Decizia civilă nr. 4232/2013. Acțiune în anulare. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4232/2013
Ședința publică de la 12 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE G. -A. N.
Judecător S. Al H. Judecător M. B. Grefier A. B.
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de B. N. I., C.
R. C., I. A., I. H. împotriva deciziei civile nr. 2988 din_ pronunțată în dosar nr._ al Curții de Apel C., privind și pe intimat SC RAN I. SRL PRIN LICHIDATOR J. R. L. I., intimat SC B. P. SRL, intimat SC B. G. SRL, intimat SC RAN I. SRL - PRIN ADMINISTRATOR S. Ț. N., având ca obiect acțiune în anulare -convenție de reziliere contract- depus de R. LICHID. in dos._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Aurelian Tudor Gânscă în reprezentarea intereselor revizuienților și practician în insolvență R. Pușcaș în reprezentarea intereselor lichidatorului judiciar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de 10 aprilie 2013 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare.
Se comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentantul revizuienților.
La solicitarea instanței, reprezentantul revizuienților învederează că prezenta cerere se întemeiază pe dispozițiile art. 322 și urm. C.pr.civ., solicitând instanței să se pronunțe prin prisma dispozițiilor legale care reglementează revizuirea.
Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Reprezentantul revizuienților solicită admiterea cererii de revizuire și schimbarea în tot a deciziei atacate, în sensul menținerii în întregime a sentinței pronunțate de Tribunalul Comercial Cluj, cu cheltuieli de judecată pe cale separată. Recursul declarat de lichidator este lovit de nulitate absolută, fiind nemotivat, iar hotărârea pronunțată în soluționarea acestui recurs este nelegală, pentru argumentele expuse în cererea de revizuire și precizarea acesteia.
Reprezentanta lichidatorului judiciar solicită respingerea excepției nulității, întrucât pin cererea de recurs a fost indicat motivul principal pentru care se solicită reformarea hotărârii. Pe fond solicită respingerea cererii de revizuire și menținerea în totalitate a deciziei atacate ca temeinică și legală.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin decizia civilă nr. 2988 din_ pronunțată în dosar nr._ al Curții de Apel C. s-a admis recursul declarat de lichidatorul judiciar SOCIETATEA R., L. I. al S.C. RAN I. S.R.L. împotriva sentinței
comerciale nr. 3.761 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Comercial C., care a fost modificată, în sensul că s-a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar și în consecință s-a dispus anularea parțială a prevederilor art. 2, 5 și 7 din convenția de reziliere a contractului de execuție
lucrări nr. 1/_ ; nr. 2/_ și nr. 10/_ precum și a actelor adiționale aferente încheiate la data de_ între debitoarea SC. RAN I. S.R.L. și pârâții B. N. I., C. R. C., S.C. B. P. S.R.L. și S.C. B. G. S.R.L.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut următoarele:
Prin sentința comercială nr. 3.761 din data de_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Comercial C. s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Societatea R. L. SPRL, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC RAN I. SRL, în contradictoriu cu pârâții pârâții B. N. I., C. R. C., SC B. P. SRL, SC B.
P. SRL și extinsă față de debitoarea S.C. RAN I. S.R.L. reprezentată prin administrator special Ț. N. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin contractele de execuție de lucrări încheiate la data de_, respectiv_ debitoarea S.C. RAN I. S.R.L., în calitate de executant avea obligația de a executa și finaliza lucrările de construcții și instalații aferente blocurilor A, B și C din B., str. Calea B. lui nr. 28, beneficiari ai lucrărilor fiind pârâții B. N.
I. și C. R. C. (f. 101-137). Prin actul adițional nr. 1/_ a dobândit calitatea de asociat și pârâta SC B. P. SRL (f.147-155). La data de_ între antreprenor și beneficiari se încheie un act juridic intitulat ";convenție de reziliere"; prin care părțile au stabilit rezilierea contractelor de execuție de lucrări nr. 1/_, nr. 2/_ și nr. 10/_, motivul rezilierii fiind determinat de faptul că executantul nu poate să respecte termenul de finalizare a lucrărilor. Această convenție a fost semnată și de pârâta SC B. G. SRL, deși la momentul semnării acestui act între debitoare și această pârâtă nu exista nici un raport juridic. Prin acest act debitoarea SC RAN INVETIȚII SRL a arătat că renunță la orice pretenție reprezentând sume de bani care ar rezulta din contractele de execuție de lucrări și a retras pentru a fi anulate facturile fiscale nr. 130/_, nr. 128/_ și nr. 129/_ . De asemenea, din art. 5 al acestei convenții rezultă că părțile au căzut de acord asupra faptului că valoarea reală a lucrărilor executate și acceptate a fost achitată integral de către beneficiari și că nu mai există nici o pretenție reciprocă rezultată din contractele a căror reziliere s-a realizat.
Anterior semnării convenției de reziliere, debitoarea SC RAN INVETIȚII SRL a trimis prin intermediul executorului judecătoresc o notificare pârâților B. N.
