Sentința civilă nr. 1390/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
T. B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a12
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1390/2013
Ședința publică din 21 Iunie 2013
T. format din:
PREȘEDINTE: V. C., judecător - sindic GREFIER L. C. A.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii judecătorești privind acțiunea formulată de contestator SA B. S., împotriva debitorului SA D. A. S. prin lichidator C. I. DE I. N. L., având ca obiect contestație împotriva procesului-verbal încheiat la data de_ cu ocazia licitației.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că prezenta cauză s-a dezbătut în ședința publică din 07 iunie 2013, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea din aceeași ședință, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, pronunțarea acesteia fiind amânată pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise pentru termenul din 14 iunie 2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pentru data de azi.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin acțiunea formulată în dos.de inslvență înreg.la această instanță cu nr.de mai sus contestatoarea S.C. A. B. S. în contradictoriu cu debitoarea
S.C. A. D. A. S., solicită instanței anularea procesului-verbal încheiat în data de_ cu ocazia licitației organizate pentru vânzarea imobilelor teren în suprafață de 5800 mp și pensiune edificată pe acesta în regim de înălțime D+P+M situate în extravilanul localității C. înscris în C.F.nr.1498/N Șieu Măgheruș cu nr.cadastral nr.670, proprietatea debitoarei.
În motivarea acțiunii se arată că conform dispozițiilor legale în materie și proceduri legale instituite prin Legea 85/2006 imobilul "teren în suprafață de 5800 mp, cu pensiune de regim înălțime D+P+M " cu aria desfășurata de 1635 mp situate pe DN 17 E 58 în extravilanul localității C., la circa 7 km de B. întabulat în CF 1498/N Sieu Măgheruș sub nr. cadastral 670, proprietatea SC A.
D. A. S., a fost adjudecat în favoarea contestatoarei, însă lichidatorul judiciar N. L., nu a dat eficiența dispozițiilor legale aplicabile, respectiv art.845, al.9 Cod procedură civilă, potrivit cărora dacă prețul de pornire nu este oferit de nici unul dintre participanții la licitație, imobilul se adjudecă la cel mai bun preț oferit.
In consecința lichidatorul judiciar, era obligat sa valideze licitația din _
, cu respectarea dispozițiilor noilor prevederi din noul Cod de procedură civilă, aplicabile în materie, ceea ce acesta nu a făcut.
Pe de alta parte, procesul verbal încheiat nu îndeplinește nici condițiile de formă cerute de lege, și prin aceea că nu este indicat dosarul de faliment,
respectiv de executare în cadrul căruia s-a emis publicația de vânzare, mărginându-se doar la o însușire de date fără a îndeplini cerințele legale.
Procedând în această manieră, s-au organizat mai multe licitații, bunul nu a fost adjudecat, creându-se serioase prejudicii tuturor creditorilor, iar pe de alta parte deși s-a oferit prețul cel mai mare, în mod nejustificat contestatoarea nu a fost declarată câștigătoare.
In drept, invocă dispozițiile Legii nr.85/2006, art.845 și următoarele din Codul de Procedură Civilă.
SC B. B. a formulat "cerere de intervenție accesorie"; în interesul debitoarei SC A. din A. S., prin care solicită, în principal: respingerea ca inadmisibilă a contestației, iar în subsidiar: respingerea contestației ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Intervenienta B. SA a formulat prezenta cerere de intervenție în interesul debitoarei SC A. din A. S., reprezentată prin lichidatorul judiciar, având în vedere faptul că deține un drept de ipotecă asupra imobilului cu privire la care s-a întocmit procesul-verbal contestat, precum și calitatea de creditor majoritar în procedura de insolvență deschisă față de debitoarea SC A. din A. S. . In consecința, intervenienta este direct interesată de vânzarea imobilului din patrimoniul debitoarei, în conformitate cu hotărârea adunării creditorilor adoptata în acest sens. Așadar, intervenienta (creditor garantat cu o creanța înregistrată în tabelul definitiv, precum și în tabelul suplimentar de creanța) justifică un interes legitim pentru a susține prezenta cerere în sprijinul debitoarei A. din A., cererea fiind admisibilă în conformitate cu prevederile art. 61 C.pr.civ.
