Decizia civilă nr. 1027/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a12
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1027/2013
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE DP
Judecător A. -I. A. Judecător C. I. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de V. A. împotriva sentinței civile nr. 1661 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a12 al T. ui B. N. în contradictoriu cu intimații A. M. I., SC C. I. PRIN ADMINISTRATOR J. C. & C. C. A. DE P. ÎN I. având ca
obiect contestație la tabelul definitiv.
La data de_ se înregistrează din partea recurentului - concluzii scrise. La data de_ se înregistrează din partea practicianului în insolvență- concluzii scrise. La data de_ se înregistrează din partea apărătorului recurentului - dovada achitării onorariului avocațial.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 ianuarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 1.661 din 28 septembrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ /A12 al T. ui B. -N. s-a respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat, ridicată de intimatul A. M. I. . S-a respins ca neîntemeiată contestația la tabelul definitiv de creanțe formulată de contestatorul V. A. în dosarul de insolvență privind pe debitoarea S.C. C. I. S.R.L., în contradictoriu cu administratorul judiciar C. & C. - C. A. DE P. ÎN
I. B. M. .
Examinând cu prioritate, potrivit art. 137 C.pr.civ., excepția autorității de lucru judecat, tribunalul a reținut că nu este întemeiată și a respins-o ca atare. Astfel, se reține că deși în sentința de deschidere a procedurii insolvenței s-a făcut referire la o datorie a societății față de creditor,de 79.481 lei, dovedită cu acte la dosarul de fond, în considerentele deciziei pronunțate în recurs (dec.nr.1270/_, f.84-93) s-a arătat că nu ar fi certă creanța declarată de creditor (acesta declarase o creanță totală de 1.173.644, 10 lei). Cu toate acestea, nu a fost admis recursul declarat de societatea debitoare și a fost menținută sentința de deschidere a procedurii insolvenței în considerarea faptului că au fost înscriși și alți creditori în tabelul de creanțe și astfel sun îndeplinite prev.art.31 din Legea nr.85/2006. Ca atare, nu poate fi reținută autoritatea de lucru judecat, neexistând identitate de cauză, părți și obiect între cererea de deschidere a procedurii insolvenței și prezenta contestație.
În această situație, din moment ce administratorul judiciar l-a înscris pe creditorul A. M. I. în tabelul preliminar de creanțe cu suma de 79.481 lei, ar fi putut să conteste tabelul preliminar, atât creditorul care declarase o creanță de 1.173.664 lei prin cererea de deschidere a procedurii cât și debitoarea ori alte persoane interesate, în condițiile și termenele stabilite de art. 73 din L. 85/2006, însă o astfel de contestație nu a fost formulată cu privire la creanța acestui creditor. De
altfel, creditorul contestator V. A. este și coasociat în societatea comercială debitoare, alături de asociatul Gagea I. și în această calitate a fost printre primii informați cu privire la deschiderea procedurii și despre îndeplinirea măsurilor prevăzute de lege de către administratorul judiciar.
La data de_, administratorul judiciar provizoriu a afișat tabelul preliminar provizoriu (f. 109 - dosar insolvență) iar la data de_, acesta a fost publicat în BPI nr.9597. La data de_, a fost depus la dosar și tabelul definitiv de creanțe, fiind înscriși un număr de 10 creditori, cuprinzând trei categorii de creanțe garantată, bugetară și chirografare, la poz. 7 fiind înscris creditorul A. M. I. cu o creanță chirografară de 79.481 lei (f. 547 dosar insolvență, f. 86 din prezentul dosar). Potrivit disp.art.73 alin.2 din L.85/2006, contestația la tabelul preliminar trebuie depuse la tribunal în termen de 5 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, atât în procedura generală cât și în procedura simplificată.
T. a apreciat că acest text concis nu lasă loc de interpretări, fiind clar stabilit că termenul de 5 zile curge de la publicarea în BPI a tabelului preliminar. In cauză, tabelul preliminar întocmit de administratorul judiciar provizoriu, sub nr. 2322/26.08.20ll, a fost publicat în BPI nr.9597 din 07.09.20ll (f.9l), astfel că termenul pentru depunerea contestațiilor s-a împlinit la data de l_, iar contestația debitoarei a fost BPI. depusă la data de_ . Dar, prin prezenta contestație, a arătat instanța de fond, contestatorul V. A. contestă tabelul definitiv de creanțe, depus la data de_, cum s-a arătat.
Potrivit disp.art.75 alin.l din Legea nr.85/2006,după expirarea termenului de depunere a contestațiilor,prevăzut la art.73 alin.2 și până la închiderea procedurii,orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință,precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.
În acest context, tribunalul a reținut că deși contestatorul V. A. a invocat ca temei juridic al contestației sale prev.art.75 din legea insolvenței, nu a indicat și nici nu probat motivele de fapt care se circumscriu acestui text de lege și care ar fi de natură să conducă la admiterea contestației la tabelul definitiv de creanțe. Față de toate aceste considerente, în temeiul prev.art.11 alin.1 lit. i din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, s-a respins ca neîntemeiată contestația la tabelul definitiv de creanțe formulată de creditorul V. A. . Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Împotriva acestei sentințe, creditorul V. A. a declarat recurs,
solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate, în sensul scoaterii din tabelul definitiv de creanțe a creanței în sumă de 79.481 lei cu care a fost înscris creditorul A. M. I. întrucât suma de 2549,48 lei este nedatorată, suma de 75.609,98 lei este stinsă prin compensare iar suma de 1.321,54 lei este prescrisă.
