Decizia nr. 9515/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)/a1
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A C., DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FIS.L
DECIZIA C. Nr. 9515/2012
Ședința N. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Judecător G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de B. M. Sa împotriva Sentinței civile nr. 2. pronunțată de T. S. C., privind și pe intimat SC M. VG S., intimat C.-L. H.-F., intimat C.-L. O.-C., parte civilă D. C., intimat SC C. S. S., parte civilă D. C., intimat M. R. cu dom.ales, intimat S. S. C. cu dom.ales, intimat E. G. M. cu dom.ales, intimat J. G. cu dom.ales, intimat L. M. L. cu dom.ales, intimat P. A. cu dom.ales, intimat P. S. , intimat SC C. S. PRIN LICHIDATOR J. RTZ & P. I., intimat SC C. S., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată (...)/a1 contest.la hot.AGC dep.de
M. R. s.a.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 9 noiembrie
2012, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
C.EA
Prin sentința civilă nr. 2869 din (...) pronunțată de T. S. C. în dosar nr. (...)/a1 s-au respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale active, a lipsei de interes a reclamanților și a inadmisibilității, excepții invocate de creditoarea SC B. M. SA.
S-a admis acțiunea în anulare formulată de contestatorii M. R., S. S. C., E.
G. M., J. G., L. M. L., P. A. și P. S. și în consecință:
S-a anulat hotărârea adoptată de A. G. a C. SC C. S. din data de 11 aprilie
2012 prin care a fost admisă contestația formulată de creditoarea SC B. M. SA împotriva deciziei adoptate de C. C. debitoarei SC C. S. din data de 2 februarie
2012.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de (...) s-a desfășurat A. G. a C. debitoarei SC C. S., ca urmare a convocării A. generale a C. SC C. S., realizata prin publicarea în B. P. de insolventa nr. 5.046/(...), cu ordinea de zi "A. si supunerea la vot a contestației formulate de SC B. M. SA împotriva Deciziei adoptate de C. C. debitoarei SC C. S. si consemnata in Procesul-verbal al C. C. din data de (...)".
Decizia C. C. din data de (...) a avut ca obiect aprobarea, in temeiul atribuțiilor acordate prin art. 17 alin. 1 litera c si art. 106 ale Legii nr. 8., a Rapoartelor trimestriale I si II privind derularea P.ui de R. al debitoarei SC C. S. întocmite de către administratorul judiciar.
Componenta C. C. este următoarea: SC B. M. SA, ANAF, Soleriu Ciprian.
Decizia menționata mai sus a fost luata cu votul a 2/3 din membrii, respectiv cu votul negativ al Băncii M..
Împotriva acestei Decizii a C. C., SC B. M. SA a formulat contestație, a cărei soluționare a făcut obiectul Ordinii de zi a A. G. a C. din data de (...). In cadrul acestei Adunări G. a C., SC B. M. SA, creditor majoritar, a votat pentru admiterea propriei contestații, în timp ce reclamanții, prin reprezentant convențional, și-au exprimat votul negativ, asa cum reiese din Procesul verbal al A. generale.
Făcând aplicarea prev. art. 3 pct. 8 din L. nr. 8., cu modificările ulterioare, tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale active. Astfel, chiar dacă urmare a confirmării planului, creditorii salariați nu sunt prevăzuți a primi sume de bani, și potrivit art. 15 alin. 2 din același act normativ nu mai au drept de vot, aceștia își păstrează calitatea în procedură, căci drepturile prevăzute creditorului în dispozițiile art. 3 pct. 8 nu sunt cumulative, iar dispozițiile art. 15 alin. 2 sunt de strictă interpretare și se referă la dreptul de vot iar nu la calitatea în procedură, astfel că motivele invocate de către creditoarea SC B. M. SA sunt neîntemeiate.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes, judecătorul sindic a reținut că aceasta este neîntemeiată și a fost respinsă, deoarece interesul contestatorilor nu poate fi redus doar la plata creanțelor salariale născute în perioada de reorganizare prin prisma dispozițiilor art. 123 din legea nr. 8., interesul contestatorilor constând și în reușita și finalizarea planului de reorganizare, astfel că în sens larg aceștia justifică un interes în formularea prezentei contestații.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității, raportat la motivele invocate, judecătorul sindic a reținut că și aceasta este neîntemeiată și a fost respinsă, deoarece contestația nu se referă doar la lipsa interesului creditoarei SC B. M. SA ci inclusiv la procedura de desfășurare a votului, aspect care ține de legalitatea procedurii și nu de oportunitate.