In ceea ce privește inadmisibilitatea cererii contestatoarei se arată următoarele:
D. contestația formulată rezultă că aceasta se întemeiază pe art. 711 C.pr.civ, text de lege ce reglementează contestațiile formulate împotriva executărilor silite desfășurate in temeiul prevederilor C.pr.civ.
Procesul-verbal din_ a fost întocmit de către C.I.I. N. L. in exercitarea atribuțiilor de lichidator al debitoarei S.C.A. din A. S., în temeiul prevederilor Legii nr.85/2006. Această lege prevede în mod expres căile de atac care pot fi exercitate împotriva actelor întocmite de lichidator. In consecința formularea unei contestații la executare in temeiul art. 711 C.pr.civ este inadmisibilă în procedura de insolventă, reglementată prin prevederi speciale, derogatorii de dreptul comun. Mai mult, conform art.149 din legea insolventei acest act normativ se completează cu prevederile C.pr.civ. doar în măsura compatibilității lor. Evident, legea insolventei fiind un act normativ special, derogatoriu, se aplică cu prioritate cererilor formulate în procedura de insolventa, fata de dispozițiile C.pr.civ.
In consecință solicită respingerea cererii formulate de contestatoare ca inadmisibilă.
Cererea contestatoarei este neîntemeiată, astfel:
Contestatoarea susține în esență că la licitația din_ aceasta trebuia să fie declarată adjudecatară întrucât în procedura de valorificare a imobilului se aplică prevederile art. 845 alin 9 C.pr.civ, iar lichidatorul judiciar era obligat să valideze licitația cu respectarea prevederilor noului C.pr.civ. Contestatoarea mai susține că procesul-verbal încheiat nu îndeplinește condițiile de formă
cerute de lege, nefiind menționat dosarul de insolvență în cadrul procesului- verbal.
Susținerile contestatoarei sunt neîntemeiate. In speța imobilul aflat in patrimoniul debitoarei SC A. din A. S. , nu se valorifică în cursul unei executări silite individuale (reglementata prin C.pr.civ), ci în cadrul procedurii de insolventa, care reglementează o "executare" colectivă. In procedura de insolventa valorificarea bunurilor este reglementata expres prin art. 116-118 din legea nr. 85/2006. Potrivit acestor prevederi legale adunarea creditorilor este cea care stabilește modalitatea de valorificare, aprobând si regulamentul de vânzare. Astfel adunarea creditorilor aprobă numărul licitațiilor de organizat, prețul de pornire a bunurilor la aceste licitații, precum si prețul minim sub care bunurile nu se pot vinde. In procedura de insolvența deschisă de SC A. din
A. S., adunarea creditorilor a stabilit clar și în conformitate cu prevederile Legii nr.85/2006 la data de_ modul de valorificare a imobilului. Mai mult, adunarea creditorilor a stabilit și faptul că în situația în care se primesc oferte de achiziție care sunt inferioare 215.000 euro (50% din 430.000 euro) acestea se supun votului adunării creditorilor. In consecința imobilul nu se poate vinde sub 50% din valoarea de evaluare in lipsa aprobării adunării creditorilor.
Prevederile sus-menționate ale legii insolvenței sunt speciale si derogatorii față de dispozițiile cuprinse in C.pr.civ și se aplică cu prioritate față de acestea, astfel cum s-a reținut și în doctrina de specialitate. Un alt autor a arătat in același sens ca, "Trebuie să facem precizarea că Legea nr.85/2006 este o lege speciala numai în raport cu alte legi care au ca obiect de reglementare formele de executare silită (de exemplu. Codul de procedura civila) sau de încetare a calității de subiect de drept a debitorului în condiții comune (de pilda Legea nr.359/2004), dar ea este lege generală față de celelalte acte normative care reglementează procedura insolventei aplicabilă anumitor categorii de debitori."
