Decizia civilă nr. 11120/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a2
DECIZIE CIVILĂ Nr. 11120/2013
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Judecător A. -I. A. Judecător DP Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea D. G. A F.
P. S. împotriva sentinței civile nr. 2716 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a2 al Tribunalului S. în contradictoriu cu intimații S.
M. S. Z., C. P. V. ANA, G. L., având ca obiect Angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006 .
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. Cosmin Costaș în reprezentarea intereselor intimatei, G. L. cu împuternicire avocațială aflată la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea practicianului în insolvență-întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.
La data de_ se înregistrează din partea intimatei G. L. - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.
Reprezentantul intimatei relevă instanței că urmare a reorganizării instituțiilor publice, recurenta este substituită în mod legal de D. Regională a F. P. C. . Mai arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare. În susținere se arată că nu a fost dovedit raportul de cauzalitate ivit între faptele prejudiciabile ale intimatei și starea de insolvență a debitoarei. Se mai arată că nu sunt îndeplinite condițiile stipulate la art.138 din Legea insolvenței, existența obligațiilor fiscale nefiind o chestiune imputabilă intimatei conform dispozițiilor art.138 din Legea insolvenței. Nu se solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A ,
Prin sentința civilă nr. 2716 din_ pronunțată în dosarul nr. _
/a2 al Tribunalului S. s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale active și de reprezentant a DGFP S. și a inadmisibilității acțiunii.
S-a respins ca nefondată cererea de antrenare a răspunderii administratorului statutar G. L. formulată de creditorul DGFP S. .
În considerente se reține că, creditorul DGFP S. a solicitat angajarea răspunderii administratorului statutar G. L. al debitorului SC M. SRL Z. în temeiul art. 138 alin.1 lit. d din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței., arătând în motivare următoarele :
Societatea debitoare nu a depus situațiile financiare semestriale și anuale obligatorii, începând cu anul 2010, ceea ce a determinat necunoașterea situației reale a patrimoniului debitoarei, faptă ilicită prevăzută de art. 138 aqlin.1 lit.d din legea insolvenței.
Prin întâmpinare, lichidatorul judiciar a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii, arătând că susținerile creditoarei DGFP S. nu sunt reale deoarece există dovezi că debitoarea a depus bilanțul contabil la _
,_, precum și situațiile financiare lunare, respectiv declarațiile privind obligațiile de plată la bugetul statului.
Asupra cauzei de față instanța a reținut următoarele:
Creditorul DGFP S., care își păstrează această calitate și ulterior închiderii procedurii insolvenței, este creditor majoritar, astfel că prin prisma dispozițiilor art.138 alin.3 din Legea insolvenței, are disponibilitatea juridică de a declanșa acțiunea în răspundere a administratorului statutar, situație în care excepțiile invocate de pârâtă urmează să fie respinse ca nefondate.
Pe fond, în primul rând instanța a constatat că debitoarea a depus bilanțul contabil, situațiile financiare în conformitate cu dispozițiile Legii finanțelor nr.82/1991, astfel că fapta ilicită prev. de art. 138 alin.1 lit.d practic nu există.
Pe de altă parte, că ținerea unei contabilități fictive, neținerea evidenței contabile sau dispariția unor documente contabile nu reprezintă, în principiu, activități producătoare de prejudiciu, însă ele pot favoriza starea de insolvență prin ascunderea unor active, plata cu întârziere a unor creanțe, ceea ce a generat dobânzi. Prin acțiune, creditorul nu invocă astfel de situații, ci doar nedepunerea situațiilor financiare, faptă neadevărată, astfel că acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva sentinței a formulat recurs D. G. a F. P. a județului S.
, solicitând admiterea recursului si rejudecând cauza in fond, modificarea sentinței cu privire la respingerea cererii de antrenare a administratorului G. L. .
În motivarea recursului arată că, prin cererea de antrenare a răspunderii administratorului G. L., recurenta a solicitat instanței răspunderea patrimoniala a acesteia pentru nedepunerea situațiilor financiare, identificarea de către aceasta a unor bunuri in averea debitoarei, bunuri la care administratorul judiciar nu face referire in raportul final depus in procedura.
