Decizia civilă nr. 4623/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIE CIVILĂ Nr. 4623/2013
Ședința publică de la 23 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. -I. A.
Judecător C. I.
Judecător DP Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de SC C. P. SRL PRIN ADMINISTRATOR J. V. C. I. împotriva sentinței civile nr.1182 din_ pronunțată în dosarul nr. 4434._ sl T. ui B. N. în contradictoriu cu intimații SC K. B. & CO SRL, SC C. P. SRL, având ca obiect contestație - la tabelul creanțelor.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă dl. Trăistarul Ion în reprezentarea intereselor recurentei și a intimatei debitoare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. La solicitarea instanței reprezentantul recurentei arată
că mențiunea existentă pe facturi nu reprezintă o însușire, numai existența unui contract. Mai arată că din câte cunoaște nu a existat un contract.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului. Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului pentru motivele expuse pe larg în scris. Solicită obligarea la plata sumei de 1500 lei reprezentând contravaloarea lucrării de expertiză efectuate în fața instanței de fond. Mai arată, la solicitarea instanței că nu este obligatoriu însușirea acelor sume făcute ca urmare a mențiunilor pe facturi, prin semnătură.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 1.182 din_ pronunțată în dosarul nr. 4434._ al
T. ui B. N. s-a admis cererea de repunerea în termen formulată de creditoarea S.C. K. B. & Co SRL prin administrator judiciar NEAG L. în contradictoriu cu debitoarea SC C. P. SRL și administrator judiciar al debitoarei
V. C. I. prin Gavriloaie V. . A fost repusă contestatoarea SC B. & Co SRL în termenul de contestație. S-a admis contestația formulată de creditoarea SC K. B.
& Co SRL împotriva debitoarei SC C. P. SRL și s-a dispus înscrierea creditoarei în tabelul de creanțe al debitoarei cu suma de 160.928,29 lei creanță chirografară.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs administratorul judiciar V. C.
I. și SC C. P. S.R.L.
prin administrator UTA CONSTANTIN,
solicitând modificarea sentinței civile atacate și respingerea contestației la tabelul de creanță formulată de creditoarea S.C. B. & CO S.R.L. B. . În motivarea recursului, recurentul a adus critici de nelegalitate sentinței recurate, apreciind că nu a fost reținută corect starea de fapt și s-a înlăturat una din probele determinante din dosar
respectiv expertiza întocmită de exp. contabil Csiki Francisc, expertiză în care se arată că nu se datorează penalități, nefiind anulat de instanță, astfel că este un act oficial de care instanța este obligată să țină seama. Totodată, recurentul susține că în mod corect creditoarea S.C. B. S.R.L. a fost înscrisă în tabelul de creanțe.
Cu privire la plata penalităților de întârziere, recurentul susține că acestea nu pot fi acordate deoarece nu au fost prevăzute prin nicio clauză contractuală și nici prin act adițional la contract semnat de ambele părți, iar înscrierea pe factură de către creditoare că se datorează penalități într-un anumit procent, nu este o clauză contractuală, este o înscriere unilaterală și nu obligă juridic debitoarea la plata penalităților.
Prin decizia civilă nr. 2.864 din_ pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 4434/._
s-a anulat ca netimbrat recursul declarat de administratorul judiciar V. C. I. și SC C. P. SRL prin administrator Uta Constantin împotriva sentinței civile nr. 1182 din_ pronunțată în dosarul nr. 4434._ al T. ui B. -N., care a fost menținută în întregime.
Curtea a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 1 prima liniuță corelat cu art. 6 lit. c) din Legea nr. 146/1997 s-a stabilit în sarcina recurentei SC C.
P. S.R.L.
obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 60 lei, iar în conformitate cu art. 1 din O.G. nr. 32/1995 timbru judiciar în sumă de 0,15 lei. Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit înștiințării transmise la data de_, că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni sau persoane față de care operează scutirea legală de obligația timbrării, Curtea a dat eficiență dispozițiilor art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. 5 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, precum și O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar și a dispus anularea recursului ca netimbrat.
Împotriva acestei decizii au formulat contestații în anulare SC C. P. S.R.L. prin administrator judiciar V. C. I. B. și prin administrator special Uta Constantin, solicitând anularea acesteia și suspendarea deciziei atacate. În motivarea contestațiilor în anulare se arată că in data de_ s-a soluționat recursul declarat de contestatoare prin administrator judiciar împotriva sentinței civile nr. 1182 din_ pronunțata in dosarul nr. 4434._ al T. ui B. -N., în sensul anularii ca netimbrat.
Potrivit art.77 din Legea 85/2006 "toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator in aplicarea dispozitiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de timbru";. Având în vedere aceste dispoziții, contestatorii consideră că dezlegarea dată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale și în consecință se impune admiterea contestației în anulare, anularea deciziei atacate și suspendarea acesteia, întrucât consecința rămânerii irevocabile impune trecerea creanței în discuție în tabelul definitiv al creanțelor.
Prin hotărârea intermediară nr. 2 din 02 aprilie 2013 a Vurții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr._
s-a respins contestația în anulare formulată de S.C.
