Sentința civilă nr. 651/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
DOSAR NR._ /a1
ROMÂNIA TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ nr. 651/2013
Ședința publică din data de 4 martie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: D. H. GREFIER: N. N.
Pe rol fiind soluționarea cererii de antrenare a răspunderii formulate de către reclamantul C.I.I. DĂRĂBAN A., în calitate de lichidator judiciar al S.C. N. T.
S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul V. C. D., în conformitate cu dispozițiile Legii nr.85/2006.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta lichidatorului judiciar desemnat să administreze procedura debitoarei S.C. N. T. S.R.L., C.I.I. DĂRĂBAN A., d-na practician în insolvență Dărăban A., lipsind pârâtul V. C. D. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, atât conform prevederilor Codului de procedură civilă, cât și prin publicarea citației în Buletinul procedurilor de insolvență.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta lichidatorului judiciar arată că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, instanța acordă reprezentantei lichidatorului judiciar cuvântul în susținerea cererii.
Reprezentanta lichidatorului judiciar susține cererea astfel cum a fost formulată, solicitând obligarea pârâtului la achitarea întregului pasiv.
Instanța, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
JUDECĂTORUL SINDIC
,
Deliberând, reține că prin cererea înregistrată la data de 1 februarie 2013 lichidatorul judiciar C.I.I. DARABAN A. desemnat în procedura privind pe debitoarea S.C. N. T. S.R.L. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâtul V.
C. D. prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună admiterea cererii și obligarea pârâtului la plata sumei de 50.908 lei, reprezentând pasivul debitoarei.
În motivarea cererii lichidatorul judiciar a arătat că a notificat prin scrisoare recomandată atât administratorul statutar al debitoarei cât și societatea debitoare, prin adresele nr. 716 si 717/_, prin care a solicitat depunerea actelor contabile la dosar, în vederea verificării în mod concret a gestiunii patrimoniului, pentru a constata relațiile comerciale în care a fost angajată societatea.
Ultimele informații economice sunt cele luate din bilanțul contabil și contul de profit și pierdere afișat pe site-ul M.E.F. încheiat la_, în care sunt reflectate active imobilizate in suma de 9.525 lei, active circulante în sumă de 50.850 lei, constând din: creante - 38.933 lei și casa și cont în bancă - 11.917 lei.
Administratorul statutar, V. C. D. nu a predat actele contabile și nici o listă a bunurilor debitoarei, bilanțul contabil și contul de profit și pierderi, ultima balanță de verificare și lista cu creditorii. Neavând acces la informațiile și actele contabile, lichidatorul judiciar nu și-a putut exercita atribuțiile în vederea valorificării bunurilor din patrimoniu și a recuperării creanțelor.
Prin valorificarea acestor bunuri pentru societatea debitoare s-ar fi putut plăti o parte din creditorii debitoarei. Aceste constatări denotă conduita culpabilă a administratorului statutar, fapta ilicită constând în nevalorificarea bunurilor menționate pentru a aduce venituri societății, iar între această faptă săvârșită cu vinovăție și prejudicierea creditorilor există legătură cauzală, astfel că, se poate aprecia că acestea au fost folosite în interes propriu ale administratorului statutar sau a unei alte persoane, fiind incidente prevederilor art. 138, ali.1, lit. a) din Legea nr. 85/2006.
La postul bilanțier "clienți"; au fost înregistrate creanțele proprii ale societății în sumă de 38.933 lei. Datorita faptului că administratorul statutar nu a prezentat actele contabile, respectiv balanța de verificare analitică a clienților, lichidatorul judiciar arată că nu poate concluziona dacă aceste creanțe au fost recuperate, ceea ce o determină să prezume că, pe de o parte, în situația recuperării sumelor, acestea au fost însușite, iar pe de altă parte, că din neglijența lui acestea nu au fost recuperate, în ambele cazuri, aceste acțiuni sau inacțuni, constituind fapte ilicite, cauzatoare de prejudiciu în dauna creditorilor.
Lichidatorul judiciar apreciază că aceste creanțe au fost încasate și folosite în interes propriu al administratorului statutar sau a unei alte persoane, fiind incidente prevederilor art. 138 ali.1, lit. a) din Legea nr. 85/2006.
Ultimele informații economice sunt cele luate din bilanțul contabil și contul de profit și pierdere afișat pe site-ul M.E.F. încheiat la_ .
Mai mult, administratorul statutar nu a depus nici bilanțul contabil aferent anilor 2010 si 2011. În baza Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, conform art. 71, administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, iar conform art. 11 din Legea contabilității nr. 82/1991 prevede că răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului.