I. și C. R. C. prin care a solicitat acestora plata sumei de 5.093.858,50 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor suplimentare executate la blocurile A și B, în acest sens fiind emise facturile fiscale nr. 130/_, nr. 128/_ și nr. 129/_ (f.14-20).
Judecătorul sindic, raportat la probele administrate în cauză, a apreciat că nu s-a făcut dovada faptului că debitoarea S.C. RAN I. S.R.L. și pârâții B.
N. I., C. R. C., SC B. P. SRL și SC B. G. SRL au încheiat un act fraudulos în dauna intereselor creditorilor sau că actul a fost încheiat cu intenția de a sustrage bunuri de la urmărire sau de a leza drepturile creditorilor. Prin convenția de reziliere părțile semnatare ale contractelor de executare de lucrări au înțeles, în conformitate cu dispozițiile art. 969 alin 2 c.civ., să-și exprime acordul de voință cu privire la încetarea raporturilor juridice, stabilind în același timp că nu mai există obligații ale părților derivând din contractele de
execuție de lucrări. Prin acest act nu s-a realizat un transfer de drepturi patrimoniale în favoarea unor terți, ci s-a stins un raport juridic existent.
Chiar dacă reprezentantul debitoarei și-a exprimat acordul de voință asupra încetării efectelor contractelor de execuție și a recunoscut că beneficiarii lucrărilor executate au achitat integral valoarea lucrărilor, deși anterior solicitase plata unor lucrări suplimentare, având în vedere neexecutarea obligațiilor contractuale asumate, neexecutare recunoscută de debitoare prin convenția de reziliere, încheierea convenției de reziliere a fost rezultatul negocierilor purtate între părți și exprimă acordul de voință al acestora. Administratorul special al debitoarei a invocat faptul că acordul său de voință a fost viciat, însă aceste aspecte nu sunt de natură a atribui convenției de reziliere un caracter fraudulos în sensul avut în vedere de art. 79 din Legea nr. 85/2006 (f.73).
Astfel, judecătorul sindic a apreciat că în cauza nu sunt incidente prevederile art. 79, art. 80 alin 1 lit. c din Legea 85/2006 motiv pentru care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de lichidatorul judiciar SOCIETATE R. LSP.R.L.
Împotriva acestei sentințe, lichidatorul judiciar SOCIETATEA R. L.
S.P.R.L. a declarat recurs
, solicitând instanței admiterea acestuia, desființarea hotărârii recurate și anularea parțială a convenției de reziliere a contractelor de execuție de lucrări nr._, nr. 2/_ și nr. 10/_ și a dispozițiilor actelor adiționale aferente din data de_, respectiv prevăzute de art. 2, 5 și 7 încheiate între debitoarea SC. RAN I. S.R.L. reprezentată de către asociat unic și administrator Ț. NICULIE, în calitate de antreprenor general și beneficiarii: B. N. I., în calitate de asociat prim, C. R. C., în calitate de asociat secund, S.C. B. P. S.R.L., în calitate de asociat trei și S.C.
B. G. S.R.L., în calitate de asociat trei.
În motivarea recursului, recurentul a arătat, în esență, că a fost justificat caracterul fraudulos al Convenției de reziliere, deoarece trebuie luat în calcul efectul negativ al actului în cauza asupra creditorilor debitoarei falite, respectiv faptul că pe Tabelul definitiv consolidat al creanțelor împotriva averii debitoarei, au fost înscriși 64 de creditori cu creanțe în sumă totală de 16.184.639,04 lei, constituite tocmai datorita incapacității de plata a debitoarei falite, iar aceste creante ar fi putu fi acoperite în situatia în care debitoarea falită nu ar fi renuntat la data de_, de bună voie, la plata tuturor sumelor ce i s-ar fi cuvenit, respectiv suma de 5.073.679,41 lei TVA inclus, reprezentând valoarea suprafețelor executate suplimentar la blocurile A si B la care urmează a se adăuga valoarea lucrărilor suplimentare regăsite ulterior ca fiind facturate în cuprinsul facturii nr. 171/_ în valoare de 3.668.164,79 lei neonorată.
În analiza motivelor de recurs, Curtea a apreciat că soluționarea recursului dedus judecății impune analizarea caracterului prejudiciabil din punct de vedere al creditorilor al actului încheiat la data de_ și incidența astfel a dispozițiilor art. 79 și 80 alin. 1 lit. c din Legea 85/2006.
În cazul concret analizat, prin contractele de execuție de lucrări încheiate la data de_, respectiv_ debitoarea S.C. RAN I. S.R.L., în calitate de executant avea obligația de a executa și finaliza lucrările de construcții și instalații aferente blocurilor A, B și C din B., str. Calea B. lui nr. 28, beneficiari ai lucrărilor fiind pârâții B. N. I. și C. R. C. (f. 101- 137 dosar fond). Prin actul adițional nr. 1/_ a dobândit calitatea de asociat și pârâta SC B. P. SRL (f.147-155).
