Decizia civilă nr. 901/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ /a1
DECIZIA CIVILĂ NR.901/2013
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. JUDECĂTOR: C. P. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de D. G. A F. P. A J.
C., împotriva sentinței civile nr. 3566 din_ pronunțată în dosarul nr. _
/a1 al Tribunalului Specializat C., în contradictoriu cu intimații N. N. și SC E.
L. I. SA PRIN LICHIDATOR J. R. P. I., având ca obiect angajarea răspunderii conform art. 138 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru intimatul N. N., avocat Cosma Ancuța în substituire avocat M. M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de_, s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea lichidatorului judiciar, prin care s-a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nefondat cu menținerea sentinței recurate.
În data de_, s-au înregistrat la dosar din partea lichidatorului judiciar al debitoarei: copia tabelului preliminar, copia tabelului definitiv și dovezile privind publicările în buletinul procedurilor în procedura de insolvență a debitoarei ( f. 19 - 154).
C. ea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 85/2006 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs.
Reprezentanta intimatului N. N. arată că nu are de formulat alte cereri în probațiune.
C. ea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul părții în dezbateri judiciare pe fondul cauzei.
Reprezentanta intimatului N. N. solicită respingerea recursului conform motivelor expuse prin întâmpinarea depusă la dosar. Sentința recurată este corectă pe fond, nici recurenta nu a mai făcut referire în recurs la excepție și nici prin întâmpinare partea pe care o reprezintă. În cadrul raportului procedurii nu au fost identificate persoane cărora să le fie imputată intrarea în insolvență. Nu s-a făcut dovada existenței faptelor prevăzute de art. 138 lit. d și e din legea insolvenței. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, arată că vor fi solicitate pe cale separată.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3566 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului Specializat C., a fost respinsă cererea formulată de către creditoarea D. G. A F. P. A J. C., formulată împotriva pârâtului N. N., având domiciliul procesual ales în C. -N., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, instanța s-a pronunțat la termenul din data de 24 septembrie 2012, respingând-o.
Analizând cererea formulată, instanța a respins-o ca neîntemeiată.
În ceea ce privește, incidența în cauză a prevederilor art. 138, al. 1, lit. d din Legea nr. 85/2006, aceasta nu există, nu pârâtul trebuind să predea actele societății, el nefiind administrator sau acționar al acesteia. După ce acesta a cesionat părțile sociale pe care le avea și s-a retras din societate, nu mai avea cum să dețină actele societății, întreaga activitate fiind preluată de noii asociați și administratori, în data de 28 mai 2009. Nu s-a dovedit existența vreunei rele- credințe în operațiunea de cesiune de părți sociale sau a unei încercări de sustragere de la răspundere pentru a se putea aprecia că și acum pârâtul este cel care conduce în fapt societatea, trebuind să răspundă pentru predarea documentelor contabile. Cât pârâtul a fost administrator statutar, contabilitatea a fost ținută corespunzător, lichidatorul judiciar putând să-și dea seama de modul cum destinele ei au fost guvernate.
Cu privire la incidența în cauză a prevederilor art. 138, al. 1, lit. e din Legea nr. 85/2006, nici acestea nu sunt aplicabile în speță. Toate susținerile creditoarei sunt întemeiate pe acte constituite chiar de către ea sau de către angajați aflați în subordinea ei. Raportul de inspecție fiscală ce stă la baza motivării acțiunii, a fost întocmit în urma unei note de constatare întocmită de către Garda Financiară. Or, o acțiune nu poate fi admisă doar pe baza susținerilor unei părți, în condițiile în care pârâtul contestă temeinicia acestora. În speță, pârâtul a arătat că referitor la acele facturi ce s-a arătat de către creditoare că ar fi generatoare de obligații fiscale, acestea au fost stornate în anul următor (2005) celui analizat în raportul de inspecție fiscală, contractele încheiate cu clienții societății fiind reziliate. Prin urmare, nici nu se mai datorează ceva statului.
În fine, chiar faptul că acele facturi au fost apreciate de către creditoare ca neconforme cu realitatea, nu înseamnă că s-ar fi încercat deturnarea sau ascunderea unei părți a activului debitoarei sau mărirea, în mod fictiv, a pasivului acesteia. Existând acele facturi, prezentate și la controlul efectuat, pe baza analizei lor, se putea deduce dacă ele sunt conforme cu realitatea și dacă deducerea de TVA ar fi fost sau nu corect executată. Necompletarea lor corespunzătoare sau eventualele greșeli făcute de către cei care le-au emis pot fi corectate și chiar sancționate, ceea ce de altfel s-a și întâmplat în urma acelui control. Chiar dacă acele facturi nu ar fi fost emise, creanța pretinsă ar fi existat, în condițiile în care nemaitrebuind să fie dedus acel TVA, el ar fi trebuit să fie plătit.
Împotriva sentinței a declarat recurs D. G. a F. P. a J. C.,
solicitând modificarea sentinței in sensul admiterii cererii de atragere a raspunderii administratorului statutar al debitoarei.
În motivarea recursului se arată următoarele:
Cat priveste incidenta in cauza a prevederilor art. 138 alin.1 lit. e din legea 85/2006 nu pot fi retinute in optiunea instantei, intrucat actiunea nu poate fi admisa doar in baza sustinerilor uneia dintre parti, in conditiile in care paratul contesta temeinicia acestora, aratand ca facturile ce s-au aratat de creditoare ca ar fi generatoare de obligatii fiscale au fost stornate in anul urmator celui analizat in raportul de inspectie fiscala, si prin urmare nu se mai datoreaza nimic statului.
