Decizia civilă nr. 1026/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._ /a1

DECIZIE CIVILĂ Nr. 1026/2013

Ședința publică de la 29 Ianuarie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE DP

Judecător A. -I. A. Judecător C. I. Grefier M. N. Țâr

Pe rol judecarea recursului declarat de SC N. S. - PRIN ADMINISTRATOR SPECIAL V. R. împotriva Sentinței civile nr. 2822 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al T. ui Comercial C. în contradictoriu cu intimații SC M. E. S., SC N. S. - prin administrator judiciar CII L. M. având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată .

La data de_ se înregistrează din partea recurentei - concluzii scrise.

Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 ianuarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.

C U R T E A ,

Prin sentința civilă nr. 2822 din_ pronunțată în dosarul nr. _

/a1 al T. ui Comercial C. a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția tardivității contestației, invocată de intimata S.C. M. E. S.R.L.

A fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația formulată de contestatoarea V. R., administrator special al debitoarei S.C. N. S.R.L., împotriva tabelului preliminar al creanțelor împotriva averii debitoarei S.C. N. S.R.L., întocmit de administratorul judiciar CII L. M. al debitoarei S.C. N. S.R.L., în ce privește creanța intimatei S.C. M.

E. S.R.L.

În considerente se reține că prin contestația înregistrată pe rolul acestui tribunal la_, contestatoarea V. R., administrator special al debitoarei S.C. N. S.R.L. a contestat tabelul preliminar al creanțelor împotriva averii debitoarei S.C. N. S.R.L., întocmit de administratorul judiciar CII L. M. al debitoarei S.C. N. S.R.L., în ce privește creanța

intimatei S.C. M. E. S.R.L., solicitând înscrierea creanței acesteia doar în cuantum de 19.000 lei.

Contestatoarea a arătat că a achiziționat in baza unei înțelegeri cu intimata, la sfârșitul anului 2009, un pachet de medicamente in valoare de

29.000 lei, din care in cursul anului 2010 s-au achitat 10.000 lei, asa cum reiese din extrasele de cont ale băncii Transilvania, suma datorata rămânând in jur de 19.000 lei. De altfel, intimata a înaintat o acțiune la Judecătoria Cluj-Napoca in care cerea plata sumei de 29.000 lei, acțiune care a fost respinsa, contestatoarea facand dovada plaților mai sus menționate. Contestatoarea a mai aratat că in anul 2006 a incheiat cu intimata un contract de furnizare de medicamente contract care a incetat in anul 2008, când in urma unor intarzieri la plata, intimata prin divizia Ozone

i-a cerut insolventa, la care au renunțat apoi o data cu achitarea integrala a debitului, fara achitarea penalităților aduse si atunci in discuție și neincasate. De asemenea, intimata a suferit in ultimii 5 ani numeroase schimbări de nume si de asociere ceea ce a dus la invalidarea vechilor contracte. In concluzie, contestatoarea arată că recunoaște un debit de

19.000 lei pe care dorește să-l achite de indata ce CSAJ C. va achita facturile pe rețetele eliberate de a lungul anului 2010.

Prin precizarea depusă la dosar la termenul de judecată din_, contestatoarea V. R., administrator special al debitoarei S.C. N. S.R.L., a solicitat să se constate că suma datorată creditoarei este de 8.196,28 lei, la care nu trebuie adăugate penalități întrucât relațiile contractuale nu s-a derulat în baza contractului invocat de creditoare, iar clauza contractuală prevăzuta de art. 6.4 din contract nu este incidentă în cauza si este nula raportat la prevederile Legii 469/2002. Sumele achitate creditoarei sunt de 20.948,82 lei potrivit documentelor de plată, facturile rămase neachitate sunt 8.196,28 de lei, întrucât creditoarea cu rea credința nu recunoaște incasarea tuturor sumelor, astfel ca se impune efectuarea unei expertize contabile pentru a se stabili care sunt sumele achitate acesteia si ce sume au mai rămas neachitate.