La data de_, cu șase luni anterior deschiderii procedurii de insolvență dispusă prin sentința comercială nr. 1423/_, între antreprenorul debitor
RAN I. S.R.L. și beneficiari se încheie un act juridic intitulat ";convenție de reziliere"; prin care părțile au stabilit rezilierea contractelor de execuție de
lucrări nr. 1/_, nr. 2/_ și nr. 10/_, motivul rezilierii fiind determinat de faptul că executantul nu poate să respecte termenul de finalizare a lucrărilor.
Prin această convenție de reziliere debitoarea S.C. RAN INVETIȚII S.R.L. a arătat că renunță la orice pretenție reprezentând sume de bani care ar rezulta din contractele de execuție de lucrări și a retras pentru a fi anulate facturile fiscale nr. 130/_, nr. 128/_ și nr. 129/_ . De asemenea, din art. 5 al acestei convenții rezultă că părțile au căzut de acord asupra faptului că valoarea reală a lucrărilor executate și acceptate a fost achitată integral de către beneficiari și că nu mai există nici o pretenție reciprocă rezultată din contractele a căror reziliere s-a realizat.
Clauzele acestei ,,convenții de reziliere,, vin în totală contradicție cu poziția anterioară a debitoarei. Astfel, anterior semnării convenției de reziliere, la_, debitoarea SC RAN INVETIȚII SRL a trimis prin intermediul executorului judecătoresc o notificare pârâților B. N. I. și C. R. C. prin care a solicitat acestora plata sumei de 5.093.858, 50 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor suplimentare executate la blocurile A și B, în acest sens fiind emise facturile fiscale nr. 130/_, nr. 128/_ și nr. 129/_ (f.14-20 dosar fond).
Raportat la această stare de fapt și la textele legale incidente, instanța de recurs a apreciat calea de atac declarată ca fiind pe deplin întemeiată, cu consecința modificării sentinței recurate. Astfel, instanța de recurs a apreciat întemeiat argumentul potrivit căruia prin convenția de reziliere s-au produs efecte negative cu privire la șansele creditorilor de a-și recupera creanțele, prin renunțarea la posibilitatea de recuperare a unor sume de bani în momentul în care starea de solvabilitate a debitoarei era puternic afectată, fapt dovedit prin deschiderea procedurii de insolvență care a survenit la scurt timp. Astfel, în tabelul de creanțe al debitoarei sunt înscrise sume în valoare totală de 16.184.639, 04 lei, iar având în vedere intervalul scurt de timp dintre momentul încheierii convenției de reziliere și momentul deschiderii procedurii de insolvență (șase luni), rezultă că majoritatea acestor creanțe erau născute la momentul la care ne raportăm în prezenta analiză.
Dacă măcar o parte din sumele care fac obiectul convenției de reziliere ar fi fost încasate, șansele creditorilor de a-și recupera parțial sau total creanțele ar fi fost reale, așa încât actul juridic a cărui anulare se cere a avut drept rezultat prejudicierea acestor creditori. Potrivit facturilor emise la respectiva dată și invocate în notificarea comunicată prin executorul judecătoresc, la data de_ existau sume neachitate de 5.073.679,41 lei, facturate potrivit facturilor fiscale nr. 130/0_, nr. 128/0_ si nr.129/ 0_, necontestate de către intimati. Mai mult, debitoarea aprecia faptul că beneficiarii mai datorau debitoarei falite sume considerabile pentru lucrări executate suplimentar față de cele contractate inițial, valoarea acestora fiind de 3.668.164,79 lei. În mod inconsecvent, doar câteva zile mai târziu debitoarea renunță la toate aceste sume fără a primi ceva în schimb.
Recurentul lichidator judiciar mai susține întemeiat faptul că, facturile emise în data de 0_, deci cu 3 zile anterior semnării actului în cauză, aveau la baza documente semnate de către persoane responsabile, implicate în activitatea de construire a blocurilor, în acest sens fiind adresa nr. 691/_ emisă de către debitoarea S.C. RAN I. S.R.L., adresată celor doi beneficiari -
R. C. și B. N. I. (f. 26 și următoarele din dosar recurs).
Nici o probă administrată în cauză nu confirmă faptul că ar fi existat o compensare care să fi intervenit între părțile semnatare ale convenției și în consecință renunțarea la pretenții nu are nici o cauză legitimă și nici o rațiune de
ordin economic. În acest sens este și răspunsul la interogatoriu al pârâtului B.
