Decizia civilă nr. 6149/2013. Alte cereri. Faliment, procedura insolvenței
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a36
DECIZIE CIVILĂ Nr. 6149/2013
Ședința publică de la 28 Mai 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Judecător DP Judecător A. -I. A. Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de SC G. -B. SRL împotriva sentinței civile nr.1220 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a36 în contradictoriu cu intimații SC I. SRL Z., SC I. SRL Z. PRIN LICHIDATOR J. S. I. 2.
I., SC I. SRL Z. PRIN LICHIDATOR J. C. DE I. T. S., având ca obiect alte cereri cerere de repunere în termen și de admitere a creanței.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu suma de 60 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru și de aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar.
Notă:La a doua strigare a cauzei se prezintă consilier juridic, Irina Mișca în reprezentarea intereselor practicianului în insolvență care solicită redeschiderea dezbaterilor.
Curtea redeschide dezbaterile în cauză, reprezentanta practicianului în insolvență depune poziție procesuală și arată instanței că nu mai are alte cereri de formulat. Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentanta practicianului în insolvență solicită respingerea recursului pentru motivele expuse pe larg în scris.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 1.220 din 4 martie 2013 pronunțată în dosarul nr. _
/a36 al Tribunalului Sălaj s-a respins ca nefondată cererea de repunere în termen și de admitere a cererii de creanță la tabelul preliminar de creanțe întocmit la debitorul SC I. SRL Z. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin Contractul de cesiune de creanță încheiat la data de_ între SC Tinmar Ind SA B. în calitate de cesionar, SC Beiger B. SRL B. în calitate de debitor cedat și SC I. SRL Z. în calitate de cedent, cedentul a cedat cesionarului, necondiționat și irevocabil, toate facturile în valoare de 821.986,16 lei deținute de cedent asupra debitorului cedat. Contractul de cesiune este legal încheiat și produce efecte față de părți și terți, fiind însușit prin semnătură și ștampilă de părțile implicate. Principalul
1
efect al cesiunii este transmiterea dreptului de creanță de la cedent la cesionar. Prin urmare obligația debitorului cedat privind plata sumei de 821.986,16 lei ființează față de SC Tinmar Ind SA B. și nu față de SC I. SRL Z. . Clauzele inserate în contract au fost respectate, inclusiv raportul obligațional dintre cedent și cesionar, situație în care raportul obligațional dintre debitorul cedat și cesionar s-a consolidat .
Împotriva acestei hotărâri creditoarea S. G. -B. S. B. a declarat recurs
, solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a hotărârii atacate, cu consecința repunerii creditoarei în termenul de declarare a creanței și includerea sa în tabelul creditorilor debitoarei SC I. SRL Z. cu suma de 182.008.84 lei, reprezentând următoarele: 40.649,64 lei contravaloarea facturii BTA 410014/_ ; 83.395, 20 lei contravaloarea facturii BTA 410026/_ ; 27.776 lei contravaloarea facturii BTA 411012/_ și 30.188 lei contravaloarea facturii BTA411044/_ .
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și art. 312 alin. 2 C.pr.civ., recurenta arată în privința cererii de repunere în termenul de declarare a creanței că nu a fost notificată de către administratorul judiciar desemnat în cauză, aflând despre deschiderea procedurii la cererea debitoarei în contextul în care SC Tinmar Ind.SA la data de_ i-a comunicat un convocator la concilierea directă pentru data de_, înscris comunicat prin executor judecătoresc la data de_, solicitând achitarea unei sume de 821.986,16 lei care provine dintr-un contract de cesiune de creanță încheiat între SC I. SRI și SC Tinmar Ind.SRL la data de_ . Verificând pretenția SC Tinmar Ind SA și contractul de cesiune comunicat, a identificat prezentul dosar de pe ecris, aflând că în luna august 2012 la cererea debitoarei SC I. SA s-a deschis procedura insolvenței. În această împrejurare și fără să existe o corespondență din data de_ între societăți și fără să fie notificată de administratorul judiciar, și fără să se poată invoca imposibilitatea identificării creanței sale, recurenta a solicitat admiterea cererea de repunere în termenul de declarare a creanței și admiterea cererii cu consecința includerii sale pe tabelul creditorilor.
