Decizia civilă nr. 10837/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a2
DECIZIE CIVILĂ Nr. 10837/2013
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE DP
Judecător C. I.
Judecător A. -I. A. Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de SC BT L. T. I. SA împotriva sentinței civile nr. 1905 din_ pronunțată în dosarul nr._
/a2 al Tribunalului Specializat C. în contradictoriu cu intimații C. D. A. ÎN C. DE LICHIDATOR J. AL D. SC T. P. S., având ca
obiect contestație_ /a2 contest.la mas.lich.dep.de BT L. T. . La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă consilier juridic,Doaga C.
D. în reprezentarea intereselor recurentei cu delegație de reprezentare aflată la dosar .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu suma de 60 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
C. ea, din oficiu, în raport de dispozițiile art.159 C.pr.civilă coroborat cu art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind alte cereri de formulat, C. ea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii contestației la tabelul creditorilor. În susținere se arată că instanța de fond nu a interpretat în mod corect dispozițiile legale care dispun ca toate comunicările să se facă prin BPI, existând și excepțiile de rigoare în privința actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii. Notificarea nu a fost comunicată de către administrator judiciar în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă. Se mai arată că însuși dispozițiile art.76 din Legea nr.85/2006 arată că titularul de creanțe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere va fi decăzut, aplicabilitate la care legiuitorul a prevăzut excepția cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art.7.
Se mai arată că societatea administrează un număr de peste 5000 de clienți fiindu-i imposibil să verifice identitatea celor care urmează să intre în insolvență, într-un termen atât de scurt.
C. ea reține cauza în pronunțare.
C. EA,
Prin sentința civilă nr. 1905 din_ pronunțată în dosarul nr._
/a2 al Tribunalului Specializat C. s-a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de contestatoarea SC BT L. T. I. SA în cadrul procedurii insolvenței debitoarei SC T. P. S. .
În considerente se reține că prin contestația formulată împotriva măsurii administratorului judiciar la debitoarei SC T. P. S., contestatoarea SC BT L. T. I. SA a solicitat să se dispună în sarcina administratorului judiciar înregistrarea creanței sale în cuantum de 3.350,12 lei și 120 lei taxa judiciară de timbru, în tabelul creanțelor debitoarei.
Contestatoarea a arătat că a încheiat cu debitoarea un contract de leasing și, imediat ce a descoperit că societatea a intrat în insolvență, formulat cererea de creanță și cererea de repunere în termen, însă administratorul judiciar a respins declarația de creanță, apreciind că procedura notificării efectuată prin buletinul procedurilor de insolvență este îndeplinită, raportat la dispozițiile art. 7 alin.3 din Legea nr.86/2006.
Cu toate acestea, contestatoarea a arătat că administratorul judiciar a reținut greșit starea de fapt și de drept, în ceea ce privește cererea sa.
Astfel, contestatoarea a arătat că nu a fost notificată de către administratorul judiciar, sens în care decăderea prevăzută de art.76 din Legea nr.86/2006 nu-i poate fi aplicată întrucât notificarea deschiderii procedurii insolvenței s-a efectuat cu încălcarea art. 7 din Legea nr.86/2006, notificarea nefiind realizată conform Codului de procedură civilă. În plus, caracterul public al buletinului, nu este de natură aduce atingere dreptului creditorilor la recuperarea creanței, a cărei realizare trebuie asigurată în mod egal tuturor creditorilor prin prisma dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Cu titlul preliminar, judecătorul sindic a reținut că creditoarea contestatoare a formulat și cerere de repunere în termenul de declarare a creanței, care a fost respinsă, astfel cum rezultă din considerentele hotărârii prin care s-a admis abținerea declarată de judecătorul cauzei.
Cât privește contestația, judecătorul sindic a reținut că potrivit art. 75 alin.1 din Legea nr.86/2006, după expirarea termenului de depunere a contestațiilor, prevăzut la art. 73 alin. (2), si pana la închiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabel definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferința, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.