N. I. care a afirmat în fața judecătorului sindic faptul că nu a existat nici o desocotire între părti.
Contrar celor reținute de către judecătorul sindic, instanța de recurs a apreciat că cererea de chemare în judecată este întemeiată. Astfel, prin convenția de reziliere creditorii au fost prejudiciați prin faptul că s-a blocat orice posibilitate de recuperare a unor sume de bani în patrimoniul debitoarei, sume care puteau fi folosite pentru acoperirea creanțelor. Mai mult, convenția de reziliere a fost contrară manifestărilor de voință anterioare ale debitoarei care la data de_ a prezentat documente semnate de către trei persoane autorizate care certifică efectuarea lucrărilor conform convențiilor încheiate, iar la data de_ a notificat beneficiarii prin executor judecătoresc să achite toate sumele datorate, atât cele facturate cât și cele efectuate suplimentar față de prevederile contractuale. Peste doar trei zile, în urma unei desocotiri prin care debitoarea a renunțat la orice pretenție fără a primi nimic în schimb orice datorie este ștearsă într-o manieră care afectează în mod direct derularea procedurii de insolvență a cărei deschidere la respectivul moment era previzibilă datorită multiplelor debite acumulate. Sunt astfel pe deplin incidente atât dispozițiile art. 79 cât și art. 80 alin. 1 lit. c din Legea 85/2006, fiind vorba despre un act juridic care a afectat interesele creditorilor.
Împotriva acestei hotărâri au formulat cerere de revizuire B. N. I., C.
C., I. A. și I. H.
solicitând sa se admită cererea si rejudecand cauza sa se schimbe in tot Decizia atacata mentinand in intregime Sentinta Tribunalului Comercial C. .
Se susține că revizuienții nu au avut cunostinta de existenta recursului declarat impotriva Sentintei civile nr. 3761/_ si ca urmare nu au avut posibilitatea de a-și formula o pozitie procesuala printr-o intampinare, de a se apara si de a depune inscrisuri suplimentare doveditoare ale relatiilor comerciale dintre parti.
In ceea ce il priveste pe paratul - intimat C. R. C., acesta a instrainat apartamentul din C. N. str. Alexandru V. Voevod nr. 109 bl. Cl ap. 15 anterior datei de_, cand s-a comunicat prima citatie la termenul de judecata din data de_ . Alaturat prezentei depune Antecontractul de vanzare cumparare, autentificat prin Incheierea de autentificare nr. 1933/_ de catre
N. LEX, prin care s-a instrainat apartamentul la care a fost citat petentul C. R. C., act in care se precizeaza la art. 4.1 - fila 3 faptul ca predarea apartamentului se face la data de_ - înainte de a se formula recursul reclamatei recurente.
Dupa data vanzarii nu a mai avut nici o legatura cu cumparatorul acelui apartament si nici nu i s-a comunicat vreo citatie de catre acesta. S-a impus a se preciza faptul ca ulterior vanzarii noul proprietar si-a inscris numele atat la avizierul blocului cat si pe lista de interfon prin urmare daca agentul procedural ar fi avut o minima diligenta in a comunica citatia ar fi remarcat faptul ca petentul intimat parat nu mai domiciliaza la aceasta adresa.
Sub acest aspect consideră ca procedura de citare fata de C. R. C. nu s-a realizat conform dispozitiilor legale.
Modul in care s-a indeplinit procedura de citare pentru ceilaltii revizuienți consideră ca este nelegal si cel putin ciudat - fara a aduce acuze exprese eventual de natura penala.
Se poate constata faptul ca toate Procesele verbale prin care se face dovada indeplinirii procedurii de citare, pentru ambele termene de judecata_ si _
, au mentiune a ca au fost afisate si nici una nu a fost comunicata in mod direct paratilor sau nu a fost comunicata unei persoane fizice.
Probabilitatea ca nici unul dintre intimati sa nu fi fost gasit acasa respectiv la sediul societatii este cvasinula. S-au emis 6 citații si toate acestea au mentiunea de a fi fost afisate ba mai mult pentru termenul din_ se precizeaza faptul ca au fost insotite de motivele de recurs si presupun si de inscrisurile aferente, in sustinerea recursului.
Precizează ca locatiile in care se sustine ca s-au afisat citatiile, atat pentru intimatul B. N. lulian cat si pentru cele doua societati comerciale, sunt case cu curte, gard si caini de paza. In aceste conditii este cert ca agentul procedural nu a intrat in curte pentru a afisa citatia pe usa principala a locuintei destinatarului.
Litigiul dedus judecatii in acest dosar este extrem de important pentru revizuienți avand in vedere faptul ca s-a solicitat anularea unor acte legal incheiate, cu consecinte juridica majore pentru acestia si care ar fi justificat din plin o prezenta in instanta si formularea unor aparari substantiale.
Revizuienții au fost privati de posibilitatea de a prezenta instantei inscrisuri suplimentare in justificarea temeiniciei si legalitatii incheierii actelor a caror anulare a fost solicitata si obtinuta nelegal de catre reclamanta si care daca ar fi fost cunoscute de instanta de recurs, consideră ca ar fi determinat o cu totul alta decizie a instantei.