In acest sens a statuat și Curtea de Apel Constanta prin decizia nr. 840/COM din_: "In modalitatea prevăzuta de art.116 din lege, licitația nu este supusa regulilor cuprinse în codul de procedură civilă referitoare la executarea silită și nici regulilor specifice achizițiilor publice decât dacă Regulamentul de vânzare aprobat face trimitere la aceste dispoziții. Aceste dispoziții nu se aplică prin analogie în cazul vânzării bunurilor prin licitație publica în faliment. Vânzarea se face conform regulamentului de vânzare aprobat de creditori" De altfel, practica instanțelor de judecata este unanima în acest sens. Astfel, Tribunalul Iași prin sentința nr.74/S din_ a reținut ca "Potrivit dispozițiilor art.116, alin.2 din Legea nr.85/2006, metoda de vânzare a bunurilor respectiv licitație publica, negociere directa sau o combinație a celor doua, va fi aprobata de adunarea creditorilor _. D. analiza probelor nu rezultă că lichidatorul s-a conformat dispozițiilor legale sus-menționate neîntocmind un regulament de vânzare după care să efectueze lichidarea bunurilor, ci propunând ca vânzarea să aibă loc conform Codului de procedura civilă. In consecință se va dispune întocmirea de către lichidator a unui regulament de vânzare care să urmărească maximizarea averii debitorului, urmând să supună
acest regulament aprobării adunării creditorilor si apoi să procedeze la vânzarea bunurilor"
Astfel cum rezultă din aceasta ultimă sentință, unul dintre principiile de respectat cu ocazia valorificării bunurilor este principiul maximizării averii debitoarei (principiu cuprins in art. 116 din legea insolventei). In vederea maximizării averii debitoarei regulile privind vânzarea bunurilor în procedura de faliment sunt mai simple și mai flexibile, fiind posibilă și stabilirea unui preț minim de valorificare a bunului.
Astfel, art. 845, alin 9 C.pr.civ nu se aplică în speță, nefiind însușit de adunarea creditorilor prin strategia de valorificare aprobata pentru imobil si nefiind compatibil cu aceasta. De altfel acceptarea raționamentului contestatoarei în sensul că valorificarea bunurilor în procedura de insolvență se realizează potrivit prevederilor C.pr.civ., ar conduce la golirea completă de conținut și aplicabilitate a prevederilor art. 116-118 din legea insolvenței. Nu ar mai fi necesară reglementarea prin lege a aprobării regulamentului și strategiei de vânzare de către creditori, dacă legiuitorul ar fi dorit ca vânzarea bunurilor să se realizeze în faliment conform prevederilor (detaliate) ale C.pr.civ.
In concluzie, lichidatorul judiciar a procedat conform prevederilor legii insolventei. aplicând strategia de valorificare adoptata de creditorii debitoarei
S.C. A. din A. S. . Susținerea contestatoarei în sensul că sunt aplicabile în procedura de vânzare a imobilului prevederile art. 845 alin 9 C.pr.civ., sunt lipsite de orice temei legal (Legea nr.85/2006 neprevăzând o asemenea dispoziție), și sunt contrare și hotărârii adunării creditorilor prin care s-a aprobat procedura de valorificare a imobilului. Valorificarea imobilului în condițiile reglementate de C.pr.civ ar conduce și la prejudicierea grava a subscrisei precum și a celorlalți creditori, și s-ar încalcă totodată și scopul Legii nr.85/2006 (prevăzut în art. 2), întrucât în urma valorificării imobilului la cel mai bun preț nici intervenienta și nici ceilalți creditori nu și-ar recupera creanțele deținute față de debitoare.
In ceea ce privește susținerea că procesul-verbal ar fi nul pentru nerespectarea condițiilor de formă, aceasta este vădit neîntemeiată. Legea procedurii de insolvență nu impune anumite condiții de formă cu ocazia întocmirii proceselor-verbale de licitație. De altfel se observă că, contestatoarea nu a fost prejudiciată în nici un fel prin pretinsa neregularitate a procesului- verbal. Pentru aceste considerente se solicită respingerea cererii.
In drept, invocă textele de lege menționate în cuprinsul cererii de intervenție.