Instanța de fond nu a analizat cererea de antrenare formulata si sub acest aspect, aceasta rezumându-se a analiza cererea doar sub aspectul nedepunerii situațiilor financiare.
Chiar daca instanța a constatat ca aceasta obligație a fost respectata de către debitoare, aceasta avea obligația sa analizeze si cel de al doilea motiv pentru care s-a solicitata antrenarea răspunderii administratorului.
Așa cum a arătat si în fața instanței de fond, potrivit raportului final depus de către lichidatorul judiciar in dosarul de faliment a debitoarei S.
M. SRL Z., rezulta faptul ca nu au fost identificate elemente de antrenare a răspunderii administratorului, aceasta neidentificand nici o persoana vinovata care sa între sub incidența art.138 din Legea nr. 85/2006.
Din analiza datelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului, s-a constat ca la data de_ ,societatea avea in patrimoniul sau mijloace de transport precum si alte bunuri.
Arată că in raportul final al lichidatorului nu se face referire la valorificarea de către societate a acestor bunuri patrimoniale.
La fila 2 din raportul final, lichidatorul judiciar arata ca"...Din analiza documentelor predate lichidatorului se retine faptul ca societatea înregistrează conform exercițiilor financiare pentru ultimii 3 ani pierderi in valoare de 60.630 lei, scăderea semnificativa a veniturilor realizate din activitatea de baza in anul 2010 a dus la blocarea activității societății, astfel ca in anul 2011 si 2012 societatea nu mai desfășoară activitate, nu mai realizează venituri. Debitoarea acumula datorii care din lipsa disponibilităților bănești nu au fost plătite, iar starea de insolventa s-a datorat unor cauze obiective, ce nu pot fi reținute in sarcina administratorului statutar, nefiind incidente elementele art.138 din Legea nr.85/2006 ".
Obiectul principal de activitate al debitoarei conform codului CAEN este" Comerț cu amănuntul al echipamentului pentru telecomunicații in magazine specializate."
Conform Bilanțului Contabil pe 2011 aferent exercițiului financiar 2010, societatea debitoare a realizat venituri din activitatea de baza (venituri din vânzarea mărfurilor) de 1.191.138 lei (contul 707 Venituri din vânzarea marfurilor, formularul 20 rândul 3 din bilanțul contabil).
De asemenea, din același bilanț contabil rezulta ca totalul veniturilor societății debitoare in anul 2010 au fost de 2.769.973 lei.
Mai mult, veniturile pe anul 2010 au fost încasate de debitoare, întrucât in bilanțul contabil aferent exercițiului financiar 2010 aceste venituri nu se regăsesc in soldul contului "clienți" (formular 10 rândul 6 din bilanțul contabil pe 2011).
În anul financiar 2009 debitoarea a realizat venituri de 1.200.268 lei conform bilanțului contabil pe 2010 aferent exercițiului financiar 2009.
Din analiza celor 2 bilanțuri contabile (aferente exercițiului financiar 2009 si 2010), in anul 2010 debitoarea a avut o creștere semnificativa.
Astfel, in anul 2010 veniturile debitoarei au crescut si nu au scăzut asa cum in mod greșit se arata de către lichidatorul judiciar prin raportul final depus la dosar.
Un alt aspect, este legat de situația bunurilor mobile si imobile ale debitoarei.
Conform notelor explicative la situația finaciara din data de_, rezulta ca societatea avea inregistrate in evidenta contabila: instalații tehnice si mașini (bunurile mobile) in suma de 84.034 lei, construcții (bunuri imobile) in suma de 230.133 lei, total 318.987 lei.
La finele anului 2010 aceste bunuri nu s-au mai regăsit in patrimoniul debitoarei, aspect ce rezulta tot din cuprinsul situaților activelor imobilizate la_ .
Prin urmare, aceste bunuri au fost instrainate, situatie în care lichidatorul nu face referire in cuprinsul raportului final depus.