Jurisprudenta si doctrina au aratat ca pentru a fi admisa revizuirea este necesar ca înscrisurile noi, invocate in sustinerea cererii sa îndeplineasca în mod cumulativ urmatoarele conditii:
partea interesata sa se bazeze pe înscrisuri probatorii noi, care sa nu fi fost folosite în procesul în care s-a pronuntat hotarârea atacata;
înscrisurile invocate sa fi existat la data când a fost pronuntata hotarârea;
înscrisurile sa nu fi putut fi prezentate instantei în procesul în care s-a pronuntat hotarârea atacata, dintr-o împrejurare mai presus de vointa partii;
înscrisurile invocate in sustinerea cererii de revizuire sa fie determinante, în sensul ca, daca ar fi fost cunoscute de instanta cu ocazia judecarii pricinii, solutia ar fi putut fi alta decât cea pronuntata;
înscrisurile noi trebuie prezentate de partea care exercita revizuirea si nu poate pretinde instantei sa le administreze din oficiu;
Consideră ca inscrisurile pe care le vor prezenta instantei si de care inteleg sa se folosească au toate aceste caracteristici si anume desi existau la data judecarii recursului nu au fost prezentate instantei datorita faptului ca nu au avut cunostinta de existenta acestui recurs iar acestea dovedesc faptul ca pretentiile reclamantei recurente sunt absolut nejustificate.
Revizuienții B. N. -I., C. R. C. și A. I. au depus la data de_ o precizare a cererii de revizuire
prin care arată urmatoarele:
1. In urma studierii dosarului au observat faptul ca recursul promovat de catre S.C RAN I. SRL prin lichidator judiciar R. L. SPRL nu a fost motivat in termenul legal, ceea ce atrage in viziunea revizuienților sanctiunea prevazuta de Art. 306 Cod proc civ., respectiv "Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal".
Aceasta teza este sustinuta de actele existente la dosar si anume Motivele de recurs inregistrate la registratura Cutii de Apel C. in data de_ si Dovezile de indeplinire a procedurii de citare emise de catre Curtea de Apel C., in cuprinsul carora este mentionat expres faptul ca citarea partilor la primul termen din data de_ s-a facut fara comunicarea motivelor de recurs. Doar pentru cel de-al doilea termen din data de_ se mentioneaza ca s-au comunicat motivele de recurs. Motivul pentru care acestea nu au fost comunicate este unul evident si anume acela ca nu au fost depuse pana la data emiterii citatiilor pentru primul termen de judecata din data de_ .
Astfel, motivele de recurs apar ca fiind tardiv formulate, sanctiunea pentru nedepunerea lor in termenul legal fiind nulitatea absoluta a acestuia. Imprejurarea ca instanta de recurs nu a observat acest caz de nulitate absoluta (ce putea fi invocat din oficiu), apreciază ca reprezinta o evidenta gresala materiala.
Sub aspectul fondului cauzei, în subsidiar, se relevă că instanta de recurs a retinut in mod eronat starea de fapt si relatiile comerciale existente intre parti si anume a considerat ca in mod fraudulos s-a incheiat coventia de reziliere si s- au anulat facturile fiscale 128, 129 si 130 din 0_, si a dispus anularea conventiei de reziliere.
Din considerentele care au stat la baza deciziei Curtii rețin urmatoarele aspecte care au determinat adoptarea solutiei contestate: nu s-a facut proba elocventa, cu suficiente inscrisuri a relatiilor comerciale dintre parti, analizandu- se doar probe subiective cum ar fi interogatoriile paratilor, conventia denuntata reduce sansele creditorilor de a-si recupera datoriile fata de societatea aflata in lichidare
Prezintă mai jos argumentele si inscrisurile cu situatia reala, pe care nu au avut posibilitatea sa le prezinte in fata instantei de recurs.
In ceea ce priveste justificarea încheierii conventiei de reziliere si anularea facturilor in speta instanta de recurs nu a avut nici un moment in vedere si nu a inteles sa administreze nicio un probatoriu cu privire la temeinicia si legalitatea emiterii acelor facturi.
Se poate constata faptul ca nici una dintre acele facturi nu a fost semnata de catre revizuienți si nu a fost acceptata la plata. Mergand pe logica instantei de apel oricine poate emite o factura catre oricine iar ulterior se poate adresa instantei judecatoresti pentru a o incasa.
Aceasta optica este abuziva si flagrant injusta iar orice fel de pretentii trebuie dovedite - cel putin atata timp cat suntem intr-un sistem jurisdictional bazat pe aplicarea legii.
Nu exista la dosarul cauzei nici un probatoriu justificativ al pretentiilor S.c. RAN I. SRL fata de sumele inscrise in facturile in discutie! - Si nici nu avea cum sa fie deoarece sumele inscrise in aceste facturi nu sunt acoperite de lucrari si nu sunt datorate de catre parati. Pentru aceste considerente, in urma discutiilor intre parti, S.C RAN I. SRL si-a anulat facturile si a semnat conventia de reziliere.
Debitoarea si-a schimbat pozitia in momentul in care a fost pusa in fata faptelor concrete si anume situatia reala a lucarilor efectuatre rezultata ca urmare a masuratorilor ci constatarilor faptice nu a fost cea pretinsa initial de catre S.C RAN I. SRL.