C. P. S.R.L. prin administrator special Uta Constantin.
S-a admis contestația în anulare formulată de S.C. C. P. S.R.L. prin administrator judiciar V. C. I. B. și s-a anulat în parte decizia civilă nr. 2.864 din_ pronunțată în dosarul nr. 4434._ a Curții de Apel Cluj în ceea ce privește recursul administratorului judiciar și s-a fixat termen pentru soluționarea acestuia la_ .
S-a menținut decizia civilă nr. 2864/_ în ceea ce privește anularea ca netimbrat a recursului declarat de SC C. P. SRL prin administrator Uta Constantin.
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente
:
Subsecvent admiterii contestației în anulare instanța legal investită cu soluționarea recursului reține faptul că în tabelul de creanțe al debitoarei S.C. CIP P.
S.R.L. a fost inițial înscrisă creanța creditoarei S.C. KF B. & Co S.R.L. în cuantum de 53.712 lei creanță chirografară, fiind respinsă înscrierea sumei de 107.216, 29 lei din care 50.239, 34 lei sumă nedatorată și 56.922, 95 lei penalități.
Această măsură a lichidatorului a fost contestată și în vederea stabilirii exacte a cuantumului creanței deținute de către creditoarea contestatoare, judecătorul sindic a dispus efectuarea unei expertize. Această probă administrată cu concursul unui specialist a confirmat faptul că potrivit tuturor actelor contabile analizate creanța deținută de către creditoare împotriva debitoarei are un debit principal de 104.005, 34 lei, concluzie necontestată cu argumente pertinente de către vreuna dintre părți și acceptată de către judecătorul sindic.
În ceea ce privește problema penalităților însă, expertul își depășește în mod evident atribuțiile și face o analiză a raportului contractual dintre părți, a clauzelor contractuale și a modului în care aceste clauze au fost însușite, aspect care este de competența exclusivă a judecătorului reprezentând un aspect de ordin exclusiv juridic, de interpretare a probatoriului și nu unul tehnic - contabil. Din această perspectivă sunt eronate argumentele recurentei exprimate prin intermediul lichidatorului judiciar care susține faptul că aceste concluzii ale expertului fac deplină dovadă până la înscrierea în fals. Concluziile unei expertize nu au astfel de valențe probatorii, doar aspectele de ordin procedural consemnate de expert în raport potrivit competențelor sale dobândesc caracterele unui act autentic și fac deplină dovadă până la înscrierea în fals (deplasare la locul efectuării expertizei, convocarea părților, prezența părților, ș.a.).
În consecință, aspectele invocate de către expert referitoare la inexistența unei clauze penale contractuale pot fi cenzurate de către instanță prin coroborare cu ansamblul probatoriului administrat, iar acest lucru s-a și întâmplat într-o manieră deopotrivă legală și temeinică. Astfel, în domeniul relațiilor dintre profesioniști, fostul domeniu comercial, libertatea probatorie este deplină și analiza raporturilor se face și prin prisma practicilor consacrate, a amplorii actelor juridice dintre doi parteneri contractuali și a manierei în care s-au derulat raporturile juridice dintre parteneri într- un interval de timp consistent.
Instanța de recurs reține în baza probatoriului administrat faptul că raporturile juridice dintre părți s-au derulat în intervalul iulie 2009 - aprilie 2010 și sunt probate printr-un număr de 66 de facturi acceptate toate prin semnătură de către reprezentantul legal al debitoarei. Fiecare factură are menționată clauza privind penalitățile de întârziere de 0, 5 % pe zi de întârziere. Opinia exprimată de expert potrivit căreia o clauză penală trebuie prevăzută expres într-un contract încheiat în formă scrisă nu are vreun fundament juridic și face abstracție de libertatea probatorie specifică raporturilor juridice dintre profesioniști, foste comerciale.
Astfel, în realitate, o astfel de clauză poate fi probată prin orice mijloc de probă, iar facturile acceptate reprezintă un astfel de mijloc de probă specific raporturilor între profesioniști. Datorită acceptării fără rezerve și în mod repetat a acestei clauze de către reprezentanții debitoarei, instanța de recurs apreciază că este asumată contractual și a devenit ,,legea părților,, potrivit art. 969 din vechiul cod civil, incidente prin raportare la intervalul derulării raporturilor comerciale (_ -_ ). În consecință, debitoarea datorează și penalități de întârziere în cuantum total de 56.922, 95 lei.
Pentru toate aceste argumente instanța de recurs va respinge în baza art. 312 alin. 1 C.p.c. recursul declarat de S.C. C. P. S.R.L. prin administrator judiciar V.
C. I. împotriva sentinței civile nr. 1.182 din_ pronunțată în dosarul nr. 4434._ al T. ui B. N., pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de S.C. C. P. S.R.L. prin administrator judiciar
C. I. împotriva sentinței civile nr. 1.182 din_ pronunțată în dosarul nr. 4434._ al T. ui B. N., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. I. C. I. DP
GREFIER,
M. N. ȚAR
Red..A.A.I./_
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: V.Checec.
| ← Sentința civilă nr. 1816/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 1373/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
