Decizia nr. 9378/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a2
DECIZIA CIVILĂ Nr. 9378/2012
Ședința de la 13 N. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I.
Judecător D. P.
Judecător A.-I. A.
G. M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul T. C. M. împotriva sentinței civile nr.2129 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. în contradictoriu cu intimații SC P. C. S. PRIN LICHIDATOR J. LG I. S. având ca obiect A. răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006 .
La apelul nominal, făcut în cauză, la prima și la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 60 de lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea practicianului în insolvență-întâmpinare.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 2129 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. s- a admis acțiunea formulată de către LG I. S. lichidator al debitoarei SC P. C. S. în contradictoriu cu pârâtul T. C. M. care a fost obligat în calitate de administrator statutar al debitoarei falite, să suporte cu averea personală parte din pasivul societății, până la concurența sumei de 37.109,17 lei. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin S. civilă nr. 4435 din (...) pronunțată de T. M., în dosar nr. (...) s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență, la cererea D. G. a F. P. M., a fost numit administrator judiciar, iar prin sentința civilă nr. 591/(...) s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului debitoarei SC P. C. S., numindu-se lichidator judiciar LG I. S. În tabelul definitiv consolidat al obligațiilor societății au fost înscriși doi creditori bugetari, D. Generală a F. P. M. cu suma de 35.529,09 lei și Primăria Șomcuta M. cu suma de 1.580,08 lei. În urma demersurilor făcute de lichidatorul judiciar administratorul statutar al societății insolvente nu a pus la dispoziția acestuia actele cerute de art. 28 alin. 1 din Legea 85/2006. Conform datelor din ultimul bilanț publicat aferent anului 2008, debitoarea înregistra active imobilizante 847 lei, active circulante 17.002 lei, din care stocuri 3.088 lei, creanțe 12.373 lei, casa și conturi la bănci 1.541 lei, totalul datoriilor însumând 18.565 lei. Față de cele arătate, instanța a considerat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 138 al. 1 lit. a din Legea 85/2006 cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitoarei, persoană juridică, ajunsă în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitoarei, dacă au folosit bunurile societății în interes propriu sau al altor persoane fizice ori juridice. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs T. C. M., solicitând în temeiulart. 312 raportat la art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, modificarea în totalitate a hotărârii atacate și, în rejudecare, să se dispună respingerea acțiunii formulată de S. LG I. S. În motivarea recursului recurentul a arătat că în fapt, prin sentința civilă nr. 2129 din (...), Tribunalul Maramureș a admis cererea formulată de LG I. S. și a dispus obligarea recurentului la suportarea unei părți a pasivului debitoarei falite SC P. C. S., până la concurența sumei de 37.109,17 lei. În opinia recurentului hotărârea nu este motivată corespunzător, o primă problemă o reprezintă nemotivarea hotărârii primei instanțe. Așa cum s-a indicat în doctrină, orice hotărâre judecătorească trebuie motivată. A. exigență este esențială atât pentru părți, cât și pentru terți. Astfel, cât privește părțile, motivarea permite verificarea faptului că hotărârea este lipsită de arbitrariu și este în conformitate cu legea. Răspunsul la argumentele formulate de părți, cuprins în motivarea hotărârii, este în egală măsură esențial pentru respectarea drepturilor apărării, prin aceea că justițiabilii pot constata în ce măsură cererea și temeiurile sale de fapt și de drept au fost în mod real examinate. În ceea ce-i privește pe terți, studiul motivării hotărâri lor judecătorești constituie singurul mijloc de a cunoaște jurisprudența. În ceea ce privește obligația de motivare a hotărâri lor judecătorești, aceasta este detaliată în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Obligația de motivare este rezultanta altor două exigențe ce decurg din art. 6 par. 1 al C.i: pe de-o parte, acest text consacră dreptul oricărei persoane de a-și prezenta argumentele și observațiile în fața instanței", iar pe de altă parte, se impune oricărei instanțe de a proceda la un examen efectiv al motivelor, argumentelor și propunerilor de probe prezentate de părți, cel puțin