Cu privire la notificarea emisa de catre RAN I. SRL cu nr. 6621/0_ aceasta a survine după Notificarea nr. 522 din_ pe care revizuienții au trimis-o către RAN I. SRL - anexata in copie prin care l-a informat despre intenția de reziliere a contractelor. Din aceasta notificare rezulta in mod evident initiativa si intentia clara a revizuienților de a incheia raporturilor contractuale cu S.C. RAN I. SRL. In aceiasi masura este evident ca nu recurenta a initiat un demers in frauda creditorilor sai iar incheierea conventiei de reziliere s-a facut dupa ce recurenta a fost pusa in fata situatiei de fapt evidente, aceasta neavand cum sa aiba alta pozitie decat acceptarea rezilierii.
Cu privire la afirmatia facuta in fata instantei de fond de catre revizuientul
B. N. I. si retinuta de catre instanta de recurs - ca nu s-a facut o desocotire intre parti - acesta s-a referit la perioada ulterioara incheierii conventiei si pana la data luarii interogatoriului. In aceasta perioada de timp revizuienții au fost obligati sa investeasca sute de mii de euro pentru a remedia si
finaliza lucrarile incomplete si de prosta calitate facute de care recurenta. Cu privire la aceste lucrari ulterioare nu a existat o desocotire intre parti.
Reclamanta recurenta in calitatrea ei de antreprenor general a avut la randul ei subcontractori pentru executarea diferitelor lucrari de constructii. Cu toate ca paratii și-au achitat toate datoriile catre reclamanta aceasta nu s-a platit subcontractorii.
Ca urmare au fost pusi in situatia de a prelua ei, paratii obligatiile de plata ale reclamantei catre proprii subcontractori, scop in care, in perioada_ -_
, s-au incheiat o serie de Contracte de cesiune de creanta intre S.C RAN I. SRL - cedent, S.C B. G. SRL - cesionar si mai multi subcontractori - creditori, pe care le anexează prezentei.
Revizuienții fac doua precizari:
S.C B. G. SRL apartine lui H. I. care este sotul d-nei A. I.
- asociata unic si Administrator al S.c. B. P. SRL.
Intre S.C B. G. SRL si B. N. -I. si C. R. C. s-a incheiat un contract de Asociere in participatiune nr. 1/_ (anexat in copie), cvasi identic cu cel incheiat intre acelasi persoane fizice si S.C B. P. SRL a d-nei A. I. .
Pentru aceste motive contractele de cesiune de creanta ale reclamantei au fost incheiat cu S.C B. G. SRL - ca cesionar.
Ulterior subcontractorii respectivi si-au finalizat lucrarile si au fost platiti.
Au aratat instantei aceasta stare de fapt pentru a motiva odata in plus caracterul licit si temeinic al conventiei de reziliere.
In decizia contestata Curtea considera ca intervalul de 6 luni scurs intre data incheierii conventiei de reziliere si data intrarii reclamantei in procedura de insolventa este un interval scurt instituind practic o prezumtie de vinovatie in sarcina paratilor care ar fi fost intelesi cu reclamanta pentru fraudarea creditorilor acesteia.
Consideră ca din toate actele existente la dosarul cauzei nimic nu justifica concluzia pe care a tras-o instanta .de recurs, acuzandu-i pe parati de frauda in dauna unor terti.
Analizând cererea de revizuire prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin decizia atacată, a fost admis recursul declarat de lichidatorul judiciar SOCIETATEA R., L. I. al S.C. RAN I. S.R.L. împotriva sentinței comerciale nr. 3.761 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Comercial C., care a fost modificată, în sensul că s-a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar și în consecință s-a dispus anularea parțială a prevederilor art. 2, 5 și 7 din convenția de reziliere a contractului de execuție
lucrări nr. 1/_ ; nr. 2/_ și nr. 10/_ precum și a actelor adiționale aferente încheiate la data de_ între debitoarea SC. RAN I. S.R.L. și pârâții B. N. I., C. R. C., S.C. B. P. S.R.L. și S.C. B. G. S.R.L.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut, în esență, că sunt eronate alegațiile judecătorului sindic conform cărora actul atacat nu ar fi unul care ar frauda interesele creditorilor din procedură, instanța de recurs apreciind ca întemeiat argumentul potrivit căruia prin convenția de reziliere s-au produs efecte negative cu privire la șansele creditorilor de a-și recupera creanțele, prin renunțarea la posibilitatea de recuperare a unor sume de bani în momentul în care starea de solvabilitate a debitoarei era puternic afectată, fapt dovedit prin deschiderea procedurii de insolvență care a survenit la scurt timp. Astfel, în tabelul de creanțe al debitoarei sunt înscrise sume în valoare totală de 16.184.639, 04 lei, iar având în vedere intervalul scurt de timp dintre momentul încheierii convenției de
reziliere și momentul deschiderii procedurii de insolvență (șase luni), rezultă că majoritatea acestor creanțe erau născute la momentul de referință.