Astfel, în primul rând contestația poate viza o creanță trecută în tabelul creanțelor și a cărei înscriere este rezultatul unui dol, fals sau eroare esențială, și nu conferă în nici un caz creditorului dreptul de înscriere a creanței peste termenul stabilit pentru depunerea cererilor de admitere a creanțelor.
Pe de altă parte, judecătorul sindic, având în vedere soluția pronunțată cu privire la cererea de repunere în termen, respectiv respingerea, calea pe care trebuia să o urmeze contestatoarea era eventual recursul și nu o contestație de genul celei deduse judecății, având un conținut similar cererii de repunere în termen.
Nu în ultimul rând, judecătorul sindic a reținut că respingerea cererii de creanță a contestatoarei de către administratorul judiciar, nu este
rezultatul unei erori, așa cum susține contestatoarea, ci rezultatul aplicării dispozițiilor legale.
Astfel, potrivit art. 7 alin.1 din Legea nr. 85/2006, citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar potrivit alin.3 a aceluiași articol, prin excepție de la prevederile alin.1 se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista prev. la art. 28 alin.1 lit.c, procedura notificării prev. la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență.
Din textele legale mai sus citate, rezultă fără echivoc că atât citarea, cât și comunicarea actelor de procedură în procedura insolvenței, se realizează prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar în ceea ce privește procedura notificării deschiderii procedurii, aceasta se realizează și potrivit Codului de procedură civilă, astfel cum prevede art. 61 din Legea nr. 85/2006, cu o singură excepție, aceea în care creditorii nu au putut fi identificați, ipoteză în care, potrivit alin.3 al art.7 procedura notificării, va fi considerată îndeplinită, dacă a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvență.
În acest sens, administratorul judiciar desemnat în procedura insolvenței debitoarei, a notificat creditorii publicând notificarea în Buletinul procedurilor de insolvență, așa cum a indicat contestatoarea în cuprinsul contestației sale.
Clarificate fiind aspectele legate de disp. art.7 din Legea nr.85/2006, în cauză se mai pune problema incidenței dispozițiilor art.76 din lege coroborate cu dispozițiile art.103 C.pr.civ.
Faptul că termenul de depunere a cererii de admitere a creanței este un termen de decădere, rezultă cu evidență din dispozițiile art.76, potrivit cărora creditorul care depune cererea de admitere a creanței peste termenul legal este decăzut din dreptul de a-și mai realiza creanța în cadrul procedurii insolvenței.
Rezultă astfel că sancțiunea aplicabilă în ipoteza expusă este decăderea, împrejurare față de care, dispozițiile art.103 C.pr.civ. sunt pe deplin aplicabile.
Într-o altfel de interpretare, respectiv cu excluderea incidenței celor două texte de lege (art.76 din Legea nr.85/2006 și art.103 C.pr.civ.), orice creditor ar fi îndreptățit la depunerea unei cereri de admitere a creanței, pe tot parcursul procedurii și acesta, împotriva tuturor regulilor și termenelor reglementate de legea privind procedura insolvenței, tocmai pentru asigurarea unui cadru riguros în vederea accelerării desfășurării procedurii.
Cât privește cererea de repunere în termen însă, aceasta i-a fost respinsă contestatoarei, apreciindu-se că împrejurarea invocată nu se circumscrie noțiunii de "împrejurare mai presus de voința părții";, neputând astfel constitui temei pentru repunerea în termen.
Așadar, așa cum s-a arătat și în cele ce preced, sancțiunea expres prevăzută de lege pentru depunerea declarațiilor de creanță peste termen, este aceea a decăderii, iar raportat la posibilitatea părții de a solicita repunerea în termen, cu consecința dovedirii prin orice mijloc de probă a unei împrejurări mai presus de voința sa care a împiedicat-o să-și exercite dreptul, în condițiile prev. de art.103 C.pr.civ., judecătorul sindic apreciază că liberul acces la justiție al creditorului în speță nu este încălcat. Împrejurarea că nu s-au făcut probe în sensul arătat, nu poate conduce la concluzia că i s-a negat în substanță acest drept.