C. I. de I. N. L. - Lichidator judiciar al S.C. A. D. A. S.R.L., a formulat întâmpinare (f.28-29), prin care solicită în principal, să se respingă ca inadmisibilă și în subsidiar, ca neîntemeiată contestația, pentru următoarele motive:
Cererea dedusă judecății este inadmisibilă, pentru că este motivată în drept pe prevederile art. 711 din Codul de procedură civilă, considerându-se că procedura de vânzare instrumentată este integral supusă acelorași reguli care se aplică procedurilor de executare silită instrumentate de executorii judecătorești. In susținerea acestui punct de vedere se invocă prevederile art.149 din Legea
insolvenței, conform cărora "Dispozițiile acestei legi se completează, în măsura compatibilității lor, cu cele ale Codului de procedură civilă și ale Codului civil contestatoarea nu observă însă sintagma "în măsura compatibilității lor", care stabilește statutul de lege specială și derogatorie de la dreptul comun a legii insolvenței, ale cărei prevederi se completează cu normele din dreptul comun doar în măsura compatibilității acestora cu legea specială.
Actul contestat este întocmit de un lichidator judiciar, într-o procedură de vânzare a bunurilor unei societăți comerciale aflate în faliment, în procedura reglementată de legea specială (Legea nr. 85/2006), în care sunt aplicabile cu prioritate dispozițiile legale speciale și prevederile Regulamentului de vânzare aprobat de creditori. În cadrul acestei proceduri, sunt aplicabile prevederile Codului de procedură civilă numai acolo unde legea specială și regulamentul de vânzare întocmit de lichidator și aprobat de creditori nu cuprind prevederi exprese. Dar, conform prevederilor art. 116 din Legea nr. 85/2006, prețul și regulamentul de vânzare a bunurilor care se valorifică în această procedură specială sunt stabilite de adunarea creditorilor. Astfel, adunarea creditorilor din data de_ a aprobat prețul de pornire la licitație pentru vânzarea imobilului
"Teren în suprafață de 5800 mp, cu pensiune în regim de înălțime D+P+M, cu aria desfășurată de 1635 mp", situat pe DN 17 (E58), în extravilanul localității
C., la cea. 7 km de B., intabulat în CF nr. 1498/N Șieu Măgheruș, sub nr. cad. 670, proprietatea S.C. A. D. A. S.R.L., societate în faliment la suma de 215.000 euro (tară TVA), stabilind totodată că vânzarea imobilului la un preț mai mic se va putea face numai cu aprobarea adunării creditorilor.
Pentru aceste argumente solicită să se respingă cererea formulată de S.C.
A. B. S.R.L. ca inadmisibilă. Cererea formulată de contestatoare este neîntemeiată pentru că poziția și întreaga conduită se întemeiază pe neacceptarea ideii că procedura de vânzare a bunurilor proprietatea societăților comerciale aflate în faliment nu este identică și nu este supusă integral normelor legale ce reglementează procedura executării silite, așa cum este ea reglementată de Codul de procedură civilă.
În opinia sa, vânzarea acestor bunuri se face conform unei proceduri speciale, ale cărei reguli sunt stabilite în principal în art. 116 - 118 din Legea nr. 85/2006 și prin regulamentul de vânzare, așa cum a fost el aprobat de adunarea creditorilor, reguli care primează și care se completează doar acolo unde nu conțin prevederi exprese, cu regulile din dreptul comun.
Ori, așa cum lesne se va putea observa din lecturarea regulamentului de vânzare și a procesului-verbal al adunării creditorilor din data de_, în care acesta a fost aprobat, prețul minim de vânzare a imobilului este stabilit de creditori și vânzarea la un preț inferior acestuia nu se va putea face decât cu acordul creditorilor. Evident că, în aceste condiții, lichidatorul nu putea să dispună adjudecarea bunului în favoarea celui care oferă un preț de peste 3 ori mai mic decât prețul minim de vânzare (aprobat de adunarea creditorilor).