În privința cererii sale de creanță, recurenta arată că a avut o colaborate contractuală în perioada 2008-2009 cu debitoarea SC I. SRL de la care a cumpărat produse petroliere, iar la finalul colaborării a vândut anumite materiale și obiecte către societatea debitoare, aceste materiale și obiecte livrate și facturate către debitoarea SC I. SRI formând creanța și se ridică în total la sume de 182.008, 84 lei. Referitor la susținerile Casei de I. T. I. 2. I. că S. G. -B. S. nu a fost identificată printre creditorii SC I. SRI, însă cu toate acestea deschiderea procedurii insolvenței a fost notificată prin BPI 11818/2012, invocând în acest sens prevederile art.7 alin.3 din Legea 85/2006, recurenta apreciază că acestea sunt nefondate. Astfel, recurenta consideră că nu este și nu poate fi în categoria creditorilor care nu au putut fi identificați, administratorii judiciari având cunoștință despre contractul de cesiune încheiat între SC I. SR I și SC Tinmar Ind SA, și prin urmare au avut cunoștință despre emiterea facturii 0023154/_ în valoare de 1.003.995 lei către recurentă reprezentând presupuse penalități de întârziere și în comparație cu valoarea creanței transmise de 821.986,16 lei, iar în baza unei deducții firești ar fi trebuit să constate că s-a transmis o creanță diminuată cu suma pretinsă de recurentă în valoare de 182.008,84 lei, adică să constate că SC I. SRL a procedat unilateral la o compensare în condițiile în care creanța pretinsă formată din penalități de întârziere nu a fost acceptată de recurentă, compensarea nefiind posibilă în această situație.
În ceea ce privește considerentele pentru care instanța de fond a respins cererea sa, recurenta consideră că motivarea hotărârii este străină de natura pricinii, practic motivarea instanței se referă la considerații asupra contractului de cesiune de creanță fără o motivare asupra respingerii cererii de repunere în termen și admiterea cererii de creanță, or recurenta a prezentat cesiunea de creanță în probațiune cu scopul de a justifica data la care a aflat despre procedura deschisă împotriva SC I. SRI.
2
Intimata CASEI DE I. T. I. a depus poziție scrisă
prin care a solicitat respingerea recursului, cu consecința menținerii sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, argumentat de faptul că întrucât în lisa creditorilor predată de debitoarea nu se regăsea și S. G. -B. S., acesteia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, notificarea considerându-se a fi îndeplinită dacă a fost realizată prin B.P.I., ceea ce s-a și întâmplat prin publicarea în BPI nr. 14169/_
.
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente
:
Din considerentele sentinței recurate rezultă cu claritate faptul că judecătorul sindic a analizat exclusiv problema caracterului cert, lichid și exigibil al creanței invocate de către creditoarea recurentă S. G. - B. S., fără a analiza în vreun fel problema esențială invocată de către creditoarea recurentă prin cererea dedusă judecății, în concret cererea de repunere în termenul de declarare a creanțelor (f. 1 și 2 dosar fond).
Astfel, într-o ordine nefirească judecătorul sindic a tranșat pe fond temeinicia dreptului pretinsei creditoare de a se înscrie în tabelul de creanțe al debitoarei S. I.
S. și nu a abordat în vreun fel principalul aspect, așa cum a fost invocat și de către creditoare: repunerea în termenul de declarare a creanțelor. Motivarea sentinței recurate nu cuprinde vreo mențiune legată de acest aspect și nici măcar un singur argument de fapt și de drept pentru care cererea de repunere în termenul de declarare a creanței a fost resppinsă prin dispozitiv.
Pentru toate aceste argumente, în baza art. 312 alin. 1 punctul 5 C.p.c., instanța de recurs reține că judecătorul sindic nu a tranșat fondul asupra unei chestiuni esențiale deduse judecății, situația în care în baza textului enunțat va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Sălaj. Cu prilejul rejudecării judecătorul sindic va analiza pe fond cererea de repunere în termen și va reține argumentele de fapt și de drept pentru care se impune admiterea sau respingerea acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de creditoarea S. G. -B. S. B. împotriva sentinței civile nr. 1.220 din 4 martie 2013 pronunțată în dosarul nr._ /a36 al Tribunalului Sălaj, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 mai 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
C. | I. D. | P. | A. | A. | I. |
GREFIER,
M. N. ȚAR
Red.A.A.I./_ .
Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: DP .
3
← Sentința civilă nr. 4920/2013. Alte cereri. Faliment,... | Sentința civilă nr. 4793/2013. Alte cereri. Faliment,... → |
---|