Raportat la analiza facuta de instanta de judecata pentru luarea hotararii solutia este eronata dupa cum vom atrata in cele ce urmeaza:
Sustinerile paratului potrivit carora nu se mai datoreaza nimic statului nu sunt reale sunt simple alegatii, fara fundament real.
Cu privire la cuantumul creantei fiscale datorate, in valoare de 1.476.572 lei exista autoritate de lucru judecat.
In ceea ce priveste reaua credinta a paratului privind operatiunea de cesiune, aceasta este evidenta. Paratul era obligat ca in maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa, sa solicite el insusi deschiderea procedurii, asa cum prevad in mod imperativ dispozitiile art. art. 27 alin.(1) din legea 85/2006. Cu toate acestea, dupa ce a acumulat o datorie mult peste valoarea prag prevazuta de pct. 12 al art. 3, a cesionat partile sociale, sustragandu-se astfel controlului pe care il presupune aceasta procedura.
In ceea ce priveste aprecierea conform careia in perioada in care administrator statutar era paratul, contabilitatea a fost tinuta in conformitate cu legea, atata vreme cat potrivit rapoartelor de inspectie fiscala au stabilite obligatii suplimentare care nu erau evidentiate in contabilitatea debitoarei, aceasta apreciere nu se sustine. In sarcina paratului poate fi retinuta fapta de a nu tine contabilitatea in conformitate cu legea, in conditiile in care in urma controlului efectuat s-au stabilit obligatii suplimentare ale debitoarei din perioada in care paratul era administrator statutar, obligatii care nu erau evidentiate in contabilitatea debitoarei. Paratului ii revenea obligatia, in calitatea sa de administrator statutar, de a duce la indeplinire contractul de mandat incredintat in conformitate cu dispozitiile legale in materie, administratorii fiind direct raspunzatori de modul in care este tinuta evidenta contabila, obligatiile lor reiesind cu celeritate din dispozitiile art.73 alin.1 si alin.2 ale Legii nr.31/1990 precum si din dispozitiile art.11 alin.4 din Legea nr.31/1990.
In cazul de fata, indiferent de faptul ca paratul, in calitate de administrator, a incalcat din culpa (neglijenta) sau cu intentie normele de drept care îi impuneau tinerea corecta a contabilitatii si gestionarea cu atentie a patrimoniului si activitatii, acesta se face vinovat de incalcarea legii (contabilitatii, in cazul de fata) situatie care a determinat prejudicierea creditorilor.
Obligatia administratorului de a tine evidenta contabila conform legii si de a o prezenta lichidatorului reiese cu claritate din dispozitiile art.73 alin.1 lit.c si alin.2, ale art.134 alin.1 si 2 si ale art.181 din Legea nr.31/1990 republicată - legea societatilor comerciale, ale art.11 alin.4 din Legea nr.82/1991 rep. - legea contabilitatii.
Avand in vedere cele ce preced solicită admiterea recursului asa cum a fost formulat.
Prin întâmpinare, intimatul N. N.
a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nefondat și menținerea sentinței, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând recursul declarat prin prisma dispozițiilor legale relevante, curtea reține următoarele:
Potrivit art.138 alin.3 teza finală din Legea 85/2006, creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală poate introduce acțiunea prin care persoanele care au cauzat starea de insolvență să fie obligate să suporte o parte a pasivului debitorului.
În speță, lipsa calității procesuale active a reclamantei a fost invocată de către pârât prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei, excepția fiind respinsă de judecătorul sindic în ședința publică din data de_, cu motivarea că orice creditor din procedură are calitate procesuală pentru introducerea cererii.
Deși această excepție nu a fost reiterată în recurs, curtea a acordat părții prezente cuvântul inclusiv asupra acestei chestiuni de ordine publică, apreciind că se impune a fi rediscutată.
Prin urmare, curtea va analiza situația de fapt prin prisma acestei excepții, recursul urmând a fi respins, iar prezentele considerente le vor înlocui pe cele reținute în motivarea judecătorului sindic.
Astfel, raportat la textul legal menționat, curtea apreciază, contrar celor reținute de judecătorul sindic, că numai creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală poate introduce acțiunea prevăzută de art.138 din lege. Or, în concret, creditoarea DGFP C. deține doar 42,79% din valoarea creanțelor înscrise în tabelul definitiv consolidat ajustat. Mai mult, deși s-a reținut în cadrul procesului - verbal al adunării generale a creditorilor debitoarei SC
E. L. Group I. SA din data de_ faptul că doi creditori care însumează 56,93% din totalul creanțelor votante au votat în sensul mandatării DGFP C. pentru introducerea acțiunii, curtea observă că acest procent este irelevant, textul legal condiționând legitimarea procesuală activă de deținerea a mai mult de 50% din valoarea tuturor creanțelor înscrise la masa credală. Acest procent nu este atins în speță, cei doi creditori care au votat pentru introducerea acțiunii de către DGFP C. nu totalizează un procent superior pragului legal.
Prin urmare, recurenta nu are calitate procesuală activă în promovarea acțiunii întemeiate pe dispozițiile art.138 din Legea insolvenței, astfel că soluția judecătorului sindic de respingere a cererii de chemare în judecată este legală și temeinică, însă pentru considerentele expuse anterior care înlocuiesc motivarea primei instanțe.
În consecință, în temeiul art.312 C.proc.civ., curtea va respinge recursul declarat ca neîntemeiat, cu consecința menținerii sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de recurenta D. G. a F. P. C. împotriva sentinței civile nr. 3566 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. M. C. M. S. C. P.
GREFIER
V. D.
Red. C.P. dact. GC 2 ex/_
Jud. primă instanță: I. Păcurar
| ← Sentința civilă nr. 6138/2013. Răspundere organe de... | Sentința civilă nr. 651/2013. Răspundere organe de conducere.... → |
|---|