Sub acest din urmă aspect, cu privire la disp. art.6 din CEDO, este relevantă cauza Dias Ochoa c. Spania, în considerentele căreia instanța de contencios european a reținut că obligația reclamantului de a citi jurnalul oficial pentru a vedea dacă a fost parte într-un proces civil, conduce la negarea substanței dreptului de acces la justiție și, implicit, încălcarea dispozițiilor anterior menționate.
Este de observat că în cauza invocată, C. ea Europeană a Drepturilor Omului a reținut încălcarea art.6, pornind de la premisa că reclamantul avea obligația de a citi "jurnalul oficial";, adică o publicație asemănătoare monitorului oficial din țara noastră, într-o procedură similară cu cea reglementată de disp. art.95 din Codul de procedură civilă, o procedură de excepție, de altfel, aplicabilă doar în anumite condiții. În prezenta cauză, însă, buletinul procedurilor de insolvență nu poate fi asimilat jurnalului oficial invocat de C. e, întrucât această publicație este una specializată, care se referă exclusiv la comunicarea actelor de procedură în cadrul procedurilor de insolvență și reprezintă regula în materia citării și comunicării actelor de procedură în ceea ce privește procedura insolvenței.
Astfel, stabilirea de către legiuitor a unui termen care începe să curgă de la publicarea unui anumit act într-o publicație specializată în materia în discuție și care reprezintă, în același timp, regula în derularea procedurilor de insolvență, este pe deplin justificată atât pentru rigurozitatea procedurii, cât și pentru buna desfășurare a acesteia într-un anumit cadru stabilit de legiuitor și nu încalcă dispozițiile art.6 din CEDO.
În aceeași ordine de idei, instanța a constatat că o încălcare în sensul celor arătate, ar exista doar în situația în care termenul de depunere a declarațiilor de creanță ar fi început să curgă, în mod excepțional, de la publicarea unui anumit act într-o publicație nespecializată în materia insolvenței, ceea ce nu este cazul în speță.
Împotriva sentinței a formulat recurs S.C. B.T. L. T.
I.F.N. S.A
., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate in sensul admiterii contestației la tabelul creditorilor si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
Își întemeiază recursul pe prev. art. 304 pct. 8 și 9 Cod proc.civ., consideră că instanța a interpretat greșit actele din dosar, a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestora. Totodată, consideră că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea legii.
Având în vedere că sentința nr. 1905/_ pronunțată de Tribunalul Specializat C. nu se atacă cu apel, în temeiul art. 304 ind. 1 Cod proc.civ., solicită analizarea cauzei sub toate aspectele.
În motivarea recursului se arată că prin analiza judicioasa a datelor prezentului dosar si interpretarea textelor de lege pe care și-au întemeiat acțiunea, considera ca instanța a interpretat in mod greșit actele existente si a făcut o aplicare greșita a dispozițiilor legale.
Legea 85/2006 dispune fara echivoc in art. 7 alin 3 ca "prin excepție de la prevederile alin. (1)" "comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii," se vor realiza, conform Codului de procedură civilă.
Astfel legiuitorul a prevăzut obligativitatea îndeplinirii procedurii de citare si comunicare a actelor de procedura, în conformitate cu dispozițiile art. 95 ale codului de procedura civila pâna la deschiderea procedurii INCLUSIV a notificării de deschidere a procedurii si numai pentru actele ulterioare se prevede procedura de citare si comunicare prin Buletinul procedurilor de insolventa, prezumându-se faptul ca creditorii care au cunoștința de deschiderea procedurii urmăresc publicațiile din buletin.