Prin nedepunerea bilanțului contabil și a actelor contabile nu se poate stabili starea de fapt fiscală și patrimonială a societății debitoare, ceea ce reprezintă o încălcare a Legii contabilității și astfel, se poate aprecia că sunt incidente prevederilor art. 138 alin.1 lit. d) din Legea nr. 85/2006.
De asemenea, lichidatorul judiciar consideră că faptele administratorului statutar al debitoarei S.C. N. T. S.R.L. îndeplinesc condițiile răspunderii civile delictuale a acestora, respectiv: există fapte ilegale săvârșite de către acesta și pe care le-a dezvoltat în cuprinsul cererii, respectiv administratorul statutar - dl V. C. D. a făcut să dispară unele documente contabile, a ținut o contabilitate fictivă sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea sau a ascuns unele active, faptă care l-a determinat să nu predea lichidatorului judiciar documentele contabile ale debitoarei falite prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006; există paguba determinată de faptele ilicite ale administratorului statutar, pagubă care se ridică la suma de 50.908 lei - reprezentând datoriile societății debitoare față de creditori, dovedită prin tabelul definitiv, faptele ilicite enumerate mai sus au fost săvârșite de către administratorul statutar cu intenția de a sustrage debitoarea de la plata obligațiilor care îi reveneau față de creditorii săi și existența unui raport de cauzalitate între faptele ilicite ale administratorului debitoarei săvârșite cu vinovăție și prejudicierea creditorilor cu suma totală de 50.908 lei. Această pagubă a fost determinată de către administratorul debitoarei falite prin săvârșirea faptelor ilicite la care s-a făcut referire.
Pârâtul, deși legal citat nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3286/_ s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței debitoarei S.C. NICOMAT T. S.R.L. la solicitarea creditoarei D.G.F.P. C. . La momentul deschiderii procedurii insolvenței, calitatea de administrator statutar al societății debitoare o deținea pârâtul V. C. D. .
Conform art.138 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de conducere și/sau supraveghere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului.
Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute în aliniatul 1 al art.138 lit.a-g. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii: în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală
a administratorului, încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului.
Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere presupune întrunirea cumulativă a condițiilor generale de atragere a răspunderii civile, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea.
Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de creditori și implicit prejudicierea acestora.
Referitor la raportul de cauzalitate dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006 impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi.
În cazul în speță, în sarcina pârâtei a fost invocată de către lichidatorul judiciar săvârșirea unor fapte reglementate de art.138 lit.a și d
din Legea nr.85/2006, respectiv lit. a: folosirea bunurilor și a creditelor persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al altei persoane și, respectiv, lit. d: ținerea unei contabilități fictive sau ținerea contabilității cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie ori dispariția unor documente contabile produsă de administratorul statutar.
Raportat la datele bilanțului contabil întocmit la finele anului 2010, este evident că, deși notificat la adresa la care figurează că locuiește, pârâtul nu a justificat sumele de bani cu care societatea pârâtă a fost înregistrată și modul în care a valorificat activele societății. În acest sens, trebuie menționat că din datele financiare obținute de pe site-ul M. ului Finanțelor Publice rezultă că la data de_ societatea debitoare deținea active imobilizate în cuantum de 9525 de lei și active circulante în cuantum de 38.927 de lei. Pe de altă parte, din cei doi creditori înscriși în tabelul definitiv de creanțe este cert că doar creanța DGFP C. în cuantum de 48.223 de lei a atras deschiderea procedurii insolvenței, celălalt creditor, Comuna Luna, reprezentată prin primar deține o creanță de 2685 de lei; or, în raport cu această creanță a DGFP C.
, o mare parte din creanță reprezintă penalități de întârziere, creanțele fiind emise pentru intervalul noiembrie 2006-decembrie 2011, fiind evident că în cursul anului 2006 cuantumul acestei creanțe fiind unul infim față de 48.223 de lei, iar la data de_ societatea debitoare deține mijloace financiare pentru plata cel puțin a unei părți din această creanță, astfel cum reiese din datele bilanțului menționat anterior.
Astfel, judecătorul sindic reține, pe de o parte, fapta ilicită a administratorului de a însuși activele imobilizate în folosul său propriu, nefiind predate lichidatorului judiciar, în mod judicios urmează a aplica prezumția simplă a folosirii bunurilor în folosul său ori al altuia. Față de acestea, se constată că sunt incidente dispozițiile art.