În același timp, solicită să se constate că în cererea a cărei soluționare face obiectul acestui dosar există și o contradicție esențială, în sensul că, pe de o parte, se susține că procesul-verbal atacat este nul, pentru că nu menționează dosarul de faliment ori de executare în cadrul căruia s-a emis publicația de
vânzare, "... mărginindu-se doar la o înșiruire de date fără a îndeplini cerințele legale", dar în același timp, se cere instanței să dispună încheierea contractului de vânzare a imobilului în cauză, în baza acestui act. Quod nullum est, nullum producit effectum… ,
Prin întâmpinarea formulată, lichidatorul judiciar C.I.I. N. L. mai arată că se realiază întrutotul motivării teoretice și practice a netemeiniciei acestei cereri de chemare în judecată, făcută de intervenientul B. S.A., argumentele de doctrină și jurisprudență prezentate fiind zdrobitoare. Se face astfel dovada că atât doctrina cât și practica judiciară în materie este unanimă în a considera că procedura de vânzare a bunurilor din patrimoniul societăților comerciale aflate în procedura insolvenței este reglementată de legea insolvenței și regulamentul de vânzare aprobat de creditori, care constituie legea specială în materie și se completează cu prevederile Codului de procedură civilă numai în acele aspecte în care legea specială și regulamentul de vânzare nu conțin dispoziții exprese.
Acceptarea susținerilor contestatarei, conform cărora vânzarea bunurilor în cadrul procedurii de insolvență ar fi supusă regulilor din Codul de procedură civilă, ar goli de conținut prevederile art. 116 - 118 din Legea insolvenței, ar face inutile atât regulamentul de vânzare cât și hotărârea adunării creditorilor.
În drept, invocă prevederile art.116-118 și art. 149 din Legea nr.85/2006. Instanța analizând în prealabil excepția inadmisibilității contestației motivat de faptul că este întemeiată în drept pe disp.art.711 și urm.N.C.P.C., invocată în cererea de intervenție accesorie și în întâmpinarea constată că
această excepție este nefondată.
Astfel procedura insolvenței fiind deschisă împotriva debitoarei în anul 2010 respectiv înainte de 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a N.C.P.C., în speță nu sunt aplicabile prevederile acestui cod, ci disp.art.11, alin.1, lit.i din Legea nr.85/2006.
Referitor la fondul cauzei | instanța | reține în fapt că | prin |
sent.com.nr.454/2010 pronunțată de T. | B. | -N. în dos.nr._ | s-a |
dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei S.C.
A. din A. S., după care prin sent.com.nr.1477/2010 pronunțată în același dosar s-a dispus deschiderea procedurii falimentului în formă simplificată împotriva aceleiași debitoare.
Inițial a fost desemnat în calitate de administrator judiciar S.C.P. Consult Management U.V. IPURL care ulterior a fost înlocuit cu C.I.I. N. L. .
După desemnarea sa în calitate de lichidator în prezenta cauză C.I.I. N.
L. a constatat cu ocazia inventarierii bunurilor din patrimoniul debitoarei că aceasta deține în proprietate un imobil ipotecat în favoarea B. SA. După identificarea acestuia în teren și apoi cu datele de CF, s-a dispus reevaluarea lui, lucrare care a fost executată de Șerban M. - evaluator autorizat ANE. R din cadrul S.C. EUROBANK PROPERTY SERVICES S. .
Conform acestui raport, S.C. A. din A. S. deține în proprietate un imobil compus din teren în suprafață de 5.800 mp, pe care este construită o pensiune în regim de înălțime D+P+M, cu aria desfășurată de 1635 mp. Imobilul este situat pe DN 17 (E58), la cca.7 km distanță de B., în sensul de
mers spre Beclean - C. - Oradea și este întabulat în CF nr.1498/N al localității Șieu-Măgheruș, sub nr.cad.670. Construcția a fost edificată în perioada 2006- 2008 și este racordată la rețelele de apă, canal cu fosă septică și energie electrică: are centrală termică proprie, care funcționează cu lemne. Clădirea este corespunzător finisată și se găsește într-o stare de întreținere bună.
Conform raportului de evaluare menționat, valoarea de piață a imobilului este de 430.000 euro, la cursul zilei. Ca urmare, s-a propus ca prețul de vânzare să se stabilească la 430.000 euro, fără TVA, vânzarea acestui imobil fiind scutită de plata TVA, conform prev.art.141 din Codul fiscal.
În ședința adunării creditorilor desfășurată în data de 3 octombrie 2011 s- a aprobat raportul de evaluare și s-a hotărât următoarele:
prețul de pornire a licitației să fie de 430.000 euro (fără TVA);
să se organizeze săptămânal câte o licitație, pornind de la prețul de
430.000 euro, dacă nu se prezintă oferte de cumpărare la prima licitație, la cea de a doua, prețul de pornire va scădea cu 25%, iar la cea de a treia licitație, prețul de pornire va scădea cu 50%.