Teza a doua a articolului citat dispune ca "Pentru creditorii care nu au putut fi identificați in lista prevăzuta la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerata Îndeplinita daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolventa."
Insa aceasta precizare releva posibilitatea de continuare nestingherita a procedurii, pentru a nu se produce blocaje, nu in sensul interzicerii înscrierii creanțelor celor care nu au fost notificați.
Judecătorul sindic constata aplicabilitatea prevederilor art. 76 din Legea 85/2006, potrivit cărora "titularul de creanțe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanțelor până la expirarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), va fi decăzut, cât privește creanțele respective, din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor și nu va dobândi calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedură."
Considera ca aceasta interpretare, in condițiile in care legiuitorul a prevăzut "excepția cazului în care notificarea deschiderii procedurii ș-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 7" nu este justa și nici urmărita la elaborarea legii. Mai ales, in contextul in care acest caz de decădere intervenita pe fondul imposibilității imputării unei culpe procesuale este de natura sa conducă la lezarea indirecta a dreptului subiectiv substanțial. Practic acest lucru ar echivala cu imposibilitatea recuperării creanței pe o alta cale.
Recurenta a solicitat repunerea in termen, prin chiar cererea de înscriere a creanței, soluția pronunțata de respingere cu privire la aceasta cerere, neputand fi inca atacata întrucat nu i-a fost comunicata hotărârea.
Contestația a fost formulata imediat ce a fost notificată asupra faptului ca nu a fost înscrisă in tabelul creditorilor, întemeiata in drept pe prevederile art. 75, art. 76, art. 7 alin. 3 din Legea 85/2006.
Administratorul judiciar a înlăturat creanța solicitata de recurentă, aflandu-se in eroare, întrucât a apreciat ca fiind valabila fata de BT L. T.
I. SA comunicarea notificării deschiderii procedurii debitoarei efectuata prin publicarea in BPI si in "Monitorul de C. ", fara a lua in calcul celelalte prevederi legale la care am făcut referire in cuprinsul prezentului recurs.
Prin faptul ca unui creditor i se refuza in mod nejustificat sa participe la procedura care este in esența colectiva, concursuala si egalitara, pe motiv ca nu ar fi îndeplinit o cerința imperativa a legii, fara a i se putea imputa o culpa propriu-zisa, se neaga practic esența instituției decăderii, ca sancțiune ce presupune o culpa.
In mod judicios, solicită să se constate că prin intermediul utilizării unei prezumții simple ca starea de fapt conform căreia administratorul judiciar nu s-a aflat in posesia documentelor contabile ale debitorului poate sa fie asimilata unei împrejurări mai presus de voința subscrisei, in calitate de creditor, de a putea sa cunoască situația reala a debitorului.
Creanța recurentei este certa, lichida si exigibila.
Intre parti a fost încheiat contractul de leasing financiar nr. 13022LEB2/2009, prin care a acordat folosința unui autoturism VW PASSAT 2.0 TDI, SS WVWZZZ3CZ6E003325.
U. ul a promovat o acțiune care a făcut obiectul dosarului _
, prin care s-a solicitat sa se constate incetarea contractului de leasing financiar si obligarea recurentei la restituirea echivalentului a 7.900,44 Euro, in temeiul art. 10.1, lit. a, considerând ca aceasta suma excede valoarea ratelor de leasing neachitate, fata de despăgubirea primita de la asigurătorul S.C. UNITA SA.
Prin Sentința Civila nr. 5898/2011 pronunțata in data de_ in Dosarul_, Judecătoria Cluj-Napoca a admis in parte acțiunea formulata de către reclamanta S.C. T. P. S.R.L., in sensul ca a
constatat incetarea de drept a contractului de leasing financiar nr. 13.022LEB2/2009 pe data de_ .
In consecința a obligat recurenta la plata sumei de 7.894,72 Euro diminuata cu suma de 3.882,71 lei, precum si la plata cheltuielilor de judecata.