Conform disp. art.14 alin.7 din L. nr.8., hotărârea adunării creditorilor poate fi desființată de judecătorul sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum și la cererea creditorilor îndreptățiți să participe la procedura insolvenței, care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes invocată de către contestatori prin contestația formulată, având în vedere calitatea acestora de reclamanți, raportat la natura juridică a excepției procesuale, judecătorul sindic a reținut că aceasta reprezintă un motiv de contestație și a fost analizat ca atare.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 8., judecătorul sindic nu poate fi investit in mod direct cu analizarea legalității unei decizii adoptate de C. C., ce intra in competenta exclusiva a A. C. Spre deosebire de disp. art. 14 alin. (7) din L. nr.
8., ce limitează controlul judecătorului sindic la o analiza a legalității deciziei A.
C., art. 17 alin. (6) din L. nr. 8. nu face o astfel de distincție in ceea ce privește controlul A. creditorilor asupra deciziilor comitetului, astfel că creditoarea SC B. M. SA justifica un interes în analizarea contestației sale de către organul competent..
Potrivit art. 15 din Noul Cod Civil, niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe. Fără a nega dreptul creditorului SC B. M. SA de a vota în cadrul A. generale a creditorilor, judecătorul sindic a reținut că, raportat la faptul că potrivit art. 17 alin. 4 din legea nr. 8., deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritate simplă din totalul membrilor, ori în cadrul C. C. din data de (...) s-a aprobat rapoartele trimestriale de activitate ale debitoarei SC C. S., creditoarea SC B. M. SA votând împotrivă.
În cadrul A. generale a creditorilor, unde dreptul de vot este legat de creanțele deținute împotriva debitoarei, având în vedere faptul că creditoarea SC
B. M. SA este creditor majoritar, deținând 99,65 din voturi, în soluționarea contestației împotriva Decizia C. C. din data de (...), în cadrul ședinței A. creditorilor din data de (...) a votat pentru admiterea propriei contestații.
Or, având în vedere obiectul deliberării coroborat cu poziția acesteia de creditor majoritar și motivele invocate în cadrul contestației, judecătorul sindic a reținut că SC B. M. SA și-a exercitat în mod excesiv și nerezonabil dreptul de vot, impunându-și propria voință, eliminând în fapt și în drept atribuțiile C. creditorilor în adoptarea rapoartelor trimestriale de activitate ale debitoarei. De asemenea, a mai reținut judecătorul sindic, că raportat la dispozițiile art. 17 alin.
1 lit c) coroborat cu art. 106 din legea nr. 8., comitetul creditorilor, în cazul în care este constituit, are dreptul exclusiv de a analiza rapoartele trimestriale de activitate ale debitoarei în reorganizare, iar faptul că acestea au fost discutate în cadrul unor adunări generale ale creditorilor nu are nici o relevanță, căci această competență revine comitetului creditorilor și nu adunării, aceasta din urmă putând doar să cenzureze decizia comitetului creditorilor pe calea procedurii prevăzute de art. 17 alin. 6 din legea nr. 8..
Or, având în vedere că sancțiunea abuzului de drept constă în lipsirea actului de efectele contrare urmărite de către partea care și-a exercitat în mod abuziv drepturile, raportat la dispozițiile art. 14 alin. 7 din legea nr. 8., judecătorul sindic a admis acțiunea în anulare formulată de contestatori.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea SC B. M. SAsolicitând a se dispune:
1. admiterea prezentului Recurs si, pe cale de consecinta, modificarea
Sentintei Civile nr. 2869/(...) pronuntata de T. S. C. in D. nr. (...)/a1, in sensul respingerii Actiunii in anulare formulata de salariatii M. R., S. S., E. G., J. G., L. M., P. A., P. S. impotriva Hotarii adoptate de A. C. SC C. S. la data de (...) ca nefondata.
2. obligarea intimatilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.
În motivare s-a arătat că:
1. Intimatii salariati nu au calitate procesuala activa in formularea Actiunii in anulare.
Eliminarea unei creante detinute de un creditor din programul de plata al creantelor are drept consecinta pierderea calitatii de creditor, intrucat aceasta calitate este conferita de existenta unei creante impotriva debitoarei.
Aceasta concluzie reiese din dispozitiile art. 102 alin. (1) din legea nr. 8. ce stipuleaza in mod expres urmatoarele" creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan".