Penalitățile pretinse de către intimată nu sunt datorate, ci aceasta poate cere cel mult dobânda legală la sumele pretinse. Astfel, între părți s-au derulat relații comerciale în anul 2006-2007, în baza contractului de vânzare-cumpărare și distribuție_ 06. Acest contract a încetat și creditoarea nu a mai livrat marfa din_ . Mai mult, în anul 2009, datorită unor neînțelegeri privind decontarea facturilor, creditoarea a formulat cerere de deschidere a procedurii de insolvență, prin SC OZONE LABORATORIES S. cerere la care a renunțat întrucât la acea dată era efectuata plata tuturor sumelor restante în baza contractului de vânzare- cumpărare și distribuție 4520/_ . Ca urmare a cererilor de chemare în judecată introduse de către creditoare precum și a disfuncțiilor în derularea relațiilor contractuale, colaborarea cu intimata în baza contractului mai sus menționat a încetat. Contestatoarea a mai arătat că în anul 2009 a fost contactată de către reprezentanții de vânzări ai producătorului SANDOZ care a oferit spre comercializare un pachet de produse. Acesta s-a oferit să intermedieze ca produsele să fie efectiv livrate prin intimată, însă nu în baza contractului încheiat în anul 2007, întrucât acesta încetase anterior.

Penalitățile pretinse de către creditoarea intimată nu sunt datorate întrucât nu s-a convenit asupra achitării unor penalități. Din cuprinsul facturilor depuse de către creditoare rezultă cu nu este menționat niciun contract în baza căruia s-a livrat marfa și nici nu au fost menționate penalități, tocmai pentru că relațiile comerciale nu s-au desfășurat în baza contractului mai sus menționat. Pentru a aprecia asupra valabilității clauzei invocate de către creditoare, în baza căruia pretinde achitarea unor penalități, trebuie să se aibă în vedere că părțile nu au stabilit pentru marfa livrata in anul 2009 achitarea unor penalități. In situația in care se va aprecia ca totuși se datorează penalități, acestea trebuie stabilite la suma datorata, si anume la suma de 8.196,28 lei.

Contestația ce face obiectul dosarului de față a fost formulată de către contestatoarea V. R., administrator special al debitoarei S.C. N.

S.R.L. la_, iar tabelul preliminar al creanțelor împotriva averii debitoarei S.C. N. S.R.L. a fost publicat în BPI nr. 4098/_ . Față de acestea, judecătorul sindic a constatat că în cauză contestația a fost formulată în termenul de 5 zile de la publicarea tabelului preliminar al creanțelor, prevăzut de art. 73 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, astfel că a

respins, ca neîntemeiată, excepția tardivității contestației, invocată de intimata S.C. M. E. S.R.L.

Prin sentința civilă nr. 107/2012 pronunțată de T. Specializat C. la_ în dosarul nr._ a fost admisă cererea formulată de creditoarea S.C. M. E. S.R.L., împotriva debitoarei S.C. N. S.R.L., și s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei S.C. N. S.R.L., J_ . În considerentele acestei hotărâri s- a reținut că cererea creditoarei întrunește cerințele formale prevăzute de art. 31 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, precum și cele de fond prevăzute de art. 3 pct. 1 lit. a, pct. 6 și pct. 12 din același act normativ. În acest sens, judecătorul sindic a avut în vedere înscrisurile aflate dosarul cauzei,

respectiv contractul de vânzare-cumpărare și distribuție nr. 4520/_ încheiat între părți și însușit de debitoare prin semnătură necontestată și ștampilă, facturile fiscale emise de creditoare în baza acestui contract, dintre care majoritatea sunt acceptate prin semnătură necontestată, iar unele și prin ștampilă, în timp ce cu privire la restul judecătorul sindic a reținut că sunt acceptate raportat la exprimarea acordului debitoarei cu privire la modalitatea de facturare, potrivit art. 6.1 din contract, obligația de plată a contravalorii facturilor fiscale revenindu-i debitoarei în termen de 60 de zile de la data emiterii acestora, fără necesitatea acceptării acestora.

