Decizia nr. 9646/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)

Dosar nr. (...)/a1*/a3

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D. CIVILĂ Nr. 9646/2012

Ședința publică de la 22 N. 2012

PREȘEDINTE L. U.

Judecător M. D.

Judecător R.-R. D.

Grefier M. T.

{ F. | }

S-a luat în examinare recursul formulat de debitoarea SC R. S. PRIN LICHIDATOR J. B. R. I., împotriva sentinței civile nr. 2257/(...), pronunțată în dosarul nr. (...)/a1* al T.ui S. C., în contradictoriu cu intimații A. F. P. A M. C.-N.

- PRIN D. G. A F. P. A J. C., având ca obiect procedura insolvenței rec imp Sent

2. dep de P. F. adm al SC R. S.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.

C.ea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr.

554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este timbrat, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s- au depus note de ședință.

C.ea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

{ F. | }

C.EA

Prin sentința civilă nr. 2257 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...)/a1* al

T.ui S. C., a fost aprobat raportul întocmit de administratorul judiciar, J. I. S., și, în consecință:

S-a dispus intrarea în faliment în procedură simplificată a debitoarei SC R. S., CUI 15652592 și confirmă în calitate de lichidator judiciar J. I. S., care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 85/2006.

S-a dispus dizolvarea debitoarei SC R. S.

S-a dispus notificarea, de către lichidator a intrării în faliment tuturor creditorilor notificați conform art. 61 din Legea nr. 85/2006, debitoarei și O. R. C. de pe lângă Tribunalul Cluj pentru efectuarea mențiunii, precum și aducerea la îndeplinire a prevederilor art. 109 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.

S-a dispus sigilarea bunurilor din averea debitoarei și îndeplinirea celorlalte operațiuni de lichidare.

S-a stabilit termen pentru examinarea stadiului procedurii pentru data de

26 septembrie 2012, sala 249, ora 8:00.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin raportul de activitate depus la dosar la data de 11 mai 2012, administratorul judiciar a solicitat să se dispună intrarea în faliment a debitoarei

SC R. S. în procedura simplificată, arătând că debitoarea nu deține nici un bun în patrimoniu iar administratorul statutar al debitoarei nu a predat administratorului judiciar actele prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006.

Astfel, administratorul judiciar a arătat că societatea debitoare se încadrează în criteriile prev. de art. 1 alin.2 lit. c pct. 1 și lit.d din Legea nr.

85/2006.

Examinând raportul de activitate întocmit de administratorul judiciar, judecătorul sindic a constatat că debitoarea nu deține nici un bun în patrimoniu iar administratorul statutar al debitoarei nu a predat administratorului judiciar actele prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006, fiind astfel incidente disp. art. 1 alin.2 lit.c pct. 1 și lit. d din Legea nr. 85/2006.

De asemenea, judecătorul sindic a constatat că în cauză propunerea de intrare în faliment în procedura simplificată a fost notificată în condițiile prev. de art. 54 alin.2 din Legea nr. 85/2006, fiind publicată și în Buletinul procedurilor de insolvență .

Văzând astfel îndeplinite dispozițiile legale incidente în cauză cu privire la intrarea debitoarei în faliment, în procedura simplificată, în temeiul disp. art. 54 alin.5 coroborat cu art. 1 alin.2 lit. c pct. 1 și lit. d din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a aprobat raportul întocmit de administratorul judiciar și, în temeiul art. 107 alin.1 lit. D a dispus intrarea în faliment în procedură simplificată a debitoarei SC R. S. precum și dizolvarea societății debitoare.

În temeiul art. 107 alin.2 lit. c din același act normativ, a confirmat în calitate de lichidator, administratorul judiciar desemnat în procedură, iar în temeiul art. 109 alin.1 a dispus notificarea de către lichidator a intrării în faliment tuturor creditorilor notificați conform art. 61, debitoarei și O. R. C. de pe lângă Tribunalul Cluj, dispunând totodată și aducerea la îndeplinire a dispozițiilor art. 109 alin.2 din Legea nr. 85/2006.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitorul SC R. S. C.-N., solicitând respingerea cererii de deschiderea a procedurii de insolventa formulata de către creditoarea A. F. P. a M. C.-N. prin D. G. a F. P. a J. C., în principal, pe cale de E. ca fiind prematur introdusa și în subsidiar, pe F., ca fiind neîntemeiata și ieșirea societății din starea de faliment în procedura simplificata, dispusa în dosarul cu nr. de mai sus în ședința de judecata din data de (...).