138 lit. a din Legea nr. 85/2006, întrucât între fapta ilicită de a folosi bunurile societății în scop propriu și prejudicierea creditorilor societari care nu și-au încasat creanțele există o legătură de cauzalitate directă, cu atât mai mult cu cât prin trecerea timpului penalitățile de întârziere au devenit tot mai oneroase, iar legătura de cauzalitate rezultă cu evidență întrucât prin plata datoriilor la termen nu s-ar fi ajuns la acumularea penalităților de întârziere și, implicit, deschiderea procedurii insolvenței. Judecătorul sindic apreciază că în sarcina pârâtului poate fi reținută în plus și fapta de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea, în condițiile în care acesta nu i-a predat lichidatorului judiciar documentele contabile astfel cum sunt ele prevăzute în art.28 din Legea nr.85/2006. Mai mult decât atât, instanța apreciază că atât timp cât legiuitorul a înțeles să sancționeze neținerea contabilității în conformitate cu legea, cu atât mai mult sancționează neținerea contabilității. Or, în cauză pârâta se face vinovată de neținerea contabilității anterior deschiderii procedurii, lista bunurilor debitoarei, lista creditorilor și contul de profit și pierdere sunt determinate de lipsa
acestora, întrucât nu s-a ținut evidența contabilă la zi.
Judecătorul sindic apreciază că pârâtului îi revenea, în calitate de administrator statutar, obligația de a duce la îndeplinire contractul de mandat ce i-a fost încredințat, fiind direct răspunzător de modul în care este ținută evidența contabilă, potrivit art.73
alin.1 lit.c și alin.2 ale Legii nr.31/1990, precum și din disp. art.11 alin.4 din Legea nr.31/1990 republicată.
Totodată, conform prev. art. 10 alin.1 din Legea nr.82/1991 republicată, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului, care are obligația gestionării societății respective.
În condițiile în care evidența contabilă nu a fost ținută sau nu a fost ținută în conformitate cu legea, există o prezumție de culpă, întrucât corecta ținere a registrelor contabile este o obligație stabilită în sarcina administratorilor societății de Legea nr.31/1990, care în art.73 lit.c stabilește că administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, iar art.11 din Legea nr.82/1991 a contabilității republicată prevede că răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului.
Neținerea contabilității în mod corect nu face posibilă sesizarea dificultăților cu care se confruntă societatea și face insesizabilă starea de insolvență care poate să apară la un moment dat, aspecte care ar fi înlăturate în condițiile unei contabilități ținute corect care ar permite administratorilor să ia măsurile necesare pentru preîntâmpinarea unor astfel de situații.
În condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea, se prezumă existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor, pasiv care, dată fiind natura creanțelor înscrise în tabelul definitiv și anume, creanțe bugetare, în condițiile ținerii contabilității societății debitoare, putea fi substanțial mai mic întrucât debitele principale nu ar fi atras penalități și majorări de întârziere.
Astfel, faptul că administratorul statutar nu a depus la dosar actele contabile solicitate de lichidatorul judiciar, creează prezumția că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile de ținere a contabilității conform legii.
Așa fiind, judecătorul sindic apreciază că în sarcina pârâtului poate fi reținută și săvârșirea faptei reglementate de art.138 lit. d din Legea nr.85/2006, respectiv neținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile legale în materie, faptă care a condus la producerea stării de insolvență a debitoarei, întrucât pârâtul nu a fost în măsură să sesizeze scadența obligațiilor de plată cu consecința directă a calculării pentru debitele neachitate a penalităților și majorărilor de întârziere.
Întrucât creditorii nu și-au recuperat nici măcar parțial creanțele astfel cum au fost înscrise în tabelul definitiv al creditorilor, creanțe care reprezintă prejudiciul cauzat acestora urmare a neachitării debitelor, judecătorul sindic consideră că se impune obligarea pârâtei la plata întregului pasiv în cuantum de 50.908 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
:
Admite cererea formulată de administratorul judiciar al debitoarei S.C. N. T. S.R.L., C.I.I. DĂRĂBAN A. în contradictoriu cu pârâtul V. C. D. și, în consecință:
Obligă pârâtul la suportarea întregului pasiv al debitoarei S.C. N. T. S.R.L. în cuantum de 50.908 lei.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 04 martie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
D. H. N. N.
Red., tehnored. D.H./LU/_
| ← Decizia civilă nr. 901/2013. Răspundere organe de conducere.... | Sentința civilă nr. 3266/2013. Răspundere organe de... → |
|---|