Calitatea de creditor este pierduta in mod definitiv intrucat, conform disp. art. 110 din L. nr. 8., in cazul intrarii in faliment ca urmare a esuarii planului de reorganizare, titularii creantelor participa la distriburi cu valoarea acestora, astfel cum au fost prevazute in planul confirmat.
Mai mult, conform art. 137 alin. (2) din L. nr. 8., la data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea inainte de confirmarea planului si cea prevazuta prin plan.
De altfel, nu ar fi in spiritul legii ca un fost creditor al carui creanta a fost eliminata prin programul de plata al creantelor sa fie indreptatit sa influenteze in orice mod procedura, in detrimentul celorlalti creditori, in conditiile in care, independent de reusita planului de reorganziare, creanta sa nu va fi niciodata satisfacuta.
In acest context se poate vorbi chiar si de o lipsa de interes a fostului creditor intrucat, indiferent de rezultatele demersurilor sale procedurale, creanta detinuta anterior reorganzarii nu va fi achitata.
In consecinta, avand in vedere ca reclamantii-salariati nu mai detin calitatea de creditori in procedura reorganizarii, solicită admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale active si respingerea Actiunii in anulare ca fiind formulata de persoane fara calitate procesuala activa.
2. A. in A. este inadmisibila.
In mod eronat instanta de fond a apreciat ca modalitatea in care un creditor isi exprima dreptul la vot (si anume decizia discretionara a fiecarui creditor de a fi de acord sau nu cu punctele de pe ordinea de zi) pot face obiectul cenzurii de legalitate a judecatorului sindic.
Astfel, prin A. in A., nu se contesta dreptul bancii de a-si exercita dreptul de vot, ci votul pozitiv exprimat de banca si efectele acestuia.
Aceste aspecte nu se circumscriu insa notiunii de "nelegalitate", cerinta ce este prevazuta in mod expres de disp. art. 14 alin. (7) din L. nr. 8..
Or, cenzura judecatorului sindic nu se poate extinde si la controlul de oportunitate al acestor hotarari,
3. B. M. are dreptul de a vota si de a-si exprima in mod liber dreptul de vot, fara vreo cenzura din partea instantelor de judecata.
3.1. Decizia A. C. din data de (...) este legala si valabila.
Nu pot fi retinute sustinerile instantei de fond in sensul ca decizia creditorilor din data de (...) de a respinge rapoartele trimestriale nu are nicio relevanta. Este de remarcat in acest context organizarea cu caracter administrativ, de tip ierarhic, care caracterizeaza raportul dintre C. C. si A. C.
Faptul ca activitatea comitetului este subordonata adunarii reiese si din competenta de solutionare a acesteia din urma a contestatiilor impotriva decizi lor adoptate de catre comitet.
De altfel, nu exista nicio prevede legala care sa prevada posibilitatea C. C. de a anula o decizie, valabila, adoptata de catre A. C.
3.2. Dreptul de vot este recunoscut de legiuitor pentru a proteja interesele proprii ale fiecarui creditor astfel încât nu poate fi ingrădit, sub niciun aspect, decât in condițiile expres prevăzute de lege.
Restrictiile aduse dreptului la vot al creditorilor sunt de strica interpretare, fiind prevazute in mod expres si limitativ de L. nr. 8., respectiv:
1. In cadrul A. C.: Conform art. 100 alin. (5) din L. nr. 8. creditorii care, direct sau indirect, controleaza debitorul in sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta insa nu pot vota cu privire la P. de reorganizare
2. In cadrul C. C.: Conform art. 17 alin. (5) din L. nr. 8. daca un membru al
C. C. se afla, datorita interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedură, aceasta este obligat să se abțină de la vot.
Niciuna dintre ipotezele mai sus mentionate nu se regasesc in prezenta speta.
In respectarea principiului Exceptio est strictissimae interpretationis, creditoarei B. M. nu îi poate fi ingrădit dreptul de a vota si de a-si exprima votul conform propriilor interese.
De altfel, nu exista un text legal in cadrul Legii nr. 8. care sa excluda in mod expres de la vot pe acei creditori care au formulat contestatie impotriva unor decizii adoptate de comitetul creditorilor, contestatie ce face obiectul aprobării de către A. C.
In concluzie, B. M. a fost indreptatita sa își exprime în mod liber dreptul de vot, după propria voință și propriile interese, această chestiune neputând face obiectul unei cenzuri a judecătorului sindic.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, C.ea constată următoarele:
În fapt, în cadrul procedurii reorganizării debitoarei C., la data de (...), s-a desfasurat sedinta A. C. avand ca punct pe ordinea de zi aprobarea R. T. I privind derularea P.ui de R., supunerea la vot a R. T. I fiind prorogata pentru o data ulterioara.