Dacă măcar o parte din sumele care fac obiectul convenției de reziliere ar fi fost încasate, șansele creditorilor de a-și recupera parțial sau total creanțele ar fi fost reale, așa încât actul juridic a cărui anulare se cere a avut drept rezultat prejudicierea acestor creditori. Potrivit facturilor emise la respectiva dată și invocate în notificarea comunicată prin executorul judecătoresc, la data de_ existau sume neachitate de 5.073.679,41 lei, facturate potrivit facturilor fiscale nr. 130/0_, nr. 128/0_ si nr.129/ 0_, necontestate de către intimați. Mai mult, debitoarea aprecia faptul că beneficiarii mai datorau debitoarei falite sume considerabile pentru lucrări executate suplimentar față de cele contractate inițial, valoarea acestora fiind de 3.668.164,79 lei. În mod inconsecvent, doar câteva zile mai târziu debitoarea renunță la toate aceste sume fără a primi ceva în schimb.
Prin prezenta cerere, revizuenții solicită modificarea deciziei, în contextul în care nu au fost legal înștiințați cu privire la termenul de judecare a recursului, toate citațiile fiind afișate, niciuna nefiind predată intimaților, deși în respectiva perioadă, aceștia se aflau la domiciliile lor.
Totodată, se afirmă că, drept urmare, nu le-au fost comunicate motivele de recurs, depuse ulterior înregistrării căii de atac. Or, dacă aceste neregularități procedurale nu ar fi survenit, este evident că revizuienții s-ar fi prezentat în fața Curții și ar fi fost în măsură să depună înscrisurile care sunt anexate cererii de revizuire și care atestă care a fost adevărata desfășurare a raporturilor juridice dintre părți. Se mai relevă că reținerile instanței de recurs sunt eronate, în contextul în care la dosar nu există nicio probă pertinentă în sprijinul statuărilor conform cărora sumele cuprinse în facturile emise de către debitoare ar fi fost în mod real datorate.
Totodată, se arată că debitoarea, în calitatea ei de antreprenor general, a avut la randul ei subcontractori pentru executarea diferitelor lucrari de constructii. Cu toate ca revizuienții și-au achitat toate datoriile catre debitoare, aceasta nu s-a platit subcontractorii. Ca urmare au fost pusi in situatia de a prelua paratii obligatiile de plata ale reclamantei, catre proprii subcontractori, înscrisurile anexate fiind o dovadă a acestor susțineri.
In ceea ce privește motivele de revizuire formulate de către revizuienți, Curtea reține următoarele :
Prin cererea formulată se susține, în esență, că revizuienții au fost împiedicați să se înfățișeze la judecată, în contextul în care nu au fost citați și nu au primit motivele de recurs, drept consecință, nefiind în măsură să depună la dosar nici înscrisurile anexate cererii. Totodată, se relevă că instanța de recurs a procedat greșit atunci când a analizat motivele de recurs, deoarece acestea nu au fost depuse în termenul legal, în privința căii de atac declarate fiind aplicabile prev. art. 303, 306 C.pr.civ., recursul fiind nul.
Deși nu s-a indicat în mod clar în cerere care dintre tezele cuprinse în textul art. 322 C.pr.civ. este considerat ca fiind incident, prin prisma acestor motive de revizuire, Curtea constată că prima dintre aceste susțineri ar putea fi eventual, analizată din perspectiva prev. art. 322 pct. 8 C.pr.civ. în acest context trebuie însă specificat că în doctrină s-a relevat că se poate prevala de acest motiv partea care a fost legal citată, lipsa procedurii de citare putând fi invocată, eventual, pe calea contestației în anulare. Cu alte cuvinte, împiedicarea părții nu trebuie să fie determinată de nelegala sa citare.
Or, tocmai aceasta este premisa de la care pornesc revizuienții, punând sub semnul întrebării legala îndeplinire a procedurii de citare, ceea ce nu poate fi primit. De altfel, în acest context, ei au formulat și o contestație în anulare
îndreptată împotriva aceleiași decizii, respinsă prin decizia nr. 2577/2013, din dosar nr._ al Curții de Apel C., statuându-se irevocabil că procedura de citare în recurs a fost legal îndeplinită.
Pe de altă parte, chiar dacă nu ar fi așa, în contextul acestui motiv de revizuire, petentul trebuie să dovedească faptul că împiedicarea s-a datorat unor împrejurări mai presus de voința sa, aceasta fiind asimilată forței majore, or, în cauză nu s-au invocat și dovedit aspecte cărora să le poată fi conferite astfel de valențe.
Chiar dacă se relevă și că revizuienților nu li s-ar fi comunicat motivele de recurs, pentru a-și putea exprima poziția și a dovedi realitatea apărărilor de la fond, validate de judecătorul sindic, Curtea apreciază că nici această împrejurare nu este de natură să atragă incidența motivului invocat, din moment ce nu este prezentă nici în acest caz forța majoră, premisa de la care trebuie să pornească instanța fiind cea a legalei încunoștințări a intimaților despre termenul acordat în recurs, modul în care aceștia au înțeles să-și valorifice drepturile pe care legea li le conferă în această calitate neputând fi imputat instanței de recurs.