În motivare s-a arătat că prematuritatea cererii de deschidere a procedurii insolventei - cerere formulata de către creditoare împotriva debitoarei SC R. S., întrucât nu au fost respectate prevederile imperative ale art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. Prin raportare la aceste dispoziții debitoarea avea la dispoziție un termen de 6 luni de zile, de la asa zisa comunicare a D. 1.,daca aceasta ar fi fost legal comunicata, sa o conteste la instanța de judecata competenta.

După cum rezulta în mod neechivoc din probele existente la dosar si, de altfel, așa cum a indicat și prima instanța de casare, subscrisa debitoare SC R. S. se afla ,Ia data deschiderii procedurii insolventei, respectiv în data de (...) în termenul legal de contestație a actului administrativ (D. nr. 1.) din doua motive: a. D. nr. 1. a fost emisa la data de (...), fapt pentru care daca am presupune ca aceasta ar fi fost comunicata în aceeași zi, termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 554/2004 s-a fi împlinit abia în (...); deci la 4 luni după ce creditoarea a introdus cererea de deschidere a procedurii insolventei. b. D. nr. 1. nu a fost comunicata în nici un moment debitoarei SC R. S. creditoarea a urmărit sa inducă în eroare instanța de judecata prin depunerea la dosar a unei copii după o așa-zisa confirmare de primire cu care s-ar fi comunicat decizia debitoarei, întrucât aceasta confirmare este complet nelizibila. Din aceste considerent, în lumina prevederilor amintite, termenul de contestare a deciziei nu a început sa curgă.c. D. nr. 1. ar fi fost comunicata doar prin publicitate în conformitate cu art. 44 alin. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind C. de procedura fiscala și doar la data de (...); cu alte cuvinte creditoarea a inaintat cererea de deschidere a procedurii insolventei la nici 2 săptămâni de la parcurgerea procedurii comunicării prin publicitate.

Apreciază ca aspectele semnalate anterior sunt îndestulătoare pentru a putea concluziona ca creditoarea A. F. P. a M. C.-N. prin D. G. a F. P. a J. C. nu a respectat termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. 1 lit.a din Legea nr.

554/2004 și a rapit debitoarei SC R. S. posibilitatea legala de a exercita o cale de atac judiciara împotriva deciziei prin care i s-a respins contestația depusa împotriva deciziei de impunere din 2006.

Cu acest prilej dorim sa semnalam instanței de judecata conduita creditoarei, reaua-credința a acesteia, care din dorința vădita de a înregistra o cerere de deschidere a procedurii insolventei în ceea ce privește subscrisa SC R. S. și mai ales în a obține o sentința de admitere a acesteia, a apelat, la diverse, șiretlicuri.

Astfel, pentru a crea o aparenta în ceea ce privește împlinirea termenului de 6 luni în care debitoarea putea sa faca contestație, a emis decizia 175 cu data de (...), desi data reala de emitere era (...). Aceasta eroare a fost observata de catre noi ca și creditoare și supusa spre stiinta instanței la primul termen de judecata,si a fost îndreptata,de așa zisa creditoare, în mod convenabil abia la 2 luni dupa deschiderea prezentei pricini, moment la care în loc sa isi recunoască greșeala și sa-si retragă cererea asa cum ar fi fost firesc, a continuat sa solicite deschiderea insolventei.

Din actele cauzei,rezulta ca însuși judecătorul sindic a solicitat creditoarei sa prezinte creanțele bugetare, titlurile și modurile prin care acestea au fost comunicate debitoarea, insa creditoarea a manifestat o atitudine oscilanta, fără a preciza cum și când i s-a comunicat actul de constatare debitoarei și dovada de comunicare aferenta.

Astfel din copiile înscrisurilor de la pag. 122 și 130 din dosar, asa cum se arata insasi în pag.2 al.5 a D. civile nr. 2., pronunțata de C.ea de A. C. în dosarul

248/12852009/a1 rezulta ca decizia 175/(...) nu fusese comunicata debitoarei la data deschiderii procedurii insolentei.