La data de (...), s-a desfasurat sedinta A. C. debitoarei C. avand ca punct pe ordinea de zi aprobarea R. T. II privind derularea P.ui de R. A. in vedere ca administratorul judiciar a inclus pe ordinea de zi supunerea la vot doar a R. T. II, desi Raportul T. I nu fusese pana la acel moment aprobat, sedinta a fost prorogata pentru o data ulterioara.
La data de (...) s-a desfasurat sedinta A. C. debitoarei C. avand ca punct pe ordinea de zi aprobarea R. T. I si II privind derularea P.ui de R., acestea nefiind aprobate de către A. C.
Recurenta arată că la termenul de judecata din data de (...), judecatorul sindic a luat act de respingerea de catre creditori a celor 2 Rapoarte T.e și că procesul verbal al sedintei prin care au fost respinse Rapoartele T.e I si II nu a fost contestat si, pe cale de consecinta, a ramas in vigoare si este valabil.
Ulterior, administratorul judiciar a convocat C. C. cu aceeasi ordine de zi, respectiv supunerea la vot a R. T. I si II privind derularea P.ui de R.
Lucrarile sedintei, desfășurate la data de (...), au fost consemnate Procesul
Verbal al sedintei, ambele Rapoarte T.e fiind aprobate de catre C. C. B. M., in calitate de membru al C. C., a votat "impotriva" aprobării acestor rapoarte.
La data de (...), B. M. a formulat Contestatie impotriva deciziei adoptate de C. C. si consemnata in Procesul Verbal din data de (...), in temeiul art. 17 alin. (6) din L. nr. 8.. Odata cu C., B. M. a adresat catre administratorul judiciar si o C. de convocare a A. C. in vederea supunerii la vot a acestei Contestatii.
A. C. desfasurată la data de (...) a decis admiterea Contestatiei formulate de
B. M. impotriva deciziei adoptate de C. C. la data de (...), iar împotriva deciziei creditorilor, salariatii M. R., S. S., E. G., J. G., L. M., P. A., P. S. au formulat
Contestatie, in temeiul art. 14 alin. (7) din L. nr. 8..
C. a fost admisă prin S. C. nr. 2869/(...) pronuntata de T. S. C. in D. nr. (...)/a1, reținându-se în motivare că intimații salariați au calitate procesuala activa in formularea acțiunii în anulare, că aceasta este admisibilă și că B. M. nu este îndreptățită sa își exprime votul cu privire la punctul de pe ordinea de zi (si anume, C. la decizia comitetului de creditori, formulată de aceeași creditoare), considerând că votul exprimat este un abuz de drept.
Prin recursul declarat, aceste statuări sunt criticate, fiind reiterate și excepțiile invocate la fond, după cum urmează:
În privința excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților- intimați, se arată că aceasta a fost în mod greșit respinsă, în contextul în care acestora nu li se vor repartiza sume în cursul procedurii de reorganizare.
Deși aceste susțineri sunt corecte, C.ea constată că motivul pentru care reclamanții nu figurează în anexa 2 a planului, cuprinzând situația distribuirilor nu este legat de împrejurarea că aceste creanțe au fost reduse la zero, ci s-a prevăzut plata lor, în trimestrul patru al primului an de reorganizare, prin intermediul F. de G., în acord cu prev. Legii nr. 200/2006.
Or, atâta vreme cât la momentul pronunțării sentinței și nici a judecătii recursului, nu au fost puse la dispoziția instanței documentele care atestă plataefectivă, nu se poate susține cu temei că aceste persoane au devenit străine de procedură.
În plus, nu s-a făcut nici măcar dovada demersurilor prev. de art. 19-21 din L. nr. 200/2006, în lipsa emiterii dispoziției agentiei pentru ocuparea forței de muncă județene privind stabilirea cuantumului creantelor salariale suportate din Fondul de garantare, simpla susținere a debitoarei referitoare la incidența în cauză a acestui act normativ nu este opozabilă instituției care gestionează fondul, singura care este îndrituită de lege a dispune o astfel de plată.
Pe de altă parte, chiar dacă nu ar fi așa, corect a statuat judecătorul sindic că creditorii cărora nu li s-au prevăzut sume de distribuit prin plan nu devin străini de procedură, chiar dacă ponderea votului lor este zero, aceștia având în continuare calitate procesuală în contextul dat, deoarece drepturile prevăzute de dispozițiile art. 3 pct. 8 nu sunt cumulative, iar dispozițiile art. 15 alin. 2 sunt de strictă interpretare și se referă la dreptul de vot, iar nu la calitatea în procedură.