pentru a le aprecia pertinența . Dacă un justițiabil invocă în scris un argument suficient de clar și de precis, pe deasupra susținut de probe și de natură să aibă o incidență asupra soluției ce urmează să fie pronunțată în respectivul litigiu, este necesar ca instanța să analizeze acest argument și să formuleze un răspuns explicit și specific". Din lectura hotărârii pronunțate, se poate observa faptul că judecătorul fondului a reluat argumentele lichidatorului judiciar și a reprodus textele legale incidente în speță. Prin urmare, soluția menită să asigure o minimă respectare a drepturilor substanțiale și procedurale conferite de C. nu poate fi decât aceea de admitere a apelului și de modificare în întregime a hotărârii instanței de fond. Hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă) Prin hotărârea recurată, pârâtului s-a atras răspunderea în calitate de administrator statutar al SC P. C. S.. În realitate, administrator statutar al SC P. C. S. a fost P. & I. I. LLC iar recurentul a deținut calitatea de reprezentant permanent al administratorului persoană juridică. Este adevărat faptul că, în conformitate cu art. 135 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, reprezentantul permanent este supus acelorași condiții și obligații și are aceeași responsabilitate civilă și penală ca și un administrator, persoană fizică, ce acționează în nume propriu. Însă acest fapt nu exonerează persoana juridică pe care o reprezintă de răspundere și nici nu i se micșorează răspunderea solidară. În concluzie, lichidatorul judiciar ar fi trebuit să analizeze și eventuala răspundere a persoanei juridice ce a avut calitatea de administrator statutar și să nu se limiteze la a solicita atragerea răspunderii reprezentantului permanent pentru întreg pasivul debitoarei. Practic, deciziile privind administrarea SC P. C. S. au fost luate de administratorul statutar, acestuia revenindu-i cel puțin o parte din responsabilitatea pentru falimentul societății. Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, să se modifice în totalitate hotărârea atacată și, în rejudecare, să se dispună respingerea acțiunii formulată de S. LG I. S. Prin întâmpinarea înregistrată la data de 8 noiembrie 2012 (f.11-12) S C P. C. S. prin .lichidatorul judiciar LG I. S. al a solicitat respingerea recursului formulat, cu menținerea dispozițiilor sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală Analizând recursul formulat din prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate și având în vedere prevederile art.304, 3041Curtea reține următoarele: Lichidatorul judiciar a formulat cerere privind angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtului recurent T. C. M. în calitate de fost administrator statutar al debitoarei pentru suportarea unei părții din pasivul acesteia în cuantum de 37109,17 lei invocându-se incidenta dispozițiilor art. 138 alin.1 lit.a din Legea nr. 85/2006, respectiv faptul că pârâtul a dispus în interes propriu de bunurile debitoarei. A. deoarece din evidența contabilă (ultimul bilanț publicat aferent anului 2008) debitoarea înregistra active imobilizate în sumă de 847 lei active circulante în sumă de 17.002 lei din care stocuri de 3088 lei, creanțe în sumă de 12373 lei casă și conturi la bănci în sumă de 1541 lei, totalul datoriilor însumând 18565 lei. Judecătorul sindic a apreciat ca fiind îndeplinite condițiile privind angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtului recurent pentru săvârșirea culpabilă a faptei prevăzute la art. 138 alin. 1 lit. a. din legea nr. 85/2006. Recurentul susține faptul că hotărârea nu este motivată corespunzător, mai mult decât atât în opinia sa aceasta este nemotivată. Potrivit art.261 alin.1 C.pr.civ. considerentele s-au motivarea hotărârii reprezintă de regulă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care sau înlăturat cererile părților. În considerentele hotărârii, instanța trebuie să arate fiecare capăt de cerere și apărările părților, probele care au fost administrate, motivându-se pentru ce unele dintre ele au fost reținute iar altele înlăturate, normele juridice pe care le-a aplicat la situația de fapt stabilită. Motivarea trebuie să fie clară, precisă și necontradictorie, astfel încât din ia să rezulte justețea soluției pronunțate. A.deoarece motivarea hotărârii înlătură arbitrariul și face posibil controlul judiciar precum și exercitarea căilor de retractare. O motivarea necorespunzătoare poate atrage nulitatea hotărârii. Toate acestea aplicând exigențele impuse de art. 6 paragraf 1 din CEDO, și cu precădere