Pentru aceste considerente solicită instanței sa pronunțe o sentința civila prin care sa admită excepția prematurității cererii de deschidere a procedurii insolventei înaintata de A. F. P. a M. C.-N. prin D. G. a F. P. a J. C. și respingerea acesteia în consecința.

2. Inexistenta unei datorii peste valoarea prag de deschidere a procedurii insolventei.

In fapt, toata problematica dedusa judecații în cauza pendinte a fost generata de D. de impunere nr. 637/(...) emisa de creditoare pe baza R. de inspecție fiscala înregistrat sub nr. 1394/(...) și a Procesului verbal de control fiscal nr. 3100/(...). Astfel cum a arătat și anterior, aceasta decizie a fost atacata de catre subscrisa debitoare cu o contestație în cuprinsul căreia a fost explicat cu lux de amănunte cursul evenimentelor, în special cu privire la factura fiscala seria O nr. 6541514/(...).

La data de (...) creditoarea a emis decizia 127/2006 pe care a comunicat-o subscrisei și prin care a decis "suspendarea soluționării cauzei și transmiterea dosarului cauzei organului care a efectuat inspecția fiscala pana la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penala, urmând ca acesta sa fie restituit la încetarea motivului care a determinat suspendarea, organului de soluționare competent, procedura administrativa urmând a fi reluata ... ".

In cuprinsul deciziei 127/2006 creditoarea a precizat ca actele atacate de către subscrisa în baza contestației formulate, acte cu caracter administrativ fisca/, au fost înaintate organelor de cercetare penala prin adresa nr.

39331/VII/(...), fapt pentru care soluționarea contestației nu este posibila decât după finalizarea laturii penale. Prin raportare la aceste aspecte, creditoarea (in cuprinsul aceleiași decizii 127/2006, pag. 4 primul alineat), indica expres: "procedând la analizarea contestației (subscrisei împotriva deciziei de impunere

6.) prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, ORGANUL DE

SOLUTIONARE CONSTATA CA REZOLVAREA ACESTEIA DEPINDE INTRU TOTUL DE REZULTATELE URMARIRII P.E AFLATE PE ROL".

Însăși poziția creditoarei exprimate cu privire la importanta soluției care se pronunța intr-un dosar penal, intr-o astfel de situație, întrucât în privința dosarului penal întocmit în baza actelor furnizate prin adresa nr. 3., P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a emis Ordonanța din data de (...) prin care a dispus scoaterea de sub urmărire penala a învinuitului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, art. 43 din

Legea nr. 82/1991 raportat la 289 Cod P., cu aplicarea art. 33 lit. a Cod P..

In condițiile în care rezultatul soluționării contestației SC R. S. depinde întrutotul de soluția dosarului penal și în condițiile în care soluția penala este una de scoatere de sub urmărire penala (achitare) în baza art. 11 pct. 1 lit. b raportat la art. 10 lit. d Cod de procedura penala, se întrebă de ce creditoarea a soluționat contestația în maniera prezentata în decizia 1. (inițial 2007)? De ce nu a fost admisa contestația acesteia pentru aceleași considerente evidente care au stat la baza ordonanței parchetului?

Daca este sa ne raportam la situația de fapt, cea probata de reprezentantul subscrisei și evitențiată de parchet prin ordonanța, este evident ca în baza facturii fiscale seria CJ nr. 6541514/(...) subscrisa nu are obligații de plata la bugetul de stat întrucât în speța este vorba de o factura prin care s-ar fi vândut un bun care nu a aparținut niciodată recurentei (data fiind anularea facturii prin care aceasta ar fi dobândit acel bun de la SC C. SA), este o factura care nu are o tranzacție corespondenta, este o factura fiscala în baza căreia recurenta SC R. S. nu a obținut și nu a beneficiat de nici un avantaj financiar, neavând posibilitatea de a-si deduce TVA-ul necuvenit.

Concluzionând, constată ca creditoarea omite în mod voit însăși susținerile sale făcute cu prilejul deciziei 127/2006 și prevederile articolelor de lege pe care le evoca art. 214 (fostul 184) din ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind C. de procedura fiscala: ""Suspendarea procedurii de soluționare a contestației pe cale administrativa: (1) Organul de soluționare competent poate suspenda/ prin decizie motivata/ soluționarea cauzei atunci când: a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existenta indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o inraurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează sa fie data în procedura administrativa; .... (4) Hotărârea definitiva a instanței penale prin care se soluționează acțiunea civila este opozabila organelor fiscale competente pentru soluționarea contestației, cu privire la sumele pentru care statul s-a constituit parte civila.

