultă că potrivit fișei contului 455 în cursul anului 2011 societatea debitoare a fost creditată cu suma de 379.869,63 lei, fiind restituite creditări în cuantum de 877.273,42 lei, restituiri care s-au efectuat fie prin casierie sau bancă în cuantum de 32.656,62 lei, fie în cea mai mare parte respectiv suma de 844.616,80 lei prin cesionarea unor sume de încasat de la clienți și debitori diverși, respectiv debitoarea SC G. C. S. a renunțat la încasarea sumei de la clienți în favoarea restituirii unor creditări către asociat. Creditările înregistrate în cursul anului 2011, în sumă de 379.869,63 lei au rezultat din depuneri efective de numerar în contul societății sau în casierie în cuantum de 13.378,49 lei, plata unor furnizori/cesiune de datorii în cuantum de 66.691,14 lei, însă în mod corect a reținut administratorul judiciar faptul că raportat la documentele depuse de către contestator nu au putut fi identificați furnizorii care au fost achitați, neexistând documentele justificative privind aceste plăți (facturi, chitanțe, contracte de cesiune) Operațiunile prin conturile de capital în sumă de 299.800 lei, ceea ce ar susține o restituire de capital social, prin diminuarea acestuia și lăsarea la dispoziția firmei ca și creditare, ori din documentele de la R. C. rezultă că societatea are un capital social de 300.000 lei și nu a fost diminuat decât în evidența contabilă pentru a crea o aparența unei creditări. Din extrasele de cont depuse la declarația de creanță și în cadrul prezentei cauze justifică doar parțial creditările efectuate prin bancă, iar în privința creditărilor efectuate prin casierie fiind prezentată o singură dispoziție de încasare. De asemenea, în extrasele de cont se face referire la anumite contracte de împrumut care nu au fost anexate declarației de creanță, iar creditările rezultate din achitarea unor furnizori nu au fost dovedite prin documente, astfel că , în mod corect administratorul judiciar a apreciază că nu s-a justificat creanța solicitată și a procedat la înscrierea creanței ca fiind o creanță subordonată și sub condiție, în fapt, prin raportare strict la documentele existente creanța contestatorului fiind justificată doar pentru un cuantum de 146.084,23 lei. De asemenea, la întocmirea tabelului preliminar de creanțe s-au avut în vedere și prevederile art. 121 și art. 123 din Legea 85/2006 privind ordinea la plată a createlor, în eventualitatea în care vor exista lichidități în averea debitoarei, iar deschiderea procedurii falimentului nu afectează caracterul creanței și ordinea distribuirii sumelor. În ceea ce privește prevederile art. 72 din Legea insolvenței, enumerarea categoriilor de creanțe are un caracter orientativ, în caz contrar s-ar ajunge la înlăturarea nejustificată din tabel a unor categorii de creanțe precum cele izvorâte din raporturi de muncă sau creanțele bugetare. Tabelul preliminar al creanțelor reflectă pasivul debitoarei, acesta constituind un instrument important în procedură la care se raportează principalele etape respectiv cvorumul în adunările creditorilor, categoriile de creanțe avute în vedere la elaborarea unui eventual plan de reorganizare, aprecierea distribuirilor fondurilor obținute în contul de lichidare, etc. Înscrierea în tabelul creanțelor a creanței contestatorului în categoria creanțelor subordonate, nu alterează dreptul de creanță, nu modifică natura acestuia în nici o modalitate. Având în vedere aceste considerente, judecătorul sindic a reținut că în mod legal și temeinic administratorul judiciar a procedat la înscrierea creanței contestatorului ca o creanță subordonată sub condiție, astfel că raportat la dispozițiile art. 73 din Legea nr. 85/2006 a respins ca neîntemeiată contestația la tabelul preliminar formulată de creditorul contestator S. M. V. în contradictoriu cu debitoarea SC G. C. S. (fostă SC DACCA GROUP S.) prin lichidator judiciar S. H&B I. S.. În temeiul art. 164 Cod procedură civilă s-a dispus conexarea prezentei cauze la dosarul nr. (...) al T. S. C. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditorul S. M. V., solicitând în principal - modificarea în tot a sentinței recurate în sensul admiterii contestațieicontestatorului la tabelul preliminar de creanțe și pe cale de consecință înscrierea acestuia la masa credală cu întreaga sumă solicitată, fără a fi subordonată și subcondiție, iar în subsidiar - casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. În motivarea recursului creditorul a arătat că prin sentința recurata, judecatorul sindic a respins contestatia la tabelul preliminar de creante, ca fiind neintemeiata. în motivarea acestei solutii, judecatorul sindic a retinut ca în realitate creditarile realizate de catre recurentul în contul debitoarei nu sunt reale, capitalul social al debitoarei nefiind diminuat decat în evidenta contabila pentru a-crea o aparenta a unei creditari. A., judecatorul sindic retine ca intr- adevar creanta noastra nu a fost justificata, nefiind acceptate actele depuse de catre recurentul în probatiune. Referitor la caracterul de creanta subordonata, s-a retinut faptul ca prevederile art. 72 au un caracter orientativ, iar inscrierea creantei în tabelul de creante cu titlu de creanta subordonata nu altereaza dreptul de creanta și nu modifica natura acestuia în nicio modalitate. Recurentul arată ca în realitate nici unul dintre aceste argumente nu poate fi primit, hotărârea recurata fiind data cu aplicarea gresita a legii, pentru cele ce urmeaza: 1. în ceea ce priveste caracterul de creanta sub conditie - instanța de fond retine faptul ca nu se justifica creditarea societatii de care recurentul, neavând insa competenta analizarii documentelor depuse la dosarul cauzei din punct de vedere contabil. Cu alte cuvinte, pentru a se retine aceste aspecte în cuprinsul sentintei recurate, este țara indoiala faptul ca ,anterior retinerii acestor aspecte era necesara realizarea unei expertize de specialitate. A. ca chiar și în lipsa unei astfel de solicitari din parea partilor, judecatorul sindic putea și trebuia sa dispuna administrarea acestei probe. In ceea ce ne privește, este pe deplin dovedita creditarea societatii cu sumele cu care a înțeles sa se înscrie la masa credala, atat raportat la extrasele de cont de puse în probațiune, cât și raportat la raportul de expertiza extrajudiciara încheiat la data de (...), care a fost depus în probatiune de catre recurentul. Pe de alta parte, lichidatorul judiciar nu a reusit, prin probatoriul administrat, sa rastoarne aceste prezumtii, în lipsa administrarii unui probatoriu cele afirmate ramanand simple sustineri ale lichidatorului. A vand în vedere ca instanta de fond a preluat motivele invocate de catre lichidatorul judciiar, în lipsa administrarii unui probatoriu relevant, rezulta ca nici sentinta recurata nu contine aspecte care sa reiasa din probele administrate. In al doilea rand, arată ca nici macar pana în prezent nu a fost indicat de catre lichidatorul judiciar care sunt operatiunile concrete care nu au fost dovedite și care fac imposibila inscrierea noastra la masa credata cu intreaga suma solicitata. A., în pozitia procesuala depusa la dosarul cauzei, lichidatorul judiciar a aratat ca cuantumul creantei rezulta intr-adevar din fisa contului 4551 precum și din balanta de verificare la (...), insa ca acest sold provine dintr-o serie de creditari respectiv restituiri de creditari realizate de la infiintarea societatii și pana la deschiderea procedurii de insolventa, dar care nu sunt acoperite în intregime de tranzactiile evidentiate în extrasele de cont depuse. în lipsa unor explicatii suplimentare, recurentul consider în continuare ca o data ce societatea debitoare a fost creditata cu respectivele sume, creanta recurentului nu este și nu poate fi afectata de modalitatea concreta în care societatea a inteles ulterior sa se foloseasca de sumele respective. Recurentul, ca și creditor al societatii, nu am posibilitatea de a controla sau obligatia de a justifica operatiunile ulterioare realizate cu sumele cu care am creditat societatea debitoare, astfel incat consider în continuare ca aceste argumente nu pot fi retinute. Situatia este identica și pentru cesiunile de creante și datorii, care reprezinta acte de dispozitie ale societatii debitoare, ulterioarecreditarii, și care nici macar nu au fost identificate expres de catre administratorul judiciar. A., rezulta fara drept de tagada faptul ca recurentul ne- am indeplinit pe deplin obligatia impusa de art. 65 al. 2 din Legea 85/2006, în sensul de punerii documentelor justificative ale creantei. Tot referitor la caracterul de creanta sub conditie retinut în sentinta recurata, caracterul acestei categorii de creante se deduce din cuprinsul art 64 al. 4 din Legea 85/2006, conform caruia creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala. Din aceasta formulare rezulta insa fara dubiu ca acest caracter de creanta conditionata nu poate sa fie conferit de catre administratorul judiciar, ci reprezinta un caracter al creantei care era prezent la data deschiderii procedurii insolventei. Aceeasi concluzie se poate desprinde și din formularea art. 28 al. 1lit. c. în consecinta, nu se putea conferi creantei noastre caracterul de creanta sub conditie, acest caracter al creantei trebuind sa rezulte din insasi natura acesteia, naturacare se analizeaza la data deschiderii procedurii insolventei. In consecinta, aspectele aratate în sentinta recurata în ceea ce priveste caracterul de creanta sub conditie nu poat fi retinute, ceea ce atrage nelegalitatea și netemeinicia acesteia. 2. În ceea ce priveste caracterul de creanta subordonata - instanța de fond a motivat inca o data respingerea contestatiei preluand intru totul argumentele lichidatorului judiciar. Reiterează argumentele expuse de catre noi și cu ocazia judecatii în fond a cauzei, aratand ca caracterul de creanta subordonata nu era justificat raportat la stadiul procedurii din momentul intocmirii tabel ului preliminar de creante. A., caracterul de creanta subordonata este un caracter care se dobandeste de-abia în cursul procedurii falimentului, cand se procedeaza la plata creantelor. Art. 123 din Legea 85/2006 prevede ordinea de plata a creantelor inregistrate în tabelul definitiv de creante, cu ocazia distribuirii sumelor rezultate din lichidarea averii debitorului. în cadrul acestei ierarhii, este prevazuta categoria creantelor subordonate, acestea fiind creante reprezentand credite acordate societatii de catre un asociat sau actionar, sau creante izvorand din acte cu titlu gratuit. Dat fiind stadiul procesual, consideră ca incadrarea creantei recurentului în categoria creantelor subordonate era cu totul prematura, in acel moment neputand fi vorba despre discutarea ordinii de plata a creantelor potrivit art. 123. în consecinta, nu poate fi justificata inscrierea creantei noastre în cuprinsul tabelului preliminar al creantelor cu titlu de creanta subordonata. Menționează în acest context și faptul ca art. 72 din Legea 85/2006 are caracter limitativ, și nu exemplificativ. raportat la faptul ca acest articol face referire la dreptul de preferința al creantelor, drept de preferinta care vizeaza categoria din care acestea fac parte, respectiv natura creantei, și în niciun caz modalitatea de plata a acestora, cum este cazul art. 121 și 123 din Legea 85/2006. Pentru toate aceste motive, recurentul solicită admiterea prezentului recurs și modificarea sentinței reurate, în sensul admiterii contestației, iar în subsidiar casarea hotărârii recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare T. S. C. Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, C.ea reține următoarele: Preliminar, C.ea reține că judecătorul sindic a efectuat o corectă cercetare judecătorească, stabilind temeinic starea de fapt dedusă judecății și aplicând în mod judicios dreptul pertinent. Pornind de la aceste premise, C.ea va reține că recursul declarat în cauză este nefondat fiind menit doar a repune formal în discuție aspecte a căror corectă dezlegare a dat-o judecătorul sindic. A., în ceea ce privește primul motiv de recurs, se observă că recurentul reproșează instanței de fond faptul că a preluat motivele invocate de lichidatorul judiciar, fără să administreze un probatoriu relevant. Cu referire la această împrejurare, C.ea reamintește dispozițiile art. 129 alin. 1 C.pr.civ. conform cu care, între altele, legea procesuală impune părților litigante să-și probeze pretențiile și apărările. Prin urmare, recurentului în calitatea sa de contestator în fața instanței de fond îi incumba obligația procesuală de a-și proba pretențiile și apărările, ori la data de (...) la termenul de judecată acesta a declarat că-și susține contestația așa cum a fost formulată fără să propună alte probe decât înscrisurile anexate contestației și cele la care depuse odată cu cererea de admitere a creanței, cu toate că la termenul din 16 noiembrie 2011 judecătorul sindic a pus în discuția reprezentantului contestatorului să probeze dacă suma solicitată prin demersul procesual este un împrumut acordat debitoarei insolvente sau o donație, declarându-se formal că intenția contestatorului a fost aceea de a acorda un împrumut și nu