De asemenea, din programul de evidenta auto rezulta că în ultimii 3 ani, societatea a înstrăinat următoarele autoturisme: BMW X5.radiat la data de_ și PORSCHE 9PA, radiat la data de_ .
Totalul obligațiilor fiscale datorate de societate către bugetul de stat, conform declarației de creanța înscrisa de recurentă la masa credala, este de
386.467 lei.
Fata de aceste aspecte considera ca se impune angajarea răspunderii administratorului si solicita admiterea acțiunii de angajare a răspunderii materiale întemeiata pe ari 138 alin. 1 lit a) si sa se dispună ca pasivul debitoarei ajunsa in stare de insolventa sa fie suportat de către persoana menționata mai sus. Potrivit art.138 alin. lit.d) si alin.2 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei: "la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolventa, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosui propriu sauin cel ai unei alte persoane."
Examinând recursul, instanța reține următoarele
:
Recurenta și-a întemeiat cererea la fond pe dispozițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, iar în recurs arată că înțelege să susțină antrenarea răspunderii patrimoniale și în temeiul dispozițiilor art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006.
Recursul este nefondat pe de o parte, deoarece în recurs nu se poate formula pentru prima dată o cerere sau schimba temeiul juridic al cererii introduse la instanța de fond, iar pe de altă parte nu s-a dovedit săvârșirea de către pârâtă a faptelor prevăzute de art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006.
Astfel, așa cum a menționat și lichidatorul judiciar, toate documentele au fost predate, existând dovada depunerii bilanțului contabil la data de _
,_, precum și a situațiilor financiare lunare (declarație privind obligația de plată la bugetul de stat, decont taxă pe valoare adăugată), până la data intrării în procedura insolvenței.
In cu prinsul art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 se prevede că - "In cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin.
(1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: d)au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea."
Acțiunea prevăzută de acest text legal este de fapt o acțiune în răspundere civila delictuală, care însă se poate promova numai în anumite condiții. Așadar, pentru ca administratorul statutar al unei societăți să
poată fi obligat la plata unei părți a pasivului societății, este necesar sa se probeze ca administratorul, prin săvârșirea unei fapte prevăzute expres și limitativ de art. 138 din Legea insolvenței, îndeplinește în același timp și condițiile antrenării răspunderii civile delictuale, respectiv pe lângă fapta ilicită al cărei conținut este prevăzut de art. 138, este necesară dovada prejudiciului, a culpei si desigur a raportului de cauzalitate. In concluzie, în această formulare, este necesară dovedirea legăturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă, care este una dintre acțiunile prevăzute în art. 138, și starea de insolvență a debitorului. Or, atâta timp cât existența acestor fapte
invocate de D. G. a F. P. S., nu a fost dovedită, respectiv faptul că s-ar fi ținut o contabilitate fictivă, că ar fi dispărut unele documente contabile sau că nu s-a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, ceea ce ar fi determinat starea de insolvență a debitoarei (respectiv existenta unui raport de cauzalitate), toate susținerile contrare trebuie înlăturate.
În consecință, săvârșirea faptei reglementate de art. 138 alin. 1 lit. d), trebuia dovedita în concret, pentru a se ajunge la concluzia că intimata a contribuit la ajungerea debitoarei in starea de insolvență (respectiv dovedirea raportului de cauzalitate dintre fapta și prejudicierea debitoarei, prin cauzarea stării de insolvență), culpa intimatei impunându-se a fi constatată în concret, nu doar prin referire la debitele neachitate ale debitoarei.
Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(1) Cpr.civ, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de D. G. a F. P. S. împotriva sentinței civile nr. 2716 din_, pronunțată în dosarul nr._
/a2 al Tribunalului S. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||
C. | I. A. I. | A. | D. | P. | M. N. ȚÂR |
Red. D.P. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: D.P.
| ← Sentința civilă nr. 1762/2013. Răspundere organe de... | Sentința civilă nr. 2324/2013. Răspundere organe de... → |
|---|