3.Inexistenta unor titluri de creanta executorii,certe și exigibile.

În alta ordine de idei, însăși instanța de casare prin decizia civila nr. 2. a semnalat un aspect învederat și de subscrisa în rânduri repetate. Mai precis, creditoarea se prevalează în susținerea poziției sale procesuale de existenta unei creanțe atestate prin titlurile executorii depuse la dosar, dar în realitate singurul titlu executoriu este chiar decizia de impunere 6., care a fost contestata și privitor la care nu j s-a dat posibilitatea subscrisei sa-si exercite toate căile legale de atac prevăzute de C. de procedura fiscala prin dispozițiile art. 218.

In mod practic pentru nici unul din așa-zisele titluri executorii,emise ca pe banda rulanta din evidentele așa-zisei creditoare, fără numere de secretariat

,nesemnate și neștampilate, purtând aceiași data de emitere, nu exista confirmări de comunicare, deci aceste titluri, indiferent cum ar fi interpretata legea nu sunt și nu au fost niciodată, titluri executorii certe, lichide și eligibile, așa cum imperativ sunt prevederile legale în materie.

Practic toate aceste acte ne-au fost comunicate, prin depunerea lor de către reclamanta la primul termen de judecata, așa cum rezulta și din actele cauzei, ele fiindu-le remise da către instanța de judecata cu ocazia primului termen de judecata din aprilie 2009.

Neexistenta acestor titluri executorii certe, lichide și eligibile, duce în mod automat la respingerea acțiunii reclamantei.

De asemenea consideram ca nivelul așa ziselor datorii cerute de reclamanta este mărit în mod artificial și fără suport legal real, cuprinzând și suma de

52.689 lei,calculata eronat ca suma datorata reclamantei, suma la care s-au adăugat penalități, impozite și majorări de întârziere, nejustificate legal in acest caz.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, C.ea reține următoarele:

Așa cum rezultă explicit din notele de ședință depuse ulterior de recurentă la dosarul cauzei (f. 16-18) această a precizat că obiectul recursului este format din sentința civilă nr. 2. pronunțată de T. S. C. la data de (...).

C.ea reține că prin această sentință, judecătorul sindic a aprobat raportul depus la dosar de către administratorul judiciar J. I. S. și ca o consecință a dispus, între altele, trecerea debitoarei în procedura falimentului în procedură simplificată.

Trebuie deci notat că deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare a operat prin sentința civilă nr. 6557 din (...) a judecătorului sindic din cadrul T.ui S. C. ca urmare a deciziei 2496 din 31 mai 2011 pronunțată de C.ea de A. C., etapă care s-a derulat la un moment anterior și deci aspectele cu referire la prematuritatea cererii de deschidere a procedurii insolvenței nu mai pot fi luate în discuție lovindu-se de autoritate de lucru judecat față de soluția dată cererii de deschidere prin decizia sus amintită.

De altfel, recurenta debitoare reiterează aspecte care exced cadrului procedurii și temeiurilor legale avute în vedere de judecătorul sindic cu prilejul pronunțării sentinței atacate.

Toate aspectele, argumentele și motivele evocate în recurs privesc exclusiv critici vizând etapa procedurală de contestare a stării de insolvență etapă care a fost consumată în procedură și care nu mai poate în aceste circumstanțe să fie repusă în discuție.

Față de cele ce precedă, în lipsă de alte critici pertinente față de sentința ce face obiectul recursului, constatându-se că nu sunt motive de ordine publică care să fie invocate din oficiu de către instanța de recurs conform art. 306 alin. 2

C.pr.civ., C.ea urmează ca în temeiul art. 8 din Legea nr. 85/2006 corelat cu art. 312 C.pr.civ. să respingă ca nefondat recursul declarat de debitoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de debitorul SC R. S. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 2257 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...)/a1* al T.ui S. C., pe care o menține în întregime.

D. este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 22 noiembrie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

L. U. M. D. R.-R. D.

GREFIER, M. T.

Red.L.U./Dact.S.M

2 ex./(...)

Jud.fond. F. I. MOȚU

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia nr. 9646/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)