În ce privește penalitățile de întârziere, judecătorul sindic a avut în vedere dispozițiile art. 969 Cod civ. față de art. 6.4 din contractul încheiat între părți, față de neplata de către debitoare a contravalorii facturilor fiscale emise de către creditoare. Totodată, judecătorul sindic a reținut împrejurarea că deși legal citată debitoarea nu s-a prezentat în fața instanței pentru a face dovada că nu se află în stare de insolvență.

Or, în condițiile în care debitoarea nu a formulat recurs împotriva acestei hotărâri, iar hotărârea a fost pronunțată și în contradictoriu cu ea, aceasta are putere de lucru judecat față de debitoare, astfel că debitoarea nu mai poate invoca, chiar prin administrator special, că la data deschiderii procedurii insolvenței, creanța deținută de intimata S.C. M. E. S.R.L. împotriva sa ar fi avut un cuantum inferior valorii prag de 45.000 lei, avută în vedere de judecătorul sindic la admiterea cererii intimatei creditoare de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei. Tot astfel, judecătorul sindic constată că prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei S.C. N. S.R.L., creditoarea intimată S.C.

M. E. S.R.L. a invocat deținerea împotriva debitoarei a unei creanțe în cuantum total de 143.024,75 lei, compusă din 29.154,10 lei, reprezentând debit principal constând în contravaloarea facturilor fiscale, și din 113.879,65 lei, reprezentând penalități de întârziere. Or, în condițiile în care judecătorul sindic a avut în vedere și cuantumul penalităților de întârziere, și chiar a reținut în motivarea sentinței de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei, că aceasta datorează creditoarei S.C. M.

E. S.R.L., penalități de întârziere, această hotărâre are putere de lucru judecat față de debitoare, care nu a înțeles să formuleze recurs împotriva ei, după cum nu a formulat nici contestație împotriva cererii creditoarei S.C. M.

E. S.R.L. de deschidere a procedurii insolvenței împotriva sa.

Chiar trecând peste acest considerent, judecătorul sindic a constatat, față de motivele invocate de către contestatoare în susținerea contestației, că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, a constatat că intimata S.C. M. E. S.R.L. a depus declarație de creanță la dosar la_, prin care a invocat creanța în cuantum total de 153.576,25 lei, compusă din 29.145,10 lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate, și 124.431,15 lei, reprezentând

penalități de întârziere aferente facturilor neachitate, calculate până la _

.

În Contractul de vânzare-cumpărare și distribuție nr. 4520/_ încheiat între părți și însușit de debitoare prin semnătură necontestată și ștampilă, s-a stipulat în mod expres, la art. 2.1, că contractul se derulează pe perioadă nedeterminată. Față de aceasta, judecătorul sindic constată că contestatoarea nu a probat intervenirea unui acord de voință al părților contractante în sensul încetării contractului încheiat între ele, conform art. 969 alin. 2 Cod civ., și nu a dovedit nici că ar fi intervenit rezilierea contractului din culpa uneia dintre părți. Astfel, debitoarea avea posibilitatea rezilierii contractului în condițiile art. 12.2 din contract, fiind prevăzut în acest sens un pact comisoriu expres, însă aceasta nici nu a invocat și nici nu a dovedit că intimata vânzătoare nu și-ar fi respectat în vreun fel obligațiile asumate prin contract, și că ar fi notificat-o în acest sens.