In subsidiar, a solicitat înscrierea pârâtului în tabelul definitiv doar cu suma de 14.047,12 lei, fiind prescrisă suma de 62.884,4 lei și nedatorată suma de 2549,48 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 raportat la art. 3041C.pr.civ., recurentul a arătat că în mod greșit instanța de fond invocând dispozițiile art. 75 din Legea nr. 85/2006 a respins ca neîntemeiată contestația, deoarece a arătat pe larg atât în acțiune cât și în concluziile scrise faptul că este vorba despre o eroare vizând înscrierea creditorului A. M. I. în tabelul definitiv
de creanțe, iar în susținere a invocat compensarea de drept a creanțelor și prescripția, dar instanța de fond nu a procedat la analizarea acestora.
În privința datoriei în sumă de 79.481 lei, recurentul susține că aceasta a fost probată de pârâtul A. M.I. cu raportul de audit privind modul de conducere a
evidenței contabile pe perioada octombrie 2004 - mai 2006, deci cu acte justificative mai vechi de 5 ani, iar din acest raport rezultă că la data de_ S.C. C. I. S.R.L., are înregistrat în evidențele contabile un împrumut în sumă de 200.503,80 lei de la pârât, acesta având calitatea de asociat la S.C. ALUCARD S.R.L., actuala S.C.
C. I. S.R.L.
În continuarea motivelor de recurs, recurentul a prezentat dispozițiile de încasare în baza cărora s-au făcut plăți către pârât, concluzionând că la data introducerii cererii de deschidere a procedurii pârâtul era înregistrat în contabilitatea societatii cu suma de 76.931,52 lei si nicidecum 79.481 lei, rezultând că diferența de 2.549,48 lei nu este datorata.
A mai arătat recurentul faptul ca suma de 75.609,98 lei din aceasta creanța în suma 76.931,52 lei este achitata prin compensare, iar diferența de 1.321,54 lei este prescrisa. Prin actul adițional sub încheiere de autentificare nr. 2313/_ s-a prevăzut ca :"Părtile convin ca pana la data de 04 iunie 2006 sa verifice documentele societatii printr-un audit juridic si financiar si printr-un control de fond al A.N.A.F. B.
. În eventualitatea în care ca urmare a verificărilor de mai sus se constata creanțe fata de terți, cedentii se obliga să le achite din surse proprii". Cedent în acest contract era tocmai intimatul A. M. I., astfel ca după încheierea prezentului act adițional societatea SC C. I. SRL a efectuat plati către terți în suma de 75.609,98 lei.
În opinia recurentului, nu au nici o relevanta susținerile pârâtului cum ca suma de 75.609,98 lei a fost cuprinsa în raportul de audit si ea nu ar mai fi trebuit a fi plătit de A. M. I., ci din contra faptul ca părțile au convenit prin act autentic ca cedentul A. M. I. va achita datoriile societatii fata de terți ce se vor stabili în urma auditului, ceea ce îl obliga cu atât mal mult la plata creanței achitata de SC C.
I. SRL fata de bugetul de stat în suma de 75.609,98 lei, iar în mod corect SC C.
I. SRL nu i-a mai achitat acești bani tocmai raportat la faptul ca nici creditorul A.
M. I. nu a achitat acești bani către SC C. I. SRL.
Prin raportul de audit depus de către creditor la dosarul cauzei s-a stabilit de către firma de expertiza contabila, printre altele, că societatea datorează bugetului statului la data de_ suma de 74.152,04 lei cu titlu de TVA si suma de 1.457,94 lei cu titlu de impozit pe profit, în total suma de 75.609,98 lei.
Conform convenției părților stabilita prin act autentic aceasta suma trebuia să fie achitata de către A. M. I. din surse proprii, fapt care nu s-a realizat si a achitat S.C. CASABTIMA I. SRL în locul sau aceste obligații la bugetul statului în suma de 75.609,89 lei.
Drept urmare, din creanța în suma de 79.481 lei cu care pârâtul a fost înscris în tabelul definitiv, recurentul susține că a demonstrat că suma de 2.549 lei este nedatorata, suma de 75.609,98 lei este stinsă prin compensare, iar diferența de 1.321,54 lei este prescrisă . Suma de 1.321,54 lei ar fi fost de plata din ultima dispoziție de încasare din_ în valoare de 3.200 lei, iar pentru a solicita plata acestei sume prescripția se împlinea la data de_, iar pârâtul a introdus cererea de deschidere a procedurii de creanța în data de_ potrivit portalului T. ui B.