În plus, nici susținerile conform cărora decizia ar fi nelegală din perspectiva faptului că s-a săvârșit o greșeală, neobservându-se că recursul era nul pentru
nemotivare nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii, ele neîncadrându- se în niciuna din tezele enumerate în textul art. 322 C.pr.civ., care sunt de strictă interpretare și aplicare, dat fiind faptul că ne aflăm în prezența unei căi de atac extraordinare, de retractare. Din această perspectivă, trebuie amintit și că, deși în precizarea cererii, revizuienții arată că instanța de recurs a săvârșit o eroare materială, la termenul de astăzi reprezentantul acestora a indicat că nu înțelege să invoce incidența prev. art. 318 C.pr.civ., aceasta poziție impunându-se a fi respectată de către Curte.
În ceea ce privește motivele de revizuire care privesc, în logica expunerii din precizarea cererii, fondul cauzei, Curtea constată că au fost anexate acesteia înscrisuri despre care se afirmă că sunt de natură a releva adevărata natură a raporturilor juridice dintre părți, astfel încât instanța va proceda la o analiză din perspectiva prev. art. 322 pct.5 C.pr.civ. în acest context, trebuie subliniat că revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de către partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Conform doctrinei, primul dintre motivele de revizuire cuprinse la punctul 5 al art.322 C.pr.civ., devine aplicabil doar în situația în care revizuientul invocă un înscris, care este doveditor, în sensul de a fi probat prin el însuși, iar nu un înscris ce face trimitere la un alt mijloc de probă.
In acest sens, s-a statuat că partea căreia i se opune înscrisul trebuie să fi participat la întocmirea lui, sau, în caz contrar înscrisul să fi dobândit dată certă pentru a fi opozabil părții.
De asemenea, acest înscris trebuie să fie descoperit după darea hotărârii, respectiv să fie nou, cerința nefiind îndeplinită dacă el a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, pentru că se opune la cercetarea lui din nou, puterea de lucru judecat a hotărârii.
Totodată, înscrisul trebuie să fie existat la data pronunțării hotărârii, dar el să nu fi putut fi înfățișat, dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, prin aceasta înțelegându-se forța majoră, care trebuie dovedită.
În legătură cu această ultimă condiție, s-a arătat că ea nu este îndeplinită dacă înscrisul putea fi procurat și depus la dosar prin diligența părții interesate.
Or, revizuienții nu au indicat motivele mai presus de voința lor care i-au împiedicat să producă înscrisurile în fața instanței de recurs și chiar în fața celei
de fond, susținerile conform cărora utilitatea lor s-ar fi relevat doar ca urmare a motivelor de recurs neputând fi validate, din moment ce pe tot parcursul judecării cererii în fața tribunalului, aspectele care s-au dorit a fi lămurite au fost cele legate de modul de derulare al raporturilor juridice dintre părți, în întregul lor.
Drept consecință, achiesarea la poziția revizuienților ar echivala cu validarea propriei lor culpe pentru modul în care au înțeles să-și construiască apărarea formulată și să-și dovedească susținerile făcute, în dezacord cu prev. art. 129 alin. 1 și art. 723 alin. 1 C.pr.civ.
În aceste condiții, luând act de faptul că revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, care vizează îndreptarea erorilor de fapt, respectiv retractarea hotărârii în care starea de fapt stabilită nu corespunde adevărului obiectiv, care poate fi exercitată numai pentru motivele limitativ prev.de art.322 C.pr.civ., cererea urmează a fi respinsă.
Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție, trebuie să se interpreteze în lumina preambulului Convenției, care enunță supremația dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante (cauza Blidaru c. României).Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată de către instanțe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie pusă în discuție (Brumărescu c. României, par. 61).
Conform acestui principiu, niciuna dintre părți nu este abilitată să solicite reexaminarea unei hotărâri definitive și executorii cu unicul scop de a obține o reanalizare a cauzei și o nouă hotărâre în privința sa. Reexaminarea nu trebuie să devină un apel/recurs deghizat, iar simplul fapt că pot exista două puncte de vedere asupra chestiunii respective nu este un motiv suficient de a rejudeca o cauză. Acestui principiu nu i se poate aduce derogare decât dacă o
impun motive substanțiale și imperioase (Riabykh c. Rusiei, par. 52).
Așa fiind, în cazul în care cerințele impuse de către legiuitor nu sunt îndeplinite, starea de fapt nu poate fi reanalizată, deoarece este incidentă puterea de lucru judecat a hotărârii a cărei revizuire se solicită.
Ca atare, în baza prev. art. 322 C.pr.civ., cererea formulată urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de B. N. I., C. R. C.
, I. A., I. H. împotriva deciziei civile nr. 2988 din_ pronunțate în dosar nr._ al Curții de Apel C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
G. -A. N.
Judecător,
Al H.
Judecător,
B.
Grefier,
B.
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.recurs: A.I. A., C. I., DP
Jud.fond: S. Ivănescu
| ← Decizia civilă nr. 381/2013. Acțiune în anulare. Faliment,... | Sentința civilă nr. 277/2013. Acțiune în anulare. Faliment,... → |
|---|