În consecință, nu poate fi primită susținerea contestatoarei în sensul că facturilor depuse de către intimată în dovedirea creanței, nu li s-ar aplica prevederile contractului de vânzare-cumpărare și distribuție nr. 4520/_ încheiat între părți, neprezentând relevanță, față de cele mai sus arătate, împrejurarea că intimata și-ar fi schimbat denumirea, aceasta fiind doar un element de identificare a persoanei juridice și neafectând drepturile și obligațiile acesteia. Nu prezintă relevanță nici împrejurarea că raporturile dintre părți au fost întrerupte o vreme îndelungată, câtă vreme contestatoarea nu a probat că părțile ar fi convenit expres ca raporturilor juridice derivate din facturile fiscale în cauză, să nu li se aplice prevederile contractului încheiat între ele.

În ce privește cuantumul debitului principal, judecătorul sindic a avut în vedere existența puterii de lucru judecat, în condițiile mai sus arătate, astfel că nu poate fi primită susținerea contestatoarei că la data deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei, aceasta ar fi achitat debitul principal invocat de către creditoarea intimată. Dealtfel, din mențiunile ordinelor de plată ale căror copii s-au depus în probațiune, nu rezultă că prin acestea ar fi fost achitate facturile fiscale pe care și-a întemeiat intimata declarația de creanță, iar fișa client emisă de către debitoare nu are valoare probatorie raportat la intimată, nefiind semnată de către aceasta din urmă. În ce privește sentința civilă nr. 8928/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, prin care a fost respinsă cererea formulată de creditoarea S.C. M. E. S.R.L., împotriva debitoarei S.C. N. S.R.L., judecătorul sindic reține că aceasta a avut ca obiect debitul principal într-un cuantum mai ridicat decât cel ce a făcut obiectul declarației de creanță a intimatei, respectiv de 36.539,75 lei, față de 29.145,10 lei, cât s-a invocat prin declarația de creanță, iar din considerentele hotărârii menționate rezultă că la baza soluției pronunțate au stat aspecte formale, privind posibilitățile de probațiune, iar nu aspecte de fond privind netemeinicia creanței.

Împotriva sentinței a formulat recurs SC N. S. - PRIN ADMINISTRATOR SPECIAL V. R.

solicitând în principal admiterea recursului și casarea sentinței, iar în subsidiar admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței, cu consecința admiterii contestației formulate în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei, tabel întocmit de administratorul judiciar CII L. M. în ce privește creanța SC M. E.

S. .

În motivare arată că probațiunea efectuată în cauză este contradictorie. Instanța trebuia să lămurească starea de fapt astfel încât să poată pronunța o hotărâre temeinică și legală. Hotărârea instanței de fond

nu menționează explicit factura care se achită, astfel că nu este un element suficient pentru pronunțarea unei sentințe temeinice și legale în sensul respingerii contestației.

Pe fondul cauzei recurenta arată că la momentul când judecătorul sindic a pronunțat sentința de deschidere a procedurii insolvenței a făcut o verificare sumară a existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile.

Apreciază că de esența legii insolvenței este verificarea creanțelor și întocmirea unui tabel cu valori corecte ale creanțelor datorate de societatea în insolvență. Acesta este motivul pentru care creanța SC M. E. S. trebuia verificată și ulterior înscrisă în tabelul de creanțe. Contractul nr. 4520/2006 a încetat și nu mai reglementează relațiile contractuale între părți. Atât timp cât din 2007 recurenta nu a mai luat produse de la intimată și nu mai există un alt document care să ateste derularea relațiilor comerciale dintre acestea, apreciază că nu se mai poate vorbi de o încetare a derulării contractului prin acordul părților.

Încetarea contractului face ca penalitățile de întârziere să nu mai aibă temei pentru solicitare, acestea nu mai pot fi înscrise la masa credală. Atâta timp cât contractul și-a încetat valabilitatea, iar facturile menționate de intimată nu evidențiază existența unei clauze penale, aceste penalități nu sunt negociate și nu pot fi admise ca certe, lichide și exigibile.

Examinând recursul, instanța constată următoarele:

Prin sentința nr. 107/2012 pronunțată în dosarul nr._ a fost admisă cererea formulată de creditoarea SC M. E. S., și s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței față de debitoarea SC N.