Pentru scăderea prețului sub 50% se va solicita acordul adunării creditorilor.
La licitația organizată în data de 11 martie 2013 s-au prezentat în calitate de ofertante contestatoarea S.C. A. B. S. reprezentată prin administratorul statutar Onofreiciuc D. a Alexandrina care a oferit în final prețul de 300.000 lei și numita Șulea Silvia care a oferit prețul de 290.000 lei (f.5).
Având în vedere hotărârea adunării creditorilor potrivit căreia reducerea prețului de vânzare sub 50% din prețul stabilit inițial, respectiv sub 215.000 euro (fără TVA) se poate face numai cu acordul majorității creditorilor înscriși în tabelul creanțelor, iar în cauză lipsește acest acord, lichidatorul judiciar a refuzat să continue licitația și să îi adjudece contestatoarei imobilele în litigiu la prețul de 300.000 lei prețul cel mai mare oferit în cadrul licitației, motiv pentru care s-a introdus prezenta contestație.
Contestația formulată este neîntemeiată.
Astfel referitor la nulitatea procesului verbal de licitație pentru nerespectarea condițiilor de formă se constată că această nulitate nu operează în speță deoarece Legea nr.85/2006 nu prevede sub sancțiunea nulității respectarea anumitor cerințe cu ocazia întocmirii proceselor-verbale de licitație.
Referitor la licitația propriu-zisă, instanța reține că imobilele proprietatea societății aflate în insolvență nu sunt supuse prevederilor referitoare la executarea silită individuală reglementată de Codul de procedură civilă de la 1865, respectiv de noul Cod de procedură civilă invocat de contestatoare și care constituie dreptul comun în materie ci prevederilor art.116-120 din Legea nr.85/2006 ce reglementează o procedură specială derogatorie de la dreptul comun.
Potrivit procedurii colective reglementată prin Legea privind procedura insolvenței, adunarea creditorilor aprobă regulamentul de vânzare prin care se stabilesc modalitățile de vânzare, prețul de pornire, prețul minim și nr. ședințelor de licitație publică ce se organizează.
Numai în măsura în care nu se întrunește adunarea creditorilor pentru a se putea aplica regulamentul de vânzare ce cuprind modalitățile și condițiile de vânzare și respectiv modificarea acestui regulament când acesta nu mai corespunde realităților pieței, respectiv a cererii și ofertei, pot fi incidente în cadrul acestei proceduri prevederile Codului de procedură civilă în vigoare la data deschiderii procedurii insolvenței.
Or, având în vedere că în speță regulamentul de vânzare a fost aprobat de adunarea creditorilor și încă nu s-a impus modificarea sa, în procedura de față nu se impune aplicarea prev.art.149 din Legea nr.85/2006 referitoare la completarea acestui act normativ cu dispozițiile Codului de procedură civilă.
Se mai reține că cererea de intervenție accesorie este fondată având în vedere calitatea de creditoare ipotecară a S.C. B. SA.
Pentru considerentele menționate instanța în baza prev.art.11 al.1, pct.1 și ale textelor e lege menționate din Legea nr.85/2006, urmează să respingă excepția ca nefondată, să respingă contestația neîntemeiată și să admită cererea de intervenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTARESTE
Respinge ca nefondată excepția inadmisibilității contestației.
Admite cererea de intervenție accesorie formulată de creditoarea B. SA, cu sediul în C. -Napoca, str.Andrei M. u nr.14, ap.4, jud.C., în interesul debitoarei SC A. D. A. S. , cu sediul în localitatea C., jud. B. -N.
.
Respinge ca neîntemeiată contestația formulată de contestatoarea SC A.
B. S.
cu sediul în B., str.C. B. nr.3, cam.2 jud.B. -N. . Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 21 iunie 2013.
PRESED. TE, GREFIER,
V. C. L. C. A.
Ch.V./VF.
2 ex./_ .
9
| ← Decizia civilă nr. 5756/2013. Contestație. Faliment, procedura... | Sentința civilă nr. 1131/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