dispozițiile dreptului comun în materie (art.261 C.pr.civ.) Curtea reține că motivarea hotărârii corespunde acestor exigențe întrucât, judecătorul a expus motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței fără a face o referire generică și abstractă a unui text de lege. C. dacă prima instanță , a reluat argumentele lichidatorului judiciar, aceasta s-a realizat după respectarea drepturilor substanțiale și procedurale ale părților urmare a administrării probelor. Recurentul a invocat și aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prev. de art. 304 pct.9 C.pr.civ. Astfel se susține că acestuia i s-a atras răspunderea în calitate de administrator statutar al SC P. C. S.. În realitate, această calitate a fost deținută de P. & I. I. LLC în timp ce recurentul a deținut calitatea de reprezentant permanent al administratorului persoană juridică și prin urmare lichidatorul judiciar ar fi trebuit să analizeze și eventuala răspundere a persoanei juridice, iar nu să se limiteze la a solicita atragerea răspunderii reprezentatului permanent pentru întreg pasivul ci, eventuala pentru o parte din acesta. Administratorul societății debitoare anterior deschiderii procedurii falimentului a fost deținută de P. & I. I. L. Lichidatorul judiciar a solicitat angajarea răspunderii patrimoniale a numitului T. C. M. ca reprezentat al persoanei juridice ce deține calitatea de administrator statutar al debitoarei. Deoerce potrivit art. 135 alin.2 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, reprezentantul permanent este suspus acelorași condiții și obligații și are aceeași responsabilitate civilă și penală ca și un administrator, persoană fizică, ce acționează în nume propriu lichidatorul judiciar în virtutea principului disponibilității a înțeles să solicite angajarea răspunderii persoanei fizice în calitate de reprezentant al administratorului statutar, fără ca prin aceasta să opereze în fapt o exonerare a persoanei juridice pe care o reprezintă. Acesta deoarece așa cum s-a arătat, atragerea în litigiu a pârâtului recurent s-a realizat în calitate de reprezentant al administratorului statutar, fără că acesta să răspundă în nume propriu, nefiind însă obligatoriu atragerea în litigiu a însăși persoanei juridice. Și este așa întrucât răspunderea pârâtului recurent este una directă iar nu subsidiară și se întemeiază pe dispozițiile art. 135 alin.2 din Legea nr. 31/1990. Cât privește legalitatea hotărârii judecătorului sindic prin prisma aplicării și interpretării dispozițiilor art. 138 alin.1 lit. a din Legea nr. 85/2006, Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile legale pentru obligarea recurentului la plata pasivului. Astfel în baza deciziei asociatului unic nr.1 din (...) are loc cesionarea de către fostul asociat unic și administrator H. Ana, a părților sociale către P. & I. I. LLC reprezentată legal de către pârâtul recurent T. C. M., fiul lui H. A. În baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1220 din (...) debitoarea prin administrator P. & I. I. LLC reprezentată de T. C. M. înstrăinează terenul curți-construcții în suprafață de 150 mp. către T. C. M. pentru prețul de 4500 lei. Întrucât nu au fost depuse actele contabile ale debitoarei, lichidatorul judiciar a fost în imposibilitate de a verifica dacă prețul tranzacției a fost achitat de cumpărător întrucât nu s-a procedat la declararea transferului de bunuri și nici la radierea debitoarei din evidența primăriei în calitate de plătitor de impozite. Mai mult decât atât din bilanțul publicat aferent anului 2008 rezultă că debitoarea înregistra active precum și creanțe, fără însă a fi predate acestuia învederea verificării lor. Toate acestea duc la concluzia că reprezentatul administratorului statutar a folosit bunurile debitoarei, în interes personal impunându-se astfel obligarea acestuia la plata pasivului debitoarei în sumă de 37109,17 lei așa cum rezultă din tabelul definitiv consolidat al createlor. Față de considerentele mai sus expuse în temeiul dispozițiilor art.312 alin. 1 C. pr. civ. recursul declarat de pârâtul T. C. M. urmează a fi respins ca neîntemeiat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge recursul declarat de T. C. M. împotriva sentinței civile nr. 2129 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a2 al T.ui M. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, C. I. D. P. A.-I. A. G., M. N. ȚÂR Red. C.I.dact.V.R. 2ex/ (...)
| ← Decizia nr. 2680/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 5474/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