Drept consecință, acest motiv de recurs nu este întemeiat.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității contestației, nici aceasta nu este incidentă în cauză, motivele susținute în recurs fiind de natură să ducă concluzia conform căreia sunt antamate chestiuni care țin, mai degrabă, de fondul litigiului. Pe de altă parte, este evident că cele arătate de către reclamanți sunt legate de legalitatea, iar nu oportunitatea actului atacat, din moment ce, pentru validarea sau invalidarea acestei poziții se analizează, în ultimă instanță, dacă un creditor avea sau nu drept de vot, daca au fost îndeplinite condițiile de cvorum si de vot și, finalmente, dacă decizia s-au adoptat cu majoritatea prevăzută de lege.
Ca atare, contrar susținerilor din recurs, în cauză sunt prezente cerințele impuse de textul art. 14 alin. 7 din lege.
În ceea ce privește chestiunea litigioasă principală dedusă judecății, C.ea se va situa pe o poziție divergentă față de judecătorul sindic, dispunând admiterea recursului, cu consecința modificării sentinței și a respingerii cererii, apreciind că nu există nici un text legal care să justifice poziția conform căreia recurenta nu avea dreptul de a vota în cadrul ședinței din (...).
Un prim aspect care a fost adus în discuție în mod corect de către creditoare în acest context este cel referitor la faptul că judecatorul sindic nu a fost învestit cu analizarea legalitatii hotararii A. C. din data de (...), prin care aceasta a respins Rapoartele T.e I si II, ce putea fi realizata doar prin contestarea acestei decizii conform prevederilor art. 14 alin. (7) din L. nr. 8..
Procesul verbal al A. C. prin care s-au respins Rapoartele T.e I si II nu a fost contestat de niciun creditor si, pe cale de consecinta, este valabil si se afla in vigoare.
Astfel, un organ al procedurii (C. C.) ce are un simplu rol informativ, minimal - sub aspect decizional -, nu poate anula o decizie a organului suprem, decizional, al procedurii (A. C.), in contextul in care decizia adunării este necontestată, fiind prezumată valabilă. Este de remarcat in acest context organizarea cu caracter administrativ, de tip ierarhic, care caracterizeaza raportul dintre C. C. si A. C., activitatea comitetului fiind subordonată adunării.
Ca atare, nu poate fi admisă teza conform căreia recurenta și-ar fi execitat în mod abuziv dreptul de vot, din perspectiva faptului că s-ar elimina în fapt și drept atribuțiile comitetului creditorilor în adoptarea rapoartelor trimestriale de activitate. R. la starea de fapt din speță, sunt mai degrabă îndreptățite criticile recurentei legate de faptul că nu exista nicio prevede legala care sa prevadă posibilitatea C. C. de a lipsi de efecte, chiar și indirect, o decizie adoptată de către A. C.
Trecând însă peste aspectele specifice prezentului dosar, C.ea constată că, de principiu, nu este corectă poziția conform căreia o creditoare nu ar avea drept de vot în cadrul unei ședințe a adunării creditorilor în cadrul căreia se discută contestația acesteia îndreptată împotriva unei decizii a comitetului creditorilor, iar cu titlu de excepție, teoria abuzului de drept poate fi acceptată doar în acele situații în care respectiva entitate se află într-un conflict clar de interese cu cel al masei credale, în sensul în care prin votarea și impunerea unei anumite soluții se ajunge la obținerea, pentru sine, a unui avantaj propriu, contrar scopului general al procedurii, condiții neîndeplinite în speță.
Ca atare, recurenta avea dreptul de a vota si de a-si exprima in mod liber dreptul de vot, fara vreo cenzura din partea instanțelor de judecata. C. se susține că L. nr. 8. nu aduce nicio limitare controlului exercitat de A. C. in ceea ce privește deciziile C. C., in cadrul procesual stabilit de art. 17 alin. (6), iar cenzura pe care o poate exercita A. C. nu se limitează la aspecte de legalitate si oportunitate, cum in mod eronat susțin reclamanții.
Spre deosebire de disp. art. 14 alin. (7) din L. nr. 8., ce limitează controlul judecătorului sindic la o analiza a legalității deciziei A. C., art. 17 alin. (6) din L. nr. 8. nu face o astfel de distincție.