S. .

Între SC M. E. S. și debitoarea SC N. S. a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 4520/_ .

Potrivit contractului (care reprezintă legea părților), SC M. E. S. și-a asumat obligația de a furniza către contestatoare produse farmaceutice și parafarmaceutice, pe bază de comandă, pentru care au fost emise facturi, iar contestatoarea și-a asumat obligația de a achiziționa produsele și de a achita contravaloarea mărfii.

Potrivit art. 6.1 din contract, s-a stipulat termenul de plată la 60 de zile, respectiv 30 de zile de la data emiterii facturii fiscale, iar potrivit art. 64, în cazul depășirii termenelor de plată, cumpărătorul datorează vânzătoarei penalități în cuantum de 0,5% pe fiecare zi de întârziere calculate la suma neachitată.

Potrivit art. 2.1 contractul a intrat în vigoare la data semnării lui de către părți și se derulează pe perioadă nedeterminată, iar potrivit art. 2.2, oricare dintre părți are dreptul de a denunța unilateral contractul cu un preaviz transmis în scris celeilalte părți, cu cel puțin 30 de zile înainte de data încetării.

În perioada_ -_ pe baza comenzilor primite, creditoarea a livrat debitoarei produse pentru care au fost emise facturi acceptate la plată, dar care nu au fost onorate.

Raportat la prevederile contractuale sus arătate, debitoarea datorează atât creanța principală cât și penalitățile, fiind stabilit cu autoritate de lucru judecat acest aspect.

Prin sentința civilă nr. 107/2012 pronunțată de T. Specializat C. la_ în dosarul nr._ a fost admisă cererea formulată de creditoarea S.C. M. E. S.R.L., împotriva debitoarei S.C. N. S.R.L., și s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei S.C. N. S.R.L., J_ . În considerentele acestei hotărâri s- a reținut că cererea creditoarei întrunește cerințele formale prevăzute de art.

31 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, precum și cele de fond prevăzute de art. 3 pct. 1 lit. a, pct. 6 și pct. 12 din același act normativ. În acest sens, judecătorul sindic a avut în vedere înscrisurile aflate dosarul cauzei,

respectiv contractul de vânzare-cumpărare și distribuție nr. 4520/_ încheiat între părți și însușit de debitoare prin semnătură necontestată și ștampilă, facturile fiscale emise de creditoare în baza acestui contract, dintre care majoritatea sunt acceptate prin semnătură necontestată, iar unele și prin ștampilă, în timp ce cu privire la restul judecătorul sindic a reținut că sunt acceptate raportat la exprimarea acordului debitoarei cu privire la modalitatea de facturare, potrivit art. 6.1 din contract, obligația de plată a contravalorii facturilor fiscale revenindu-i debitoarei în termen de 60 de zile de la data emiterii acestora, fără necesitatea acceptării acestora.

Or, în condițiile în care debitoarea nu a formulat recurs împotriva acestei hotărâri, iar hotărârea a fost pronunțată și în contradictoriu cu ea, aceasta are putere de lucru judecat față de debitoare, astfel că debitoarea nu mai poate invoca, chiar prin administrator special, că la data deschiderii procedurii insolvenței, creanța deținută de intimata S.C. M. E. S.R.L.

împotriva sa ar fi avut un cuantum inferior valorii prag de 45.000 lei, avută în vedere de judecătorul sindic la admiterea cererii intimatei creditoare de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei.

Contratul a fost încheiat pe durată nedeterminată, neexistând dovada denunțării lui unilaterale de către debitoare.

Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(1) Cpr.civ, va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de SC N. S. - PRIN ADMINISTRATOR SPECIAL V. R. împotriva sentinței civile nr. 2822 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al T. ui Specializat C. pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

GREFIER

D.

P. A. I.

A.

C.

I.

M. N.

ȚÂR

Red. D.P. dact. GC 2 ex/_

Jud.primă instanță: V. Oros

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1026/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)