Împotriva acestei sentințe, BT L. T. I. SA a formulat recurs prin intermediul căruia a solicitat reformarea hotărârii recurate având in vedere ca hotărârea este lipsita de temei legal.
Sentința a fost pusa in executare de SC T. P. S., iar urmare a popririi infiintate pe conturile recurentei de către Biroul Executorului Judecătoresc M. Ovidiu loan, la data de_ s-a reținut suma datorata prin hotărârea sus menționata, in echivalent 34.184,13 lei.
Tribunalul Specializat C., a admis in parte recursul promovat in contradictoriu cu reclamanta S.C. T. P. S. prin Decizia nr. 25/R/2012, decizie irevocabila, modificând sentința civila nr. 5898/_ in sensul ca reclamanta era indreptatita in realitate doar la valoarea de 7.191,72 euro, fata de 7.894,72 Euro, cat stabilise instanța de fond. S.C. T.
a fost obligata de asemenea la plata cheltuielilor de judecata.
Prin urmare, rezulta o diferența de 703 euro, pe care reclamanta S.C.
S. îi datorează recurentei, fapt care nu s-a realizat pana la data prezentei, cu toate ca debitoarea a fost notificata in acest sens.
Considera ca drepturile sale au fost in mod evident lezate, prin nesocotirea dispozițiilor art. 7, drept pentru care nu se poate retine tardivitatea declarației noastre de creanța.
Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, C. ea reține următoarele
:
Argumentele invocate de catre recurenta creditoare SC BT L. T.
I. SA in sustinerea caii de atac deduse judecatii sunt neintemeiate, hotărârea judecătorului sindic fiind dată cu respectarea dispozițiilor legale.
Astfel, potrivit art. 7 alin. 1 din Legea 85/2006, citarea partilor precum si comunicarea oricarui alt act de procedura se efectueaza prin Buletinul Procedurilor de Insolventa, iar potrivit alin. 3 al aceluiasi articol ,,Prin exceptie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificati in lista prevazuta la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificarii prevazute la art. 61 va fi considerata indeplinita daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolventa,,.
In conditiile in care reprezentantul legal al debitoarei nu a predat o lista a creditorilor, in conformitate cu textul enuntat creditorii care nu pot fi regăsiți într-o astfel de listă sunt legal notificati prin Buletinul Procedurilor de Insolventa in vederea depunerii declaratiilor de creanta. Prin aceeasi modalitate procedurala a fost comunicat si termenul de declarare a creantelor, respectiv de intocmire si definitivare a tabelului de creante al debitoarei.
În consecință, în lipsa unei liste a creditorilor si a vreunei posibilitati concrete de a afla identitatea celor care nu se regasesc in aceasta listă, notificarea facută prin B.P.I. este pe deplin temeinică si procedurală.
Deschiderea procedurii de insolvență a fost publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 15406/_, astfel că toți creditorii debitoarei au luat la cunoștință de termenele stabilite de judecătorul sindic în vederea depunerii declarațiilor de creanță și orice declarație de creanță depusă după acest termen este tardivă.
Lichidatorul judiciar a procedat la analizarea cererii de creanțe constatând că a fost depusă tardiv la dosar, respectiv la_, față de termenul de depunere a cererilor de creanțe fixat prin sentință, respectiv la data de_ ,deci mult după acest termen.
Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(1) Cpr.civ, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de S.C. B.T. L. T. I.F.N. S.A.împotriva sentinței civile nr. 1905 din_, pronunțată în dosarul nr._ /a2 al Tribunalului Specializat C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||
DP C. | I. | A. | I. | A. M. N. | ȚÂR |
Red. D.P. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: N.K.
| ← Sentința civilă nr. 1247/2013. Contestație. Faliment,... | Decizia civilă nr. 4380/2013. Contestație. Faliment, procedura... → |
|---|