C.ea achiesează tezei susținute de recurentă conform căreia dreptul de vot este recunoscut de legiuitor pentru a proteja interesele proprii ale fiecărui creditor astfel incat nu poate fi ingradit, sub niciun aspect, decât in condițiile expres prevăzute de lege, iar judecătorul sindic, investit cu soluționarea unei cereri in temeiul art. 14 alin. (7) din L. nr. 8., de principiu, nu poate cenzura modalitatea in care un creditor si-a exprimat votul cu ocazia adunării creditorilor.
Restricțiile aduse dreptului la vot al creditorilor sunt de strica interpretare, fiind prevăzute in mod expres si limitativ de L. nr. 8., respectiv, în cadrul A. C., conform art. 100 alin. (5) din L. nr. 8. creditorii care, direct sau indirect, controlează debitorul in sensul legislației pieței de capital, pot participa la ședința insa nu pot vota cu privire la P. de reorganizare.
In cadrul C. C., o altă limitare este impusă de textul art. 17 alin. (5) din L. nr. 8., în sensul în care, daca un membru al C. C. se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanți la procedura, aceasta este obligat sa se abțină de la vot.
Niciuna dintre ipotezele mai sus menționate nu se regăsesc in prezenta speța, iar în respectarea principiului conform căruia excepțiile sunt de strictă interpretare și aplicare, creditoarei B. M. nu îi poate fi ingradit dreptul de a vota si de a-si exprima votul conform propriilor interese.
De altfel, nu exista un text legal in cadrul Legii nr. 8. care sa excludă in mod expres de la vot pe acei creditori care au formulat contestație impotriva unor decizii adoptate de comitetul creditorilor, contestație ce face obiectul aprobării de către A. C.
În mod corect s-a subliniat în practica judiciară că daca am admite aceasta ipoteza in care creditorul majoritar ar avea ingradit dreptul de voteze si sa-si exprime votul conform propriei voințe ori de cate ori sunt supuse discuției si aprobării adunării creditorilor propunerile sale (altele decât cele prevăzute de art. 17 alin. 5 si art. 100 alin. 5), se poate ajunge la situația in care, de exemplu, creditorul majoritar care solicita desemnarea administratorului judiciar potrivit art. 19 alin. (2) din L. nr. 8., să nu poată să isi impună hotărârea întrucat si in aceasta situație propunerea ii aparține, iar votul, de asemenea. Or, nu aceasta este intenția legiuitorului întrucat întreaga construcție a Legii nr. 8. are in prim plan creditorul majoritar si posibilitatea acestuia de a creiona procedura insolventei debitorului său (decizia nr. 2903/2012 a Curții de A. C.).
În concluzie, B. M. a fost îndreptățită sa isi exprime in mod liber dreptul de vot, după propria voința si propriile interese, aceasta chestiune neputând face obiectul unei cenzuri a judecătorului sindic, motive pentru care C.ea se va pronunța conform dispozitivului, admițând recursul, în baza prev. art. 8 din L. nr. 8., art. 304 pct. 9 și 312 C.pr.civ., cu consecința respingerii cererii.
În baza prev. art. 274 alin. 1 și 3 C.pr.civ., vor fi obligați intimații M. R., S.
S., E. G., J. G., L. M., P. A., P. S. să plătească recurentei SC B. M. SA, suma de
982,34 lei cheltuieli de judecată parțiale în recurs, reprezentând taxă de timbru
și timbru judiciar și, parțial, onorariu avocațial (f. 1,2 și 38-39).
Reducerea sumei solicitate cu acest ultim titlu a fost realizată în considerarea împrejurării că ea trebuie să fie proportională cu amplitudinea si complexitatea activității depuse, precum și cu natura și valoarea obiectului pricinii. Ca atare, aceasta urmeaza a fi recuperată numai in măsura in care constituie expresia unor cheltuieli necesare, care au fost in mod real facute in limita unui cuantum rezonabil, motiv pentru care C.ea a dispus în sensul celor mai sus arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de SC B. M. SA împotriva sentinței civile nr. 2869 din (...) pronunțată în dosar nr. (...)/a1 al T.ui S. C., pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea în anulare formulată de M. R., S. S., E. G., J. G., L. M., P. A., P. S. împotriva hotărârii adoptate la A. C. SC C. S. la (...).
Obligă intimații să plătească recurentei suma de 982,34 lei cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
Red.M.B./dact.L.C.C.
3 ex./(...) Jud.fond: C. G.
| ← Decizia nr. 5446/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 3577/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