-N. (in baza dispozițiilor art. 12 din Decretul nr. 167/1958), deci după mai bine de 2 ani de la împlinirea termenului de prescripție. Prin urmare, obligațiile de plata în valoare de 62.884,4 lei s-au stins prin prescripție în cursul anului 2009. În consecința, a susținut recurentul la data depunerii cererii de deschidere a insolventei de către creditorul A. M. I. suma de 79.481 lei se compunea din suma de 62.884,4 lei care era prescrisă, suma de 2.649,48 lei nedatorata, astfel că S.C. C. I.
S.R.L. putea fi obligată cel mult la suma de 14.047,12 lei.
Totodată recurentul V. A. a depus și concluzii scrise
prin care a solicitat admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul admiterii contestației sale, deoarece prin aceasta s-ar micșora pasivul societății debitore S.C.
C. I. SRL, fapt ce poate duce la reorganizarea societății.
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente
:
Așa cum rezultă din motivarea în drept a contestației deduse judecății judecătorului sindic și așa cum a reținut întemeiat acesta în considerentele sentinței recurate, argumentul legal care susține demersul contestatorului recurent este reprezentat de art. 75 alin. 1 din Legea 85/2006, text legal potrivit căruia ,,după expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevăzut la art. 73 alin. (2), si până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabel definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum si în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare si până atunci necunoscute.,,
Analiza textului relevă în mod lipsit de echivoc faptul că nu există un drept al creditorului de a alege între cele două contestații, ci dimpotrivă, creditorul are obligația procedurală de a utiliza cu prioritate contestația reglementată de art. 73 alin. 2 din legea 85/2006 pentru motivele care există la momentul afișării și publicării în
B.P.I. a tabelului definitiv de creanțe și doar pentru motive descoperite ulterior și care se concretizează într-un fals, dol sau eroare esențială, așa cum rezultă din textul enunțat, se poate utiliza procedural contestația reglementată de art. 75 alin. 1 din Legea 85/2006. În consecință, pentru motive care existau la data publicării tabelului definitiv de creanțe nu se poate utiliza contestația reglementată de art. 75, pentru că nu este vorba despre motive descoperite ulterior acestui moment, ci doar contestația reglementată de art. 73 alin. 2 din Legea 85/2006.
În cazul concret analizat, toate argumentele invocate de către contestatorul recurent existau încă din momentul deschiderii procedurii de insolvență. Astfel, toată motivarea contestației critică caracterul cert, lichid și exigibil al creanței în baza căreia creditorul A. I. a solicitat deschiderea procedurii de insolvență a debitoarei SC C. I. SRL, iar aceste argumente puteau fi desigur invocate și pe calea unei contestații la tabelul definitiv formulată în baza dispozițiilor art. 73 alin. 2 din Legea 85/2006.
Așa cum a reținut întemeiat și judecătorul sindic, potrivit dispozițiilor art. 73 alin.2 din L.85/2006, contestația la tabelul preliminar trebuie depuse la tribunal în termen de 5 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, atât în procedura generală cât și în procedura simplificată. Acest text concis nu lasă loc de interpretări, fiind clar stabilit că termenul de 5 zile curge de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, iar în cauză, tabelul preliminar întocmit de către administratorul judiciar provizoriu, sub nr. 2322/_, a fost publicat în B.P.I. nr. 9597 din_ astfel că termenul pentru depunerea contestațiilor s-a împlinit la data de 1_ . Prezenta contestație a debitoarei a fost depusă la data de_, cu depășirea termenului anterior enunțat, însă prin prezenta contestație contestatorul V. A. contestă cu mare întârziere tabelul definitiv de creanțe, depus la data de_, cum s-a arătat anterior.
În aceste condiții invocarea dispozițiilor art. 75 alin. 1 din Legea 85/2006 reprezintă doar un subterfugiu pentru a masca decăderea creditorului din dreptul de a contesta tabelul definitiv de creanțe, deoarece așa cum am arătat anterior motivele existau la respectivul moment, iar în aceste condiții demersul procedural nu poate fi acceptat și a fost cenzurat în mod întemeiat de către judecătorul sindic.
Referirea la dispozițiile deciziei 1270/2012 prin care s-a respins recursul declarat împotriva sentinței de deschidere a procedurii de insolvență nu schimbă cu nimic concluzia anterioară, deoarece această decizie analizează argumente și probe preexistente care motivează și prezenta contestație la tabel. Considerentele deciziei enunțate nu dau contestatorului un nou drept la acțiune deoarece nu fac altceva decât să analizeze argumente preexistente care puteau fi invocate și pe calea unei
contestații la tabelul de creanțe întemeiată pe dispozițiile art. 73 alin. 2 din Legea 85/2006.
Pentru toate aceste argumente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.p.c., instanța va respinge recursul declarat de creditorul V. A. împotriva sentinței civile nr. 1.661 din 28 septembrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ /A12 al T. ui
B. -N., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de creditorul V. A. împotriva sentinței civile nr. 1.661 din 28 septembrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ /A12 al T. ui B.
-N., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
DP A. A. I. C. I.
GREFIER,
M. N. ȚAR
Red.A.A.I./ _
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: I.U. .
| ← Încheierea civilă nr. 855/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 2226/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