o liberalitate. În lipsa altor probe, evaluarea efectuată de judecătorul sindic și concluziile acestuia chiar dacă converg cu cele ale lichidatorului judiciar în calitate de reprezentant al debitoarei sunt corecte și la adăpost de critică. A se vedea în acest sens în detaliu analiza efectuată și punctul de vedere exprimat de lichidator care argumentat în fapt și în drept a prezentat situația reclamantului față de creditările societății insolvente (f. 33-36). Așa cum rezultă din prevederile art. 3 pct. 16 din Legea nr. 85/2006 tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele nascute înainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub conditie sau in litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. Conform art. 64 alin. 4 din aceeași lege, creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi indreptatite sa participe la distribuiri de sume în masura ingaduita de prezenta lege. Calificarea și înscrierea creanței sub condiție de către lichidator a avut la bază tocmai situația constată de acesta că titularul cererii de admitere a creanțelor la tabelul preliminar nu a justificat cu probe creanța ce face obiectul cererii. Deși contestatorul a invocat dispozițiile art. 28 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 85/2006 acest text legal se referă la un alt tip de procedură care se deschide la cererea debitorului, or în speță înscrierea creanței s-a făcut sub rezerva depunerii conform art. 65 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 toate documentele justificative ale creanței. În speță, așa cum s-a observat corect de lichidator confirmat de judecătorul sindic contestatorul nu a depus toate actele justificative ale creanței pretinse. Din această perspectivă, sentința care confirmă poziția lichidatorului judiciar este corectă și legală. Cât privește contestarea calității de creanță subordonată trebuie reținut că judecătorul sindic a justificat pertinent această calificare prin trimiterea la dispozițiile art. 121 și art. 123 din Legea nr. 85/2006 privind ordinea de plată a creanțelor, în eventualitatea în care vor exista lichidității în averea debitoarei menționând totodată explicit că deschiderea falimentului nu afectează caracterul creanței și ordinea distribuirii sumelor. Cu referire la dispozițiile art. 72 din aceeași lege care consacră regimul juridic al tabelului preliminar corect s-a decis că în cuprinsul tabelului pot fi incluse și alte categorii de creanțe în afara celor expres prevăzute de lege. A admite contrariul și a interpreta restrictiv un atare text legal ar însemna ca să excludem de la înscriere o serie de creanțe ce nu-și mai au reflectare în cursul procedurii cum ar fi bunăoară cele izvorâte din raporturile juridice de muncă sau din raportul juridic de drept material fiscal. Și este așa, deoarece just s-a apreciat că tabelul preliminar reflectă pasivul debitoarei, fiind un instrument principal în procedură și care are înrâurire în etapele principale ulterioare care se desfășoară, respectiv cvorumul în adunările creditorilor, categoriile de creanțe avute în vedere la elaborarea unui plan de reorganizare, aprecierea distribuirilor fondurilor obținute în contul de lichidare și altele asemenea. Așa fiind, concluzia conform căreia înscrierea creanței creditorului ca fiind subordonată în tabelul preliminar al creanțelor nu afectează substanța dreptului de creanță și nu modifică natura acestuia sub nici un aspect relevant. Pe cale de consecință, nu este prematură înscrierea creanței creditorului ca fiind subordonată în tabelul preliminar de creanțe așa cum greșit apreciază recurentul cu trimitere doar la dispozițiile art. 123 din Legea nr. 85/2006 ignorând valențele juridice ale tabelului preliminar evidențiate în precedent. Pe cale de consecință, în temeiul art. 8 din Legea nr. 85/2006 se va respinge recursul ca nefondat cu consecința menținerii în tot a sentinței atacate. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge recursul declarat de creditorul S. M. V. împotriva sentinței civile nr. 6342 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 08 noiembrie 2012. { F. | PREȘEDINTE, M. D. JUDECĂTOR, R.-R. D. JUDECĂTOR, L. U. GREFIER, M. T. } Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./(...) Jud.fond. C. G.
| ← Decizia nr. 5449/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